Litigiu de asigurari sociale.

Domeniul: asigurari sociale.
Litigiu de asigurari sociale. Nelegalitatea luarii in considerare la calculul drepturilor de pensie a veniturilor salariale brute mentionate in adeverinte emise de angajator, venituri care cuprind si sume incasate cu titlu de premii si prime. Recurs admis.

- Legea nr. 263/2010, art. 165 alin. 1 Curtea retine ca, in forma in care a fost eliberata, specificand veniturile brute aferente perioadei 01.03.1975 - 31.03.2001, venituri care includ si sumele primite cu titlu de premii si prime, nu poate fi valorificata la stabilirea drepturilor de pensie, intrucat incalca prevederile art.165 din Legea nr.263/2010 care stabilesc veniturile utilizate la determinarea punctajului mediu anual pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000.
Evidentiind venitul brut lunar realizat, adeverinta nu permite identificarea cuantumului sporurilor si adaosurilor acordate pe langa salariul tarifar de incadrare, facand astfel imposibil de verificat corectitudinea punctajului lunar determinat prin decizia de pensie in baza art. 96 si urm. din Legea nr. 263/2010.
In plus, potrivit art. 165 din Legea nr. 263/2010, punctajele lunare se stabilesc, dupa caz (respectiv in functie de perioada si de inregistrarile din carnetele de munca), prin raportare la salariile brute sau nete. Obligarea paratei la efectuarea calculului punctajului mediu anual prin utilizarea salariilor brute ar conduce la obtinerea unui rezultat fals, majorat in mod artificial. Procedand astfel, nu s-ar tine cont de retinerile efectuate din aceste sume brute.

(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A VII-A CIVILA SI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALA, DECIZIA NR. 5427 DIN 20.11.2014
Prin sentinta civila nr. 3722/27.03.2014 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, s-a admis actiunea formulata de reclamantul B.D. in contradictoriu cu parata CPMB. A fost obligata parata sa emita decizie prin care sa recalculeze pensia cuvenita reclamantului, incepand cu data de 01.11.2012, cu luarea in considerare si a veniturilor brute atestate de adeverinta nr. 59509/124.08.2012 emisa de RATB, cu respectarea dispozitiilor art.165 din Legea nr. 263/2010 si la plata catre reclamant a diferentei dintre pensia cuvenita si pensia efectiv incasata, incepand cu data de 01.11.2012 la zi. De asemenea, a fost obligata parata sa emita o decizie, prin care sa revizuiasca pensia cuvenita reclamantului, incepand cu data de 01.03.2010, cu luarea in considerare a unui stagiu complet de cotizare de 32 ani si 6 luni si la plata catre reclamant a diferentei dintre pensia cuvenita si pensia efectiv incasata, incepand cu data de 01.08.2012 la zi, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective. Totodata, a fost obligata  parata la plata catre reclamant a sumei de 600 lei reprezentand, cheltuieli de judecata, alcatuite din onorariu de avocat.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, tribunalul a retinut ca drepturile de pensie ale reclamantului au fost stabilite initial prin decizie emisa de Casa de Pensii, incepand cu data de 01.03.2010, cu retinerea unui stagiu complet de cotizare de 35 de ani (f.9).
In privinta primului capat principal de cerere, se retine ca la data de 18.10.2012 reclamantul a solicitat valorificarea veniturilor mentionate in adeverinta nr.59509/1/24.08.2012 eliberata de RATB, insa aceasta cerere a paratului a fost respinsa prin Decizia nr.231452/16.05.2013 (f.56).
Prin promovarea acestui capat de cerere, reclamantul urmareste valorificarea veniturilor brute mentionate in cuprinsul adeverintei nr.59509/1 din data de 24.08.2012.
Instanta a constatat ca aceste pretentii ale reclamantului sunt intemeiate.
Astfel, din examinarea adeverintei invocate de reclamant, rezulta ca in perioada 01.03.1975 - 31.03.2001, acesta a beneficiat de venituri brute, altele decat cele indicate in cartea de munca, pentru perioada lucrata fiind retinute si virate contributii de asigurari sociale, care nu au fost avute in vedere la momentul calcularii pensiei.
Or, in mod nelegal a procedat parata la excluderea acestor adaosuri cu ocazia determinarii punctajului mediu anual, deoarece veniturile in discutie au fost corespunzatoare desfasurarii unei activitati specifice, retribuita in aceasta modalitate.
Legea nr.27/1966 prevedea ca plata contributiei de asigurari sociale era datorata de angajator si se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat. Prin art.1 Decretul nr.389/1972 cu privire la contributia pentru asigurarile sociale de stat se dispunea ca angajatorii sa verse la bugetul asigurarilor sociale de stat o contributie de 15% asupra castigului brut realizat de personalul lor salariat. Se observa, asadar, ca pentru toate aceste sume angajatorii calculau si virau contributii de asigurari sociale, aspect confirmat si de catre angajatorul emitent al adeverintei din cauza de fata.
In virtutea principiului contributivitatii, consacrat de art.2 lit. c din Legea nr.263/2010, potrivit carora "sistemul public se organizeaza si functioneaza avand ca baza principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite".
Conform art.165 alin.2 din aceeasi lege, la determinarea punctajelor lunare, pe langa salariile prevazute la alin.1 se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, sporuri detaliate in cuprinsul anexei nr.15 la H.G. nr.257/2011.
Prin urmare, ceea ce intereseaza pentru stabilirea punctajului mediu anual, sunt toate veniturile salariale efectiv incasate, cu privire la care au fost achitate contributiile individuale de asigurari sociale, independent de caracterul permanent sau nepermanent al acestor venituri.
Acest principiu este respectat pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei intrarii in vigoare a Legii nr.19/2000, respectiv ulterior datei de 01.04.2001, insa, solutia trebuie sa fie aceeasi si in cazul stagiilor de cotizare realizate anterior deoarece, in caz contrar, principiul enuntat ar fi incalcat.
In consecinta, veniturile suplimentare analizate in cauza trebuie avute in vedere in calculul punctajului mediu anual, pentru ca, pe de o parte, sa fie respectat principiul contributivitatii, instituit initial de art.2 lit. e din Legea nr.19/2000 si mentinut de art.2 lit. c din Legea nr.263/2010, conform caruia drepturile de asigurari sociale sunt corelative contributiilor de asigurari sociale platite si, pe de alta parte, pentru a se da eficienta dispozitiilor conform carora punctajul anual al asiguratului se determina prin impartirea la 12 a punctajului rezultat in anul respectiv din insumarea numarului de puncte realizat in fiecare luna. Numarul de puncte realizat in fiecare luna se calculeaza prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile si adaosurile, sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice.
Prin urmare, ceea ce intereseaza pentru stabilirea punctajului mediu anual, sunt toate veniturile salariale efectiv incasate, cu privire la care au fost achitate contributiile individuale de asigurari sociale, independent de caracterul permanent sau nepermanent al acestor venituri.
Asa fiind, in conditiile in care veniturile suplimentare examinate in cauza au intrat in baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale, atunci nu pot fi excluse cu ocazia stabilirii punctajului mediu anual si, deci, a drepturilor de pensie cuvenite contestatorului.
Valorificarea acestor sume, in calculul punctajului mediu anual, este in concordanta si cu dispozitiile art.165 din Legea nr.263/2010, deoarece incidenta acestora se analizeaza prin coroborare cu dispozitiile art.2 lit. c din Legea nr.263/2010.
Totodata, astfel cum a statuat Inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia 19/2011, data asupra recursului in interesul legii, neluarea in considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contributiei de asigurari sociale echivaleaza cu o incalcare a principiului contributivitatii, avand ca finalitate nerealizarea scopului avut in vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contributiei de asigurari sociale) si crearea unei discriminari intre persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior si ulterior intrarii in vigoare a Legii nr19/2000, OUG 4/2005 fiind emisa in considerarea atingerii scopului fundamental al inlaturarii inechitatilor dintre persoanele pensionate sub imperiul Legii 3/1977, in raport de cele pensionate sub imperiul legii noi, Legea 19/2000, in ceea ce priveste cuantumul acestor drepturi.
In privinta celorlalte venituri suplimentare, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis un nou recurs in interesul legii, Decizia nr.19/2012, obligatorie pentru instanta potrivit art. 3307 alin. 4 din Codul de procedura civila, in care se statueaza  ca "In interpretarea si aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) si art.164 alin. (2) si (3) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public daca au fost incluse in baza de calcul conform legislatiei anterioare, sunt inregistrate in carnetul de munca sau in adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale".
Concluziile acestor recursuri in interesul legii raman pe deplin valabile si sub imperiul Legii nr.263/2010, care mentine acelasi principiu al contributivitatii si se poate retine ca pentru a se lua in considerare astfel de venituri in stabilirea cuantumului pensiei, este necesar ca pentru acestea sa fi fost nu numai obligatorie a se retine contributia de asigurari sociale, dar sa se fi si retinut efectiv CAS-ul de catre angajator.
Fata de considerentele de fapt si de drept expuse, instanta a admis acest capat de cerere, a obligat parata sa emita o decizie, prin care sa recalculeze pensia cuvenita reclamantului, retroactiv, incepand cu data de, 01.11.2012 (adica cu luna urmatoare celei in care a fost depusa cererea de valorificare a adeverintei in discutie), cu luarea in considerare si a veniturilor brute atestate in adeverinta nr.59509/1 din data de 24.08.2012 eliberata de RATB.
Intrucat adeverinta nr.59509/1/24.08.2012 eliberata de RATB cuprinde venituri brute pentru perioada 01.03.1975 - 31.03.2001, iar potrivit art.165 alin.1 lit. b din Legea nr.263/2010 "La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizeaza salariile brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca, astfel:  b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 pana la data de 1 ianuarie 1991", parata urmeaza a valorifica veniturile suplimentare indicate in adeverinta potrivit distinctiilor prevazute de art.165 din Legea nr.263/2010.
Deoarece dreptul beneficiarului prestatiei de asigurari sociale este de a incasa pensia in cuantumul legal cuvenit, corelativ obligatiei paratei de a face plata acestui drept conform art.18 lit. e din H.G. nr.118/2012, rezulta ca prin plata unei pensii cu o valoare mai mica decat cea cuvenita, ca urmare nevalorificarii adeverintei, in patrimoniul reclamantului s-a inregistrat un prejudiciu constand in diferenta dintre pensia cuvenita si cea efectiv incasata.
In consecinta, instanta a obligat parata la plata diferentelor de drepturi de pensie cuvenite conform prezentei hotarari incepand cu data de 01.11.2012, pana la zi.
In privinta celui de-al doilea capat principal de cerere, se retine ca drepturile de pensie ale reclamantului fost stabilite initial prin decizie emisa de Casa de Pensii, incepand cu data de 01.03.2010, cu retinerea unui stagiu complet de cotizare de 35 de ani (f.9).
Reclamantul solicita emiterea unei noi decizii de pensionare, prin care sa-i fie recunoscut un stagiu complet de cotizare de 32 ani si 6 luni, potrivit dispozitiilor Anexei 3 din Legea nr.19/2000.
Instanta a constatat ca pretentiile deduse judecatii sunt intemeiate si cu privire la acest capat de cerere.
Astfel, intrucat drepturile de pensie ale reclamantului au fost deschise incepand cu data de 01.03.2010, instanta retine ca stagiul sau complet de cotizare urma a fi calculat potrivit dispozitiilor Anexei nr.3 din Legea nr.19/2000, astfel cum se prevede si in decizia nr.4/2011 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, intr-un recurs in interesul legii, care este obligatoriu pentru instante in temeiul art.3307 alin.4 C. pr. civ. Prin urmare, stagiul complet de cotizare este in cazul reclamantului, care a iesit la pensie in luna martie 2010, de 32 ani si 4 luni potrivit Anexei nr.3 din Legea nr.19/2000.
Pentru considerentele expuse, instanta a admis al doilea capat principal de cerere si a obligat parata sa emita o decizie, prin care sa revizuiasca pensia cuvenita reclamantului, incepand cu data de 01.03.2010 (data deschiderii drepturilor la pensie, fata de faptul ca astfel se respecta termenul de prescriptie de trei ani anterior depunerii cererii), cu luarea in considerare a unui stagiu complet de cotizare de 32 ani si 6 luni.
Intrucat dreptul beneficiarului prestatiei de asigurari sociale este de a incasa pensia in cuantumul legal cuvenit, corelativ obligatiei paratei de a face plata acestui drept conform art.18 lit. e din H.G. nr.118/2012, rezulta ca prin plata unei pensii cu o valoare mai mica decat cea cuvenita, ca urmare a valorificarii unui stagiu complet de cotizare eronat, in patrimoniul reclamantului s-a inregistrat un prejudiciu constand in diferenta dintre pensia cuvenita si cea efectiv incasata incepand cu data de 01.03.2010, la zi, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei la data platii efective.
In ceea ce priveste actualizarea sumelor in functie de indicele de inflatie, aceasta are rolul a repara prejudiciul creat reclamantului prin eventuala devalorizare a monedei, in scopul unei reparari integrale a prejudiciului produs.
In baza art.274 C.pr. civ., intrucat prin admiterea cererii parata este cea care a cazut in pretentii, a fost obligata la plata sumei de 600 lei catre reclamant, reprezentand cheltuieli de judecata alcatuite din onorariu de avocat, dovedite prin chitanta depusa de reclamant la dosar (f.7).
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs motivat in termen legal recurenta CPMB.
Prin motivele de recurs formulate a aratat ca  hotararea instantei de fond este criticabila sub aspectul analizarii probelor din dosarul cauzei.
Prin obligarea Casei de pensii la recalcularea drepturilor de pensie cu valorificarea si a veniturilor brute mentionate in adeverinta nr.59509/1/24.08.2012 emisa de RATB, presupune ca pe langa veniturile deja valorificate de subscrisa asa cum rezulta din buletinul de calcul depus la dosarul cauzei sa ia  in calcul si acest salariu realizat.
Sentinta instantei de fond este lipsita de temei legal fiind data cu aplicarea gresita a legii (motiv de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 C. pr. civ.) intrucat prin obligarea recurentei la valorificarea veniturilor atestate de adeverinta nr.59509/1/24.08.2012 se incalca prevederile art.2 din Decretul 389/1972, potrivit caruia: "Contributia pentru asigurarile sociale de stat nu se datoreaza asupra sumelor reprezentand: drepturile platite asiguratilor din fondurile asigurarilor sociale de stat; drepturile platite potrivit dispozitiilor legale in cazul desfacerii contractelor de munca; diurnele de deplasare, detasare si indemnizatiile de transferare; drepturile de autor sau de colaborator extern; retributiile pentru executarea de lucrari sau pentru prestarea de servicii pe baza de contracte civile ori pentru alte categorii de lucrari care nu au la baza contracte de munca reglementate, ca atare, prin legislatia muncii; premiile acordate de unitatile economice din beneficiile realizate."
Prin adeverinta nr. 71301/1/16.10.2012 depusa de reclamant la dosarul cauzei, se precizeaza ca primele sunt incluse in venitul brut mentionat in adeverinta nr.59509/1/24.08.2012, ori prin obligarea  recurentei la valorificarea venitului brut din adeverinta nr.59509/1/24.08.2012, instanta dispune cu incalcarea prevederilor art.2 din Decretul nr.389/1972 si implicit cu incalcarea principiului contributivitatii.
Recurenta a apreciat ca in forma in care a fost emisa adeverinta nr.59509/1/24.08.2012, in conditiile in care nu se poate observa ce sume din venitul brut reprezinta prime, aceasta nu poate fi valorificata de catre CPMB.
Fata de aceste aspecte,  recurenta solicita recursului asa cum a fost formulat si modificarea in parte a sentintei civile nr. 3722/27.03.2014 in sensul respingerii capatului de cerere privind valorificarea adeverintei nr.59509/1/24.08.2012.
Neatacarea sentintei astfel cum a fost pronuntata poate avea ca efect incalcarea prevederilor art. 1345 si urm. Cod civil, conducand la imbogatirea fara justa cauza a reclamantului.
Analizand actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:
Criticile recurentei se refera exclusiv la admiterea cererii de valorificare a veniturilor brute atestate de adeverinta nr. 59509/124.08.2012 emisa de RATB.
Din analiza adeverintei respective, completata cu adeverinta nr.71301/1/16.10.2012 emisa de RATB, prin raportare la dispozitiile legale incidente, Curtea constata ca sustinerile recurentei sunt fondate, in cauza fiind incident motivul de recurs prevazut de art.304 pct.9 Cod procedura civila.
Astfel, adeverinta nr.59509/1/24.08.2012 eliberata de RATB atesta faptul ca intimatul-reclamant a beneficiat de venituri brute, in cuantumul detaliat in adeverinta, in perioada 01.03.1975 - 31.03.2001, venituri pentru care societatea a platit CAS conform Decretului nr.389/1972, asa cum se prevede expres.
Adeverinta mentionata nu detaliaza din ce se compun aceste venituri brute, dar la dosar a fost depusa in copie si adeverinta nr.71301/1/16.10.2012 emisa de RATB, la cererea intimatului pentru eliberarea unor informatii suplimentare cu privire la adeverinta initiala nr.59509/1/24.08.2012, in care fostul angajator arata ca venitul brut mentionat in aceasta din urma a fost alcatuit din ore lucrate, ore de noapte, ore sambata si duminica, ore suplimentare, spor vechime, spor munca grea, contravaloarea concediului de odihna, prime concediu si prime.
Curtea retine ca, in forma in care a fost eliberata, specificand veniturile brute aferente perioadei 01.03.1975 - 31.03.2001, venituri care includ si sumele primite cu titlu de premii si prime, nu poate fi valorificata la stabilirea drepturilor de pensie, intrucat incalca prevederile art.165 din Legea nr.263/2010 care stabilesc veniturile utilizate la determinarea punctajului mediu anual pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000.
Evidentiind venitul brut lunar realizat, adeverinta nu permite identificarea cuantumului sporurilor si adaosurilor acordate pe langa salariul tarifar de incadrare, facand astfel imposibil de verificat corectitudinea punctajului lunar determinat prin decizia de pensie in baza art. 96 si urm. din Legea nr. 263/2010.
In plus, potrivit art. 165 din Legea nr. 263/2010, punctajele lunare se stabilesc, dupa caz (respectiv in functie de perioada si de inregistrarile din carnetele de munca), prin raportare la salariile brute sau nete. Obligarea paratei la efectuarea calculului punctajului mediu anual prin utilizarea salariilor brute ar conduce la obtinerea unui rezultat fals, majorat in mod artificial. Procedand astfel, nu s-ar tine cont de retinerile efectuate din aceste sume brute.
Mai mult, in absenta aratarii actului normativ/contractual in baza caruia au fost acordate aceste sporuri, nu se poate verifica daca aceste sume au fost incluse in totalitate in fondul de salarii si au constituit baza retinerii si virarii contributiei de asigurari sociale.
Sub acest aspect, Curtea constata ca angajatorul mentioneaza ca, pentru sumele atestate de adeverinta, a retinut si virat contributia la asigurari sociale potrivit Decretului nr.389/1972.
Potrivit art. 1 din Decretul nr. 389/1972, cu privire la contributia pentru asigurari sociale de stat, se dispunea ca angajatorii sa verse la bugetul asigurarilor sociale de stat o contributie de 15% asupra castigului brut realizat de personalul lor salariat. Prin Lega nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale a fost modificat si completat art. 1 alin.1 din Decretul nr. 389/1972 stabilindu-se contributia de asigurari sociale in cuantum de 25% asupra castigului brut.
Dar, potrivit art.2 din Decretul nr. 389/1972, contributia pentru asigurarile sociale de stat nu se datoreaza asupra sumelor reprezentand: drepturile platite asiguratilor din fondurile asigurarilor sociale de stat; drepturile platite potrivit dispozitiilor legale in cazul desfacerii contractelor de munca; diurnele de deplasare, detasare si indemnizatiile de transferare; drepturile de autor sau de colaborator extern; retributiile pentru executarea de lucrari sau pentru prestarea de servicii pe baza de contracte civile ori pentru alte categorii de lucrari care nu au la baza contracte de munca reglementate, ca atare, prin legislatia muncii; premiile acordate de unitatile economice din beneficiile realizate.
Or, prin adeverinta nr.71301/1/16.10.2012 emisa de RATB, fostul angajator a aratat ca in cuantumul salariilor brute atestate de adeverinta nr.59509/1/24.08.2012 intra si prime, sume care faceau parte din sistemul premial, pentru care angajatorul nu platea contributia la asigurarile sociale, aceste sume nefacand parte din baza de calcul a pensiei.
In conditiile in care nici adeverinta nr.59509/1/24.08.2012 si nici adeverinta completatoare nr.71301/1/16.10.2012 nu detaliaza care este cuantumul exact al elementelor componente(salariul tarifar, sporuri, adaosuri, prime) ale salariului brut, iar angajatorul specifica faptul ca a platit contributia conform Decretului nr.389/1972, Curtea nu poate stabili exact ce parte din cuantumul brut a facut parte din baza de calcul a contributiei la asigurari sociale, in cuantumul acestuia fiind incluse si primele exceptate de la plata CAS si nici nu poate verifica pe baza buletinului de calcul daca sumele respective au fost corect valorificate, motiv pentru care, in forma in care a fost eliberata, adeverinta nu poate fi luata in considerare la stabilirea drepturilor de pensie ale intimatului.
Valorificarea eventualelor venituri suplimentare incluse in adeverinta este posibila doar prin atestarea acestora in forma solicitata de lege (Anexa nr. 5 la Normele de punere in aplicare a Legii nr. 263/2010, art. 6), din care sa rezulte ca aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse in salariul de baza brut, ca bugetul asigurarilor sociale a fost alimentat cu contributia de asigurari sociale platita de catre angajator, aferenta veniturilor salariale suplimentare, asa cum s-a retinut si in decizia pronuntata de ICCJ in interesul legii, nr. 19/2011, publicata in Monitorul Oficial nr. 824/22.11.2011, ale carei considerente se mentin, prima instanta facand trimitere chiar la aceasta.
Dar, Inalta Curte a retinut ca aparitia Legii nr. 19/2000 a dus la crearea unui sistem de asigurari sociale de tip nou, construit in jurul unui principiu fundamental, si anume ca orice element salarial, efectiv incasat pe parcursul intregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul si/sau angajatorul (in functie de reglementarea in vigoare) au/a achitat statului contributii de asigurari sociale trebuie sa se reflecte in cuantumul pensiei.
Astfel fiind, in acord cu Decizia nr. 736 din 24 decembrie 2006 a Curtii Constitutionale, instantelor judecatoresti, in exercitarea deplinei jurisdictii in fapt si in drept, le incumba atributul exclusiv al verificarii imprejurarilor daca, potrivit legislatiei anterioare, s-au incasat sau nu contributii de asigurari sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual si daca aceste venituri au facut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor, acestea constituind probleme de fapt si de aplicare a legii in cazuri concrete individuale.
Curtea s-a pronuntat in sensul luarii in considerare a sumelor care au constituit baza de calcul al contributiei de asigurari sociale, cu respectarea principiului contributivitatii, dar prima instanta era chemata sa verifice daca adeverinta invocata de  reclamant cuprinde astfel de venituri.
Cum angajatorul specifica expres ca a platit contributiile la asigurari sociale conform Decretului nr.389/1972, iar din adeverinta nr.71301/1/16.10.2012 rezulta ca salariile brute includeau si prime pentru care nu se datorau contributiile respective, potrivit legislatiei in vigoare, respectiv art.2 din Decretul nr. 389/1972, fara a putea stabili diferenta dintre aceste prime si restul veniturilor, deoarece adeverinta nu detaliaza cuantumul exact al fiecarui element salarial, Curtea retine ca respectiva adeverinta nu putea fi valorificata in calculul drepturilor de pensie, in mod corect prin Decizia nr. 231452/16.05.2013 fiind respinsa  de catre casa de pensii cererea intimatului in acest sens.
In consecinta, nu sunt intemeiate nici pretentiile accesorii ale reclamantului cu titlu de diferente rezultate din recalcularea pensiei cu valorificarea acestei adeverinte..
Fata de aceste considerente, in temeiul art.312 Cod procedura civila, Curtea va admite recursul, va modifica in parte sentinta recurata in sensul ca va respinge pretentiile referitoare la valorificarea veniturilor din adeverinta nr.59509/1/24.08.2012 emisa de RATB ca neintemeiate, mentinand celelalte dispozitii privind obligarea paratei sa emita o decizie, prin care sa revizuiasca pensia cuvenita reclamantului, incepand cu data de 01.03.2010, cu luarea in considerare a unui stagiu complet de cotizare de 32 ani si 6 luni si sa plateasca diferenta dintre pensia cuvenita si pensia efectiv incasata, incepand cu data de 01.08.2012 la zi, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective, precum si cele referitoare la cheltuielile de judecata.
In temeiul art.274 Cod procedura civila, avand in vedere solutia ce urmeaza a se pronunta, Curtea va respinge pretentiile intimatului avand ca obiect plata cheltuielilor de judecata in recurs.