Dezbatere succesorala-nulitate absoluta testamen

SENTINTA CIVILA NR. 636/29.06.2011 (dezbatere succesorala-nulitate absoluta testamen)
        
      Pe rol solutionarea amanarii pronuntarii cauzei civile, avand ca obiect "dezbatere succesorala - nulitate absoluta testament", actiune formulata de reclamantii N. C. si M. S., impotriva paratilor D. M. si D. G.
      Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 15.06.2011, fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea zi ce face parte integranta din prezenta, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la data de 22.06.2011, apoi la 29.06.2011, iar in urma deliberarii, a pronuntat urmatoarea sentinta.
      
      I N S T A N T A

      Deliberand asupra actiunii civile de fata:
Prin actiunea introdusa la aceasta instanta la data de 28.12.2010 si inregistrata sub nr. 2146/249, reclamantii N.C. si M. S, i-a chemat in judecata pe paratii D.M. si D.G, pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate:
- deschisa succesiunea defunctei I.R., decedata la data de  29.12.2007, cu ultimul domiciliu in comuna I., judetul C.;
- ca masa succesorala a defunctei se compune din cota de 1/2 din suprafata de 19.500 m.p. teren extravilan cu destinatie arabil situat in com. I., tarlaua 103/2, parcela 11, jud. C., imobil identificat cu nr. cadastral 825 si inscris in cartea funciara nr. 22488 (provenita din conversia de pe hartie a CF nr.550) a com. I., avand urmatoarele laturi si vecinatati: la Nord - M. V., la Est - drum, la Sud D. G. si C.T. si la Vest - izlaz;
- nulitatea absoluta a testamentului autentificat sub nr. 295 din 08.02.2001 de BNP M.A.C. din Bucuresti:
- ca de pe urma defunctei au calitate de mostenitori legali: N. C. si M.S., in calitate de nepoti de sora predecedata, fiecare avand o cota de 1/2 din succesiune.
Solicita obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.
      In motivarea actiunii reclamantii arata ca sunt nepoti de sora predecedata ai defunctei I.R., decedata la data de 29.12.2007, avand ultimul domiciliu in  comuna I., judetul C., iar dupa decesul matusii au aflat ca aceasta ar fi intocmit un testament catre paratii D.M. si D.G., testament autentificat sub nr. 295 din 08.02.2001 de BNP M.A.C.din Bucuresti.
      Apreciaza ca acest testament este lovit de nulitate absoluta, fiind intocmit in lipsa discernamantului testatoarei; astfel, I. R. era analfabeta, nestiind sa scrie si sa citeasca, astfel ca nu si-a putut exprima acordul in sensul intocmirii testamentului din 08.02.2001; in aceste conditii, nestiind sa scrie si sa citeasca, nu poate fi vorba de dorinta testatoarei de a incheia acel act.
      Mai arata ca I.R. avea la momentul incheierii acelui testament varsta de 80 de ani si suferea de dementa senila, astfel ca se impunea ca la incheierea testamentului sa i se solicite de catre notarul public o adeverinta din care sa rezulte ca are discernamantul necesar incheierii unui act juridic.
      Fata de imprejurarea ca suferea de dementa senila, I.R. nu a avut discernamant la data de 08.02.2001, astfel ca testamentul intocmit in lipsa discernamantului testatoarei este lovit de nulitate absoluta.
      Precizeaza ca au acceptat succesiunea ramasa de pe urma defunctei I. R. in mod expres, prin declaratia autentificata sub nr.2091 din 28.05.2008 de BNP N.B. D. din Bucuresti, ca s-a incercat deschiderea succesiunii defunctei in fata notarului public - dosar nr.24/2010 al Biroului notarului public C. C. din Calarasi, localitatea Dor-Marunt, insa urmare a neintelegerilor dintre parti, in calitate de succesori legali si parati, succesorii testamentari, dosarul s-a suspendat la data de 14.04.2010.
De asemenea. Mai precizeaza ca masa succesorala a defunctei este cota de 1/2 din suprafata de 19.500 m.p. teren extravilan cu destinatie arabil situat in com. I., tarlaua 103/ 2, parcela 11, jud. C., imobil identificat cu nr. cadastral 825 si inscris in cartea funciara nr.22488 (provenita din conversia de pe hartie a CF nr.550) a com. I., avand urmatoarele laturi si vecinatati : la Nord - M. V., la Est - drum, la Sud D.G. si C.T. si la Vest - izlaz;
Estimeaza valoarea masei succesorale la suma de 3.998 lei, astfel cum a stabilit notarul public C.C. in dosarul nr.24/2010.
          In drept, reclamantii si-au intemeiat actiunea pe dispozitiile art. 659 si urm., art. 856 si urm. C.civ., art.6731 si urm. Cod pr.civila.
          In dovedirea actiunii inteleg sa se foloseasca de urmatoarele probe:  inscrisuri, interogatoriu, martori si orice mijloace de proba a caror necesitate va rezulta din dezbateri.
Actiunea este legal timbrata, cu 451 lei (120+330,84 lei) taxa de timbru si 6 lei timbre judiciare.
          Alaturat actiunii, reclamantii au atasat in xerocopie urmatoarele acte: certificatul de deces seria DP nr. 802694 al defunctei I.R.; incheiere de suspendare din 14.04.2010 emisa de BNP C.C. din Calarasi, localitatea Dor-Marunt in dosarul nr. 24/2010; testamentul autentificat sub nr. 295/08.02.2001 de BNP M.A.C. din Bucuresti; declaratia autentificata sub nr. 2091/28.05.2008 de BN Asociati N.B. si D.B.
La termenul din 09.03.2011 paratii D.M. si D.G. au formulat INTAMPINARE, prin care solicita sa se respinga actiunea in totalitate si sa fie obligati reclamantii la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea intampinarii paratii arata ca prin testamentul autentificat sub nr. 295/08.02.2001 de BNP M.A.C., autoarea I.R. a testat in favoarea lor toate bunurile mobile si imobile, instituindu-i legatari universali, conform art. 888 Cod civil.
In legatura cu deschiderea succesiunii defunctei I.R., decedata la data de 29.12.2007, cu ultim domiciliu in com I., jud. C., arata ca cererea formulata de catre reclamanti este neintemeiata.
Exercitarea unei astfel de actiuni dupa trecerea a mai bine de 3 ani de la decesul autoarei nu este justificata nici sub aspectul calitatii acestora si nici sub aspectul indeplinirii termenului prevazut de art. 700 C Civ. Reclamantii nu se apara de maniera ca au solicitat deschiderea succesiunii avand calitatea de mostenitori acceptanti in mod tacit, intrand in bunurile autoarei cu titlu de acceptare a succesiunii. Actiunea promovata este o actiune complexa, capatul de cerere privind nulitatea absoluta a testamentului autentificat sub nr. 295/2001 duce la rezolvarea celorlalte capete de cerere a actiunii.
In primul rand reclamantii trebuie sa dovedeasca ca au optat intr-o forma sau alta asupra mostenirii lasate de catre I.R. si astfel sa dobandeasca si calitatea de succesori acceptanti ai defunctei I. R. In legatura cu constatarea nulitatii absolute a testamentului, arata ca reclamantii trebuie sa arate interesul, care trebuie sa fie legitim si actual, direct si sa fie juridic protejat. Prin persoana interesata nu se intelege orice persoana, ci numai aceea care invoca un interes ocrotit de lege in legatura cu nulitatea a carei constatare se solicita. Interesul, ca cerinta esentiala de exercitiu a actiunii civile, trebuie sa fie nascut, actual, personal si legitim la data formularii cererii de chemare in judecata. Interesul in aceasta situatie ar fi fost dovedit daca acestia ar fi avut calitatea de mostenitori acceptanti ai mostenirii, lucru de care nu se face vorbire de catre acestia.
Reclamantii sustin ca au aflat ca a fost incheiat un testament de catre matusa lor si ca acest testament a fost intocmit in lipsa discernamantului, reclamand ca I.R. suferea de dementa senila si ca ar fi fost necesar ca notarul public sa aiba o adeverinta din care sa rezulte ca aceasta are discernamantul necesar incheierii unui act juridic. Testamentul autentic, incheiat cu formele prevazute de lege de un notar public, are forta probanta deplina, testamentul autentic facand deplina dovada pana la inscrierea in fals, atat cu privire la caracterul sau autentic, cat si privitor la mentiunile procesului-verbal de autentificare.
Considera ca numai constatarile facute personal de agentul instrumentator, dar in afara de atributiile sale legale, pot fi combatute, cum ar fi si cazul faptului ca testatorul era intreg la minte la data autentificarii, ceea ce nu este cazul in prezenta speta.
Pentru validitatea testamentului este necesar ca dispunatorul sa aiba discernamant in momentul in care il intocmeste. Pentru a se pronunta anularea unui testament este necesar sa se dovedeasca in mod neechivoc lipsa de discernamant a dispunatorului. Lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic se sanctioneaza cu nulitatea relativa. In atare situatie, dreptul la actiune este prescris conform art. 9 alin. 3 din Decretul nr. 167/1958. Este de observat ca reclamantii au avut la cunostinta de existenta testamentului chiar din momentul in care s-au aflat in proces cu autoarea in dosarul nr. 400/249/2007, data la care, paratii, au reprezentat interesele paratei in cauza si din continutul deciziei rezultand si faptul ca sunt in posesia testamentului.
Precizeaza ca autoarea I.R. stia sa scrie si sa citeasca, iar chiar daca nu ar fi stiut sa scrie sau sa citeasca regulamentul notarului public impune ca acesta sa faca un proces-verbal in urma caruia se arata de ce a semnat prin aplicarea amprentei digitale sau de ce anume a fost impiedicata sa semneze partea care a testat.
In legatura cu pretinsa incapacitate naturala, cum ca o femeie la varsta de 80 de ani ar fi fost suferinda de dementa senila, este un element pe care reclamantii il numesc, dar fara sa spuna pe ce anume se intemeiaza aceasta acuzatie, in conditiile in care actul a fost incheiat in forma autentica si reclamantii nu fac vorbire de existenta vreunui inscris medical care sa ateste vreo astfel de boala, de incapacitate naturala. In practica s-a decis: "pentru validitatea testamentului este necesar, intre altele, ca dispunatorul sa aiba discernamant in momentul in care il intocmeste, in sensul de a nu exista incapacitatile legale si nici cele naturale, adica lipsa unei vointe constiente, indiferent daca aceasta se datoreaza unei cauze trecatoare sau uneia permanente. De aceea, daca se dovedeste ca in momentul intocmirii testamentului, dispunatorul era lipsit de discernamant, instanta are indatorirea sa anuleze actul."
In atare conditii, concluzia este ca un act incheiat astfel este numai anulabil la cererea dispunatorului sau a celor care ii infatiseaza drepturile, intocmai ca un act al carui consimtamant a fost viciat.
Arata ca autoarea stia carte, stia sa semneze, aceasta semnand de altfel in fata notarului, iar perioada dinainte si dupa incheierea testamentului este arhicunoscuta in comuna, cum de altfel este cunoscut in comuna comportamentul normal al autoarei.
In drept isi intemeiaza intampinarea pe dispozitiile art. 115 C. proc. civ.
In dovedire a solicitat incuviintarea probelor cu inscrisuri si martori.
Reclamantii au mai depus la dosar urmatoarele inscrisuri in xerocopie: dispozitia nr. 1396/23.04.2007 emisa de Primarul com. I.; adresa emisa in dosarul nr. 400/249/2007; sentinta civila nr. 829/07.11.2007 pronuntata de J. L. - G. in dosarul nr. 400/249/2007.
      In cauza s-au admis si administrat probele cu interogatoriu, inscrisuri si martori (proba testimoniala pentru a se dovedi o situatie de fapt, respectiv daca defuncta stia sau nu stia carte, daca stia sau nu sa semneze).
      In sedinta publica din 13.04.2011, instanta a respins proba cu expertiza psihiatrica solicitata de reclamanti, motivat de faptul ca, potrivit art. 28 al. 1 din Ordinul nr. 1134/2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale "Expertiza medico-legala psihiatrica se face numai prin examinarea nemijlocita a persoanei, in cadrul unei comisii alcatuite dintr-un medic legist, care este presedintele comisiei, si 2 medici psihiatri." (articol reglementat in Sectiunea 4 "Constatarea si expertiza medico - legala referitoare la persoane in viata". Deci, o astfel de expertiza se poate efectua numai asupra unei persoane in viata.
Urmare a solicitarii instantei, cu adresa nr. 483/02.05.2011 B.N.P. E. S. A. a inaintat copii de pe actele care au stat la baza intocmirii testamentului autentificat sub nr. 295/08.02.2001, respectiv: cererea inregistrata sub nr. 1291/08.02.2001 prin care I.R. a solicitat redactarea si autentificarea unui testament; testamentul autentificat sub nr. 295/08.02.2001.
Tot urmare a solicitarii instantei, cu adresa nr. 5/09.05.2011 CMI DR D. A. - com. I., jud. C., a comunicat faptul ca numita I. R. nu a fost inregistrata in listele de pacienti ale acestui cabinet.
La solicitarea instantei, cu adresa nr. 1334/20.05.2011 Spitalul de Psihiatrie Sapunari a inaintat copie xerox de pe foaia de observatie clinica generala nr. 2108/2006 a numitei I. R.
Instanta, analizand actele si lucrarile dosarului, a retinut urmatoarea situatie de fapt:
In ziua de 08.02.2001, numita I. R. s-a prezentat la BNP - M.A.C. - mun. Bucure;ti sector 2, formuland o cerere pentru redactarea si autentificarea unui testament, cerere semnata de petenta in fata notarului, dupa stabilirea identitatii acesteia, potrivit cererii inregistrate sub nr. 1291.
Notarul public a intocmit testamentul prin care numita I.R. i-a instituit legatari universali, conform art. 888 Cod civil, pe sotii D.M. si D. G., lasandu-le toate bunurile mobile si imobile ce se vor gasi in patrimoniul sau la data decesului, testamentul fiind semnat de numita I.R. in fata notarului si autentificat sub nr. 295/08.02.2001.
La data de 29.12.2007, testatoarea I.R. a decedat. Prin incheierea de suspendare din sedinta din 14.04.2010 data de BNP C. C. - com. Dor Marunt, jud. Calarasi, in dosarul nr. 24/2010, s-a luat act de prezenta succesibililor: D.M., D.G., in calitate de legatari universali, N.C. si M. S., in calitate de nepoti de sora predecedata (partile din cauza de fata), dispunandu-se suspendarea cauzei succesorale, in temeiul art. 78 lit. "b" din Legea 36/1995 si indrumarea partilor la solutionarea neintelegerilor pe cale judiciara, motivat de faptul ca la deschiderea succesiunii au intervenit neintelegeri cu privire la calitatea de mostenitori a sotilor D.M. si D.G., intrucat nepotii de sora predecedata - N. C. si M. S. nu recunosc existenta testamentului autentificat sub nr. 295/2001.        
Prin actiunea introductiva reclamantii au solicitat nulitatea absoluta a testamentului, invocand lipsa discernamantului testatoarei.
Paratii au invocat prin intampinare urmatoarele exceptii: exceptia prescriptiei dreptului la actiune, exceptia prescriptiei dreptului de optiune succesorala, exceptia lipsei de interes si exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor. 
In speta, desi reclamantii si-au intitulat cererea ca fiind in nulitate absoluta a testamentului, aceasta incadrare este incorecta, termenul juridic fiind acela de anulare a testamentului, avand insa in vedere motivul invocat, respectiv lipsa discernamantului (aceasta fiind o cauza de nulitate relativa).
Cat priveste exceptia prescriptiei dreptului la actiune, instanta retine urmatoarele:  
      Potrivit art. 3 al. 1 din Decretul 167/1958 termenul de prescriptie este de 3 ani, termen care, conform art. 7 al. 1 din acelasi decret, incepe sa curga de la data la care se naste dreptul la actiune.
      In speta, dreptul la actiune curge de la data deschiderii succesiunii, respectiv data decesului defunctei I.R., care a avut loc la 29.12.2007, actiunea de fata fiind introdusa la data de 24.12.2010 (data postei), fiind formulata in termenul general de prescriptie mentionat mai sus. La data solutionarii cauzei civile in dosarul nr. 400/249/2007 al Judecatoriei L., I. R. traia, sentinta in dosarul respectiv a fost pronuntata la data de 07.11.2007, iar I.R. a decedat ulterior, la data de 29.12.2007.
      Pentru aceste motive urmeaza a respinge exceptia prescriptiei dreptului la actiune ca neintemeiata.
Cu privire la exceptia lipsei de interes si exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor instanta retine urmatoarele: 
O astfel de nulitate (relativa) poate fi invocata de persoana al carei interes a fost nesocotit la incheierea actului juridic. In speta, interesul reclamantilor este ocrotit de lege, caci reclamantii au facut dovada gradului de rudenie cu defuncta testatoare I.R., fiind nepoti de sora predecedata (astfel cum rezulta din incheierea de suspendare din 14.04.2010 data de BNP C. C. in dosarul nr. 24/2010), urmarind nulitatea testamentului in aceasta calitate, caci, in situatia in care s-ar anula testamentul, ar exista posibilitatea venirii la mostenire facand partea din clasa a II - a de mostenitori (a colateralilor privilegiati), clase stabilite de art. 659, 669 - 675 Cod civil.
Deci, interesul reclamantilor este justificat si ocrotit de normele succesorale.
Pentru aceleasi motive, reclamantii au si calitate procesuala activa in cauza de fata, avand in vedere gradul lor de rudenie cu defuncta.
      Pentru aceste motive urmeaza a respinge exceptia lipsei de interes si exceptia lipsei calitatii procesuale active ca neintemeiate.
Cat priveste exceptia prescriptiei dreptului de optiune succesorala, instanta retine urmatoarele:  
Potrivit dispozitiilor art. 651 Cod civil - succesiunile se deschid prin moarte.
      Dreptul de optiune succesorala trebuie sa fie exercitat intr-un termen de 6 luni, calculat de la data deschiderii succesiunii, respectiv de la data decesului defunctului, asa cum prevad dispozitiile art. 700 Cod civil.
In speta, I.R. a decedat la data de 29.12.2007, iar prin declaratia autentificata sub nr. 2091/28.05.2008 de BNA N.B. si D.B. - Bucuresti sectorul 2, reclamantii au declarat ca accepta in mod expres succesiunea de pe urma defunctei I. R. Astfel, suntem in prezenta unei acceptari voluntare exprese a mostenirii defunctei I.R. de catre reclamanti, in conformitate cu prevederile art. 689 Cod civil, acceptare ce a avut loc inauntrul termenului de prescriptie de 6 luni precizat mai sus.
      Pentru aceste motive urmeaza a respinge exceptia prescriptiei dreptului de optiune succesorala ca neintemeiata.
Pe fondul cauzei, instanta retine urmatoarele:
Din definitia data testamentului prin art. 802 Cod civil, rezulta ca acesta este un act juridic, ceea ce inseamna ca, pentru a fi valabil, trebuie sa intruneasca cerintele de validitate ale actelor juridice, in general, si cerintele cerute numai pentru testament privitoare la vointa, capacitate, obiect si scop.
Astfel, dispozitiile art. 948 Cid civil stabilesc cele patru conditii esentiale pentru validitatea unei conventii, printre care si consimtamantul valabil al partii ce se obliga.
Dupa cum se stie, consimtamantul este definit ca acea conditie esentiala, de fond si generala a actului juridic civil care consta in hotararea de a incheia un act juridic civil manifestata in exterior, iar printre conditiile de valabilitate a consimtamantului este prevazuta ca acesta sa provina de la o persoana cu discernamant.
Rezulta, deci, ca pentru validitatea testamentului este necesar, intre altele, ca dispunatorul sa aiba discernamantul in momentul in care il intocmeste, in sensul de a nu exista incapacitatile legale si nici cele naturale, adica lipsa unei vointe constiente, indiferent daca aceasta se datoreaza unei cauze trecatoare sau uneia permanente.
Dupa cum se stie, discernamantul este o stare de fapt si poate exista izolat chiar la o persoana "incapabila", dovada lipsei discernamantului putandu-se face prin orice mijloc de proba.
Asa cum s-a mentionat, reclamantii au invocat lipsa discernamantului testatoarei, motivat de faptul ca nu stia sa scrie si sa citeasca si ca suferea de dementa senila.
Din probele administrate rezulta ca testatoarea I. R. stia sa scrie si sa citeasca.
Astfel, din copiile buletinelor de identitate seria GD nr. 0617863 si seria A.I.d. nr. 095340 eliberate la 15.01.1993 si 23.11.1994 si (aflate la filele 54 si 55 din dosar) rezulta ca la rubrica "semnatura titularului" acestea sunt semnate de I.R. (semnatura identica cu cea de pe testament).
Acest aspect este confirmat si de martorii audiati.
Astfel, martora G. F. (propusa de parati) a declarat: "Stiu ca in momentul in care postasul venea cu alocatiile sau cu pensiile se adunau la poarta mai multe vecine, anuntandu-se unele pe altele de venirea postasului si acolo la poarta li se inmana si pensia, fiind martora la un astfel de moment cand la strada se afla si I. R. si am vazut cand personal aceasta a semnat pe cuponul de pensie de primirea acesteia" si "Imi amintesc ca pana in anul 2001 I. R. era coerenta".
  In acelasi sens au fost si declaratiile martorei D. M. (propusa tot de parati) care a precizat: "Stiu ca I. R. avea pensie si am fost martora cand aceasta primea pensia si am vazut ca I.R. semna personal pe cuponul de primire a pensiei. Stiu aceste aspecte deoarece in momentul in care postasul venea pentru a-mi da alocatia copiilor, ma punea sa o chem pe I. R. ca sa semneze in locul meu de primirea banilor, intrucat eu nu sunt stiutoare de carte. I. R. a murit in urma cu un  si jumatate sau doi, nu pot preciza, iar copii mei nu mai primesc alocatie de vreo trei ani, iar la ajutorul lui I. R. am apelat pana inainte de decesul acesteia. Stiu ca, aceasta avea unele probleme cu auzul".
Aceste aspecte infirma declaratia martorului M.S. (propus de reclamanti) care a precizat ca: "Imi amintesc ca, prin anul 1996, 1997, poate chiar 1995, dar nu-mi amintesc cu exactitate cand, am venit la casa parinteasca, am gasit-o acolo pe I. R. care venise in vizita la parintii mei, m-a rugat sa o dus cu masina in Bucuresti sa-si scoata banii de la CEC. Precizez ca, am fost impreuna cu I. R. la unitatea CEC, ca angajatul de la oficiu a completat un formular tipizat de solicitare de bani pe numele lui I. R., iar in momentul in care i-a cerut sa semneze, aceasta  i-a spus ca nu stie sa iscaleasca".
Atata timp cat in anii 1993 si 1994 I. R. a semnat acte oficiale, respectiv buletinele de identitate mentionate mai sus, in calitate de titular, nu se poate retine ca nu stia sa iscaleasca. 
Cat priveste starea sanatatii testatoarei I. R., intr-adevar, la dosarul cauzei a fost depusa foaia de observatie clinica generala nr. 2108/2006 intocmita de Spitalul de Psihiatrie Sapunari din care rezulta ca I.R. a fost internata in aceasta unitate spitaliceasca in perioada 18.10. - 20.06.2006 cu diagnosticul "dementa senila", de la rubrica "istoricul bolii" (fila 63) rezultand ca primele simptome au aparut in urma cu 18 luni, adica dupa anul 2004, or testamentul contestat a fost incheiat la data de 08.02.2001, cu mult inainte de data aparitiei bolii si a internarii.
Testatorul trebuie sa aiba capacitatea de a testa la data intocmirii actului, in speta la data de 08.02.2001, acesta fiind momentul in raport de care se apreciaza capacitatea de a dispune prin testament, iar lipsa discernamantului trebuie dovedita in mod neechivoc, deoarece este vorba de o incapacitate naturala, care nu rezulta din lege, caci, potrivit prevederilor art. 856 Cod civ., orice persoana este capabila sa dispuna prin testament daca nu este oprita de lege, capacitatea fiind regula in materie, iar incapacitatea exceptia.
In speta, din probele administrate nu rezulta ca testatoarea a fost lipsita de discernamant la momentul incheierii actului, or, asa cum s-a mentionat mai sus, lipsa acestuia trebuie dovedita in mod neechivoc, neputand merge pe simple supozitii, prezumtii sau conexiuni.
Mai mult decat atat, testamentul contestat este autentificat, situatie in care notarul a perceput direct starea testatoarei. 
Potrivit dispozitiilor art. 59 din Legea nr. 35/1996 "Cand notarul public are indoieli cu privire la deplinatatea facultatilor mintale ale vreuneia dintre parti, procedeaza la autentificare numai daca un medic specialist atesta in scris ca partea poate sa-si exprime in mod valabil consimtamantul in momentul incheierii actului".
Astfel, avand in vedere ca testamentul a fost intocmit de notar, se trage concluzia ca acesta nu a avut indoieli cu privire la deplinatatea facultatilor mintale ale testatoarei I.R. 
Mai mult decat atat, este cert ca testatoarea a semnat testamentul in fata notarului, caci, in sens contrar, notarul ar fi aplicat disp. art. 62 din Legea nr. 36/1995, facand mentiunea despre aceasta imprejurare in incheierea pe care o intocmeste, mentiunea astfel facuta tinand loc de semnatura.
Nu in ultimul rand, de mentionat este faptul ca testamentul autentic are, pana la inscrierea in fals, forta probanta proprie a oricarui inscris autentic.
Fata de probele administrate instanta constata ca testamentul a fost valabil incheiat, fiind respectate prevederile art. 948 Cod civ., motiv pentru care apreciaza neintemeiat acest capat de cerere din actiunea reclamantilor, urmand a-l respinge ca atare.
Cat priveste capatul de cerere privind dezbaterea succesiunii defunctei I.R., instanta apreciaza ca acesta se solutioneaza in stransa legatura cu capatul de cerere privind anularea testamentului
Avand in vedere ca s-a constatat de catre instanta ca testamentul este valabil incheiat si cum reclamantii nu fac parte din categoria mostenitorilor rezervatari (fiind colaterali privilegiati - nepoti de sora predecdata), urmeaza a respinge si acest capat de cerere. 
Cum actiunea reclamantilor a fost respinsa, iar paratii au efectuat cheltuieli cu acest proces, cheltuieli dovedite, reprezentand onorariu aparator (fila 56), urmeaza, conform art. 274 rap. la art. 277 Cod proc.civ, a-i obliga pe reclamanti, in solidar, la plata catre parati a sumei de 2046 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE
       IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Respinge exceptia prescriptiei dreptului la actiune al reclamantilor invocata de parati.
Respinge exceptia lipsei de interes a reclamantilor invocata de parati.
Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor invocata de parati.
Respinge exceptia prescriptiei dreptului de optiune succesorala al  reclamantilor invocata de parati.
Respinge actiunea formulata de reclamantii N. C. si M. S., impotriva paratilor D. M. si D. G.
Obliga reclamantii, in solidar, la plata catre parati a sumei de 2046 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
  Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi 29.06.2011.