L O V I R E

Prin rechizitoriul nr......../P/2012 din ......2013 al Parchetului de pe langa Judecatoria Mizil s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatului P.N.D., cu  domiciliul in comuna Ceptura,  jud.Prahova, fara antecedente penale, pentru savarsirea a patru infractiuni de loviri si alte violente, prev. si ped. de art. 180 alin.1 C.pen.(parti vatamate C M I si C P A) si 2 C.pen.(parti vatamate G E si C D), a unei infractiuni de amenintare, prev. si ped. de art.193 alin.1 C.pen. si a unei infractiuni de violare de domiciliu in forma agravanta, prev, si ped. de art.192 alin.2 C.pen.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Mizil la data de ........2013 sub nr........../259/2013.
In motivarea actului de sesizare a instantei a retinut ca, la data de ........2012, a amenintat-o cu moartea pe partea vatamata G. E., prin telefonul mobil, atat verbal cat si prin intermediul sms-urilor, iar in jurul orelor 20.00-21.00 a patruns, fara drept, in curtea locuintei partii vatamate C D, a dislocat din balamale usa de acces in bucataria locuintei, a lovit-o cu pumnii si picioarele si a intepat-o de trei ori cu un cutit pe care il avea asupra sa pe partea vatamata G E, creandu-i leziuni traumatice in partea dreapta a pieptului si a gambei din partea stanga, ce au necesitat pentru vindecare un numar de 12-14 zile de ingrijiri medicale, in lipsa complicatiilor si in acelasi timp a impins-o pe minora C M I, aceasta lovindu-se in zona gurii, iar pe minora C P A a intepat-o cu un cutit la mana stanga, creandu-le suferinte fizice si totodata a lovit-o cu pumnii si picioarele pe partea vatamata C D, provocandu-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un numar de 2-3 zile de ingrijiri medicale.
In faza de urmarire penala au fost administrate urmatoarele mijloace de proba: proces verbal sesizare din oficiu, plangeri si declaratiile partilor vatamate, procesul verbal de aducere la cunostinta a invinuirii si a dreptului la aparare , procesul verbal de cercetare la fata locului, fotografii judiciare, procesul verbal si dovada ridicarii bunului, certificate medico-legale si expertiza medico legala , declaratiile martorilor A I, L M , C N, C D, C M, C C, P E, P E C , P N, P T M, P I , R F si S M V, precum si declaratiile inculpatului P N D .
La termenul de judecata din 03.06.2013 partile vatamate G E, in calitate de reprezentant legal al minorei C.P.A si C.I s-au constituit parti civile in procesul penal, fiecare cu suma de 2.500 lei - daune materiale si 7.500 lei -  daune morale.
La termenul de judecata din 07.10.2013 s-a facut apelul si in cauza nr. ....../259/2013, in care actiunea penala a fost pusa in miscare fata  de  inculpatul P N D,  sub aspectul savarsirii infractiunilor prev. de art. 192 alin. 2 C.pen., art. 193 alin.1 C.pen. si art. 217 alin.1 C.pen., cu aplic. art. 33 lit. a C.pen., fapte din data de 14.10.2012 prin incheierea din 31.05.2013 a Judecatoriei Mizil, prin care s-a admis plangerea formulata de partea vatamata G. E impotriva ordonantei nr. 1460/P/2012 din 13.03.2013 a Parchetului de pe langa Judecatoria Mizil, s-a desfiintat ordonanta aratata mai sus si rezolutia nr. 107/II/2/2013 din 27.03.2013 a prim procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Mizil si s-a retinut cauza spre rejudecare.
Dupa ascultarea partilor si a reprezentantului Parchetului, instanta a apreciat ca se afla in ipoteza conexitatii prevazute de art. 34 lit.d C.pr.pen. si in baza disp.art.36 C.pr.pen. a dispus reunirea cauzelor, respectiv dosarul nr.706/259/2013 la dosarul cu nr.149/259/2013.
De asemenea, avand in vedere solicitarea inculpatului de a fi judecat in procedura simplificata, instanta a procedat la audierea acestuia, P N D declarand ca recunoaste in totalitate fapta retinuta in actul de sesizare a instantei, cunoaste probele administrate in faza de urmarire penala si le insuseste.
Drept urmare, instanta a admis cererea inculpatului de a fi judecat potrivit disp. art. 3201 C.pr.pen., in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, apreciind-o ca fiind intemeiata. Astfel, instanta a constatat ca din probele administrate in cursul urmaririi penale rezulta ca faptele retinute in sarcina inculpatului exista, constituie infractiuni si au fost savarsite de inculpat. Instanta a avut in vedere si declaratia inculpatului, in sensul ca recunoaste in totalitate faptele retinute in actul de sesizare a instantei, cunoaste probele administrate in faza de urmarire penala si le insuseste.
La acelasi termen de judecata, aparatorul partilor vatamate a solicitat schimbarea incadrarii juridice a faptelor pentru care este trimis in judecata inculpatul, din patru infractiuni de lovire si alte violente prev. de art. 180 alin.1 si 2 C.pen. - 2 prevazute de art. 180 alin.1 C.pen. (parti vatamate C M I si C P A) si 2 prev. de art. 180 alin.2 C.pen. (parti vatamate G E si C D), o infractiune de amenintare prev. de art. 193 alin.1 C.pen. si o infractiune de violare de domiciliu in forma agravanta prev. si ped. de art., 192 alin.2 C.pen., in trei infractiuni de lovire si alte violente prev. de art. 180 alin.1 si 2 C.pen. (parti vatamate C M I si C P A ), o infractiune prev. de art. 180 alin.2 C.pen. (parti vatamate G E si C D), o infractiune de tentativa de omor, fapta prev. si ped. de art. 20 rap. la art. 174 C.pen. comisa asupra partii vatamate G E, o infractiune de violare de domiciliu in forma agravanta, prev. si ped. de art. 192 alin.2 C.pen., o infractiune de amenintare, prev. de art. 193 alin.1 C.pen. si o infractiune de distrugere, prev. de art. 217 alin.1 C.pen.
Dupa ascultarea partilor si a reprezentantului parchetului, instanta a precizat ca asupra cererii de schimbare a incadrarii juridice se va pronunta odata cu fondul.
De asemenea, fata de dispozitiile art.163 al.6 lit. b C.pr.pen., potrivit carora este obligatorie luarea masurii asiguratorii in cazul in care cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, la acelasi terme de judecata instanta a dispus emiterea de adrese catre Administratia Finantelor Publice Mizil (pentru a se comunica daca inculpatul realizeaza venituri din activitati independente si daca este platitor de taxe si impozite), catre Consiliul Local Ceptura (pentru a se comunica situatia patrimoniala a inculpatului, respectiv bunurile mobile si imobile cu care acesta figureaza in evidente) si la Directia Generala a Finantelor Publice Prahova (pentru a se comunica situatia conturilor detinute de inculpat).
 Analizand probele administrate in cursul urmaririi penale, instanta  a retinut  urmatoarele:
Partea vatamata G E locuieste impreuna cu cei trei copii minori la fosta soacra, partea vatamata C D, intr-un corp de imobil separat de al acesteia. Timp de aproximativ doi ani de zile (pana in luna martie 2012) partea vatamata G E a avut o relatie de concubinaj cu inculpatul P N D, relatie incheiata datorita comportamentului neadecvat al inculpatului, care consuma alcool, era gelos, recalcitrant si provoca scandal.
La data de 15.10.2012, intre orele 12.00 si 20.45, pe fondul unei situatii conflictuale existente, inculpatul P N D i-a trimis mesaje de amenintare cu moartea inculpatul P N D pe partea vatamata G E, pe telefonul mobil, prin convorbiri purtate (chiar si in prezenta martorilor audiati in cursul urmaririi penale) si a mesajelor tip SMS date, iar la orele 20,00 a patruns fara drept in curtea locuintei numitei C D, prin escaladarea gardului. G E a vazut ca inculpatul P N D are asupra sa, in mana, un cutit si a fugit, refugiindu-se impreuna cu copiii sai minori in interiorul locuintei si tragand zavorul. Inculpatul a lovit usa, reusind sa o scoata din balamale, apoi s-a dus catre partea vatamata G E, pe care a lovit-o cu pumnii si picioarele, a imbrancit-o si a intepat-o pe cu cutitul in zona sanului drept de doua ori si o data in zona gambei din partea stanga, partea vatamat cazand la sol.
Potrivit raportului de expertiza medico-legala nr. ......../25.10.2012, G E a prezentat leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire cu corp taietor-intepator, cu corp dur si de corpuri/planuri dure si puteau data din 15.10.2012; au necesitat pentru vindecare 12-14 zile de ingrijiri medicale de la data producerii lor, in lipsa complicatiilor si nu au pus in pericol viata victimei.
Partea vatamata G E a reusit sa ii ia cutitul din mana inculpatului, iar acesta, cu un alt cutit (pe care minora C P A incerca sa-l ascunda) a intepat-o la un deget pe aceasta minora si a imbrancit-o pe cealalta minora, partea vatamata  C M I. Conform certificatelor medico-legale nr. 2190 si 2191 din data de 15.10.2012, minorele au prezentat leziuni traumatice, pentru vindecarea carora nu au necesitat zile de ingrijiri medicale.
Speriata fiind de atitudinea si actiunile inculpatului P N D, fiica mai mare a partii vatamate G E a fugit la bunica sa, C D, pentru a-i cere ajutorul. Partea vatamata a venit in sprijinul nurorii sale, dar inculpatul, care intentiona sa se retraga, a lovit-o de mai multe ori cu picioarele, dupa care a fugit. Partea vatamata C D a declarat constant in cursul urmaririi penale ca inculpatul P N D a patruns fara drept in curtea locuintei ei, nefiindu-i permis accesul in acea seara. De asemenea, a aratat ca usa de acces din bucatarie, care a fost scoasa din balamale de inculpat, a fost pusa la loc in aceeasi seara si este folosibila. Potrivit certificatului medico-legal nr. ......../18.10.2012 C D a prezentat leziuni traumatice care puteau data din 15.10.2012 si care au necesitat pentru vindecare un nr. de 2-3 zile de ingrijiri medicale in lipsa complicatiilor.999
Instanta  a retinut ca la data de 15.10.2012, in urma apelarii numarului de urgenta 112, la ora 21.03, lucratorii politiei judiciare din cadrul Sectiei nr. 5 Politie Rurala Ceptura s-au sesizat din oficiu cu privire la savarsirea infractiunii de violare de domiciliu comisa de inculpatul P N D, constand in aceea ca, la data mai sus mentionata, in jurul orelor 20.00-21.00, inculpatul, inarmat cu un cutit, prin escaladarea gardului de la strada, a patruns in curtea locuintei numitei C D (fila 32 d.u.p).
In timpul cercetarilor pentru infractiunea de violare de domiciliu,  la 24.10.2012, G E a formulat plangere prealabila cu privire la savarsirea infractiunilor de lovire si alte violente, atat pentru ea, cat si in calitate de reprezentant legal al minorelor C M I si C P A, iar la data de 23.10.2012 a depus plangerea penala pentru savarsirea mai multor infractiuni, printre care si infractiunile de amenintare si distrugere .
La data de 23.10.2012 si partea vatamata C D a formulat plangere prealabila impotriva inculpatului P N D pentru savarsirea infractiunii de loviri si alte violente, respectiv pentru savarsirea infractiunii de distrugere (fila 55 d.u.p.).
Prin ordonanta din data de 28.11.2012, Parchetul de pe langa Judecatoria Mizil a dispus schimbarea incadrarii  juridice a faptei, in temeiul art. 238 C.pr.pen., fiind retinute fata de P N D urmatoarele fapte: doua fapte prev. si ped. de art. 180 alin.1 C.pen., doua fapte prev. si ped. de art. 180 alin.2 C.pen., o fapta prev. si ped. de art. 193 alin.1 C.pen., si o fapta prev. de art.192 alin.2 C.pen., toate cu aplicarea art.33 lit.a C.pen. - fapte pentru care inculpatul a si fost trimis in judecata.
Pe de alta parte, prin incheierea din 31.05.2013, Judecatoria Mizil, in baza art.2781 alin.8 lit.c C.pr.pen. a admis plangerea formulata de petenta G E impotriva ordonantei nr.1460/P/2012 din 13.03.2013 a Parchetului de pe langa Judecatoria Mizil, in contradictoriu cu intimatul P N D, nascut la data de ................ in Urlati, jud. Prahova, cu domiciliul in com.Ceptura, .......... jud.Prahova, a desfiintat ordonanta aratata mai sus si a retinut cauza spre judecare. Ulterior, prin incheierea din 04.06.2013 instanta a admis cererea de inlaturare a omisiunii vadite, invocate din oficiu si a inlaturat omisiunea vadita strecurata in dispozitivul incheierii din data de 31.05.2013, aratand ca a desfiintat ordonanta nr.1460/P/2012 din 13.03.2013 a Parchetului de pe langa Judecatoria Mizil si rezolutia nr.107/II/2/2013 din 27.03.2013 a prim-procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Mizil si a pus in miscare actiunea penala fata de inculpatul P N D, fiul lui N si E, nascut la data de ............. in Urlati, jud. Prahova, cu domiciliul in com.Ceptura, ..........jud. Prahova sub aspectul savarsirii infractiunilor prevazute de 192 al.2 C.pen, art.193 al.1. C.pen si art.217 al.1 C.pen.  cu aplic art.33 lit.a C.pen., fapte din data de 15.10.2012.
Din probele administrate in dosarul penal 1460/P/2012 a  reisit  ca, in data de 15.10.2013, in jurul orelor 0120, inculpatuP N D a patruns fara drept in locuinta partii vatamate G E, a amenintat-o cu acte de violenta si a distrus un aparat foto digital (care apartinea unui vecin) - fapte care intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor prevazute de 192 al.2 C.pen, art.193 al.1. C.pen si art.217 al.1 C.pen.
  Audiat fiind atat in cursul urmaririi penale, cat si in fata instantei, inaintea declansarii cercetarii judecatoresti (in procedura simplificata, dupa ce i s-au adus la cunostinta infractiunile pentru care este judecat), inculpatul a recunoscut savarsirea faptelor retinute in sarcina sa, in sensul ca la data de 15.10.2012 a amenintat-o cu moartea pe partea vatamata G. E., prin telefonul mobil, iar in jurul orelor 20-21 a patruns fara drept in curtea partii vatamate C D, a dislocat usa de acces la bucatarie si a lovit partile vatamate C D, C P A, C M I si G E cu pumnii, picioarele sau le-a intepat cu cutitul. De asemenea, inculpatul a recunoscut ca la aceeasi data, in jurul orelor 0120, a intrat in locuinta partii vatamate G E, pe care a amenintat-o cu acte de violenta si a spart un aparat foto digital.
In  drept, fapta inculpatului P N D care, la data de 15.10.2012, in jurul orelor 0120, a intrat fara drept in locuinta partii vatamate G E, pe care a amenintat-o cu acte de violenta si careia i-a spart un aparat foto digital, iar ulterior a amenintat-o cu moartea pe partea vatamata G E, prin telefonul mobil, iar in jurul orelor 20-21 a patruns fara drept in curtea partii vatamate C D, a dislocat usa de acces la bucatarie si a lovit partile vatamate C D, C P A, G E si C M I cu pumnii, picioarele sau le-a intepat cu cutitul, intruneste elementele constitutive ale infractiunilor de lovire sau alte violente, prevazute de art. 180 al.1 C.pen. (doua), ale infractiunilor de lovire sau alte violente, prevazute de art. 180 al.2 C.pen. (doua), ale infractiunilor de violare de domiciliu in forma agravanta, prevazuta de art.192 al. 2 C.pen. (doua), ale infractiunilor de amenintare, prevazuta de art.193 al.1 C.pen. (doua) si ale unei infractiuni de distrugere, prevazuta de art.217 al.1 C.pen.
In ceea ce priveste incadrarea juridica, instanta a  apreciat ca activitatea infractionala a inculpatului se caracterizeaza, sub raport obiectiv, printr-o singura actiune si un singur rezultat, iar sub aspect subiectiv printr-o singura forma de vinovatie. In cazul infractiunilor contra persoanei, avand mai multe persoane vatamate, aceasta unica activitate infractionala a inculpatului P N D genereaza o pluralitate de infractiuni - atatea infractiuni, cate persoane au fost vatamate.
Nu este, insa, infractiune continuata, instanta apreciind ca in cauza nu se  regaseste, dintre cele trei conditii stabilite de practica si doctrina judiciara, cea referitoare la rezolutia infractionala, care ar fi trebuit sa fie unica.
Tot in ceea ce priveste incadrarea juridica, instanta va respinge cererea formulata de aparatorul partilor vatamate, privind schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de lovire prev.si ped.de art.180 al.2 C.pen. in infractiunea de tentativa de omor, apreciind ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni. Astfel, infractiunea de omor (susceptibila de forma tentativei) este o infractiune comisiva, iar elementul sau material consta intr-o actiune de ucidere a unei persoane, prin diferite moduri si mijloace. Elementul subiectiv al acestei infractiuni il constituie vinovatia sub forma intentiei, care rezulta din modul in care actioneaza inculpatul.
Din acest punct de vedere, instanta a  retinut ca inculpatul, in savarsirea infractiunilor de lovire si alte violente, in seara zilei de 15.10.2012, a avut asupra sa un instrument apt sa produca moartea victimelor dar, din probele administrate in cursul urmaririi penale nu reiese ca inculpatul, in vreuna din manifestarile sale din 15.10.2012 a intentionat cu adevarat suprimarea vietii partii vatamate G E. Astfel, este adevarat ca inculpatul a trimis partii vatamate G E mesaje de amenintare (si urmeaza a fi condamnat pentru aceasta infractiune) dar, pentru a stabili daca P N D se face vinovat de savarsirea infractiunii de tentativa de omor, instanta apreciaza ca trebuie analizata actiunea sa directa asupra partii vatamate. Chiar daca judecatoria nu este competenta material sa se pronunte pe infractiunea de omor, poate observa ca, din probele administrate in cursul urmaririi penale reiese ca inculpatul, desi avea un cutit in mana, a lovit partile vatamate cu pumnii si picioarele, iar cu cutitul le-a produs intepaturi in deget, mana sau gamba piciorului (zone care nu sunt vitale) - aspecte necontestate de niciuna dintre parti. De asemenea, certificatele medico legale depuse la dosarul cauzei si expertiza efectuata in cursul urmaririi penale atesta faptul ca leziunile produse de inculpat partilor vatamate nu le-au pus acestora viata in pericol, iar probele administrate in cursul urmaririi penale nu releva nici faptul ca, in desfasurarea activitatii sale infractionale, inculpatul ar fi prevazut si urmarit producerea mortii, sau cel putin ar fi acceptat acest rezultat.
Mai mult, instanta a  apreciat ca, in conditiile in care inculpatul nu a incercat efectiv sa omoare partea vatamata, nu se poate discuta despre existenta unui inceput de executare si, evident, nici despre desistare (renuntarea de buna voie din partea faptuitorului la continuarea executarii actiunii care constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii), conditiile sine qua non ale desistarii fiind existenta unui inceput de executare, respectiv cerinta expresa ca intreruperea executarii sa fie eficienta, sa fie rezultatul manifestarii de vointa a faptuitorului si sa se produca mai inainte de descoperirea faptei.
Pe de alta parte, nu se poate dispune nici incetarea procesului penal pentru infractiunile de distrugere si amenintare nu se poate dispune, asa cum a solicitat inculpatul prin aparator, intrucat  la 24.10.2012, in timpul cercetarilor pentru infractiunea de violare de domiciliu, G. E. a formulat plangere prealabila cu privire la savarsirea infractiunilor de lovire si alte violente, atat pentru ea, cat si in calitate de reprezentant legal al minorelor C M I si C P A (file 52 d.u.p.), iar la data de 23.10.2012 a depus plangerea penala pentru savarsirea mai multor infractiuni, printre care si infractiunile de amenintare si distrugere (filele 53-55 d.u.p.). De asemenea, la data de 23.10.2012 si partea vatamata C D a formulat plangere prealabila impotriva inculpatului P N D pentru savarsirea infractiunii de loviri si alte violente, respectiv pentru savarsirea infractiunii de distrugere (fila 55 d.u.p.).
La individualizarea pedepsei ce urmeaza a fi aplicata inculpatului pentru infractiunea retinuta in sarcina sa, instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 al.1 C.pen. si va tine seama, in acest sens, de limitele de pedeapsa fixate in textul de incriminare, de gradul de pericol social concret al infractiunilor - avand in vedere circumstantele reale ale faptelor si imprejurarile savarsirii acesteia - de modalitatea de comitere a infractiunilor, precum si circumstantele personale ale inculpatului.
In cadrul procesului de individualizare a sanctiunii penale, instanta a apreciat ca activitatea infractionala trebuie raportata nu numai la pericolul social concret al faptelor comise, dar si la urmarile ei (in speta urmarea imediata fiind starea de pericol creata), la ansamblul conditiilor in care au fost savarsite, precum si la orice element de natura sa caracterizeze persoana infractorului, inclusiv actele in circumstantiere depuse de acesta. De asemenea, instanta retine ca inculpatul a recunoscut si regretat savarsirea tuturor faptelor retinute in sarcina sa si ca nu este cunoscut cu antecedente penale,
Tinand seama de elementele aratate mai sus si pe care instanta le va avea in vedere la individualizarea judiciara a pedepsei aplicate inculpatului, instanta  a apreciat ca se poate aplica inculpatului o pedeapsa intr-un cuantum mediu, aceasta fiind necesara si suficienta pentru atingerea scopurilor acesteia prev. de art. 52 C.pen.
In consecinta, va condamna inculpatul P N D dupa cum urmeaza:
-la o pedeapsa de 1 luna inchisoare pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, prevazuta de art. 180 al.1 C.pen. cu aplic.art.3201 al.7 C.pr.pen.(fapta din 15.10.2012, parte vatamata C M  I);
-la o pedeapsa de 1 luna inchisoare pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, prevazuta de art. 180 al.1 C.pen. cu aplic.art.3201 al.7 C.pr.pen.(fapta din 15.10.2012, parte vatamata C P A);
-la o pedeapsa de 2 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, prevazuta de art. 180 al.2 C.pen. cu aplic.art.3201 al.7 C.pr.pen.(fapta din 15.10.2012, parte vatamata G E);
-la o pedeapsa de 2 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, prevazuta de art. 180 al.2 C.pen. cu aplic.art.3201 al.7 C.pr.pen.(fapta din 15.10.2012, parte vatamata C D);
-la o pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de violare de domiciliu, prevazuta de art.192 al. 2 C.pen., cu aplic.art.3201 al.7 C.pr.pen.(fapta din 15.10.2012;
-la o pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de violare de domiciliu, prevazuta de art.192 al. 2 C.pen., cu aplic.art.3201 al.7 C.pr.pen.(fapta din 15.10.2012;
-la o pedeapsa de 2 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de amenintare, prevazuta de art.193 al.1 C.pen., cu aplic.art.3201 al.7 C.pr.pen.(fapta din 15.10.2012, parte vatamata G E;
-la o pedeapsa de 2 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de amenintare, prevazuta de art.193 al.1 C.pen., cu aplic.art.3201 al.7 C.pr.pen.(fapta din 15.10.2012, parte vatamata G E;
-la o pedeapsa de 1 luna inchisoare pentru savarsirea infractiunii de distrugere, prevazuta de art.217 al.1 C.pen., cu aplic.art.3201 al.7 C.pr.pen.(fapta din 15.10.2012;
Va aplica inculpatului, pentru fiecare dintre aceste infractiuni, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art.64 lit.a si b C.pen., cu exceptia dreptului de a alege, pe durata prevazuta de disp. art. 71 al.2 C.pen.
Potrivit art. 71 alin. 2 C.pen., aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a,b si c C.pen. intervine de drept in cazul aplicarii pedepsei inchisorii. Totusi, in lumina jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului in aplicarea art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si a art. 3 din Protocolul nr. 1 la aceasta Conventie, in principal prin hotararile pronuntate in cauzele Hirst v. Marea Britanie si Sabou si Parcalab v. Romania, jurisprudenta cu caracter general-obligatoriu potrivit art. 20 din Constitutie raportat la art. 46 din Conventie, instanta va interzice inculpatului doar acele drepturi de la art. 64 C.pen. fata de care inculpatul s-a facut nedemn de a le mai exercita.
Astfel, fata de pericolul social dovedit in savarsirea faptei si fata de persoana inculpatului, astfel cum acestea au fost retinute, instanta  a apreciat ca inculpatul nu este demn de a mai exercita drepturile prevazute la art. 64 lit. a si b, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functiile elective publice, precum si cel de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.
Pe cale de consecinta, a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prev. de art. 71, 64 lit. a,b C.pen., cu exceptia dreptului de a alege, pe durata executarii pedepsei stabilite.
Avand in vedere ca ambele infractiuni au fost savarsite inainte de a fi condamnat pentru vreuna dintre ele, instanta a retinut savarsirea lor in stare de concurs ideal de infractiuni, urmand ca, in baza art.33 lit.a C.pen., rap. la art.34 al.1 lit.b C.pen., sa contopeasca pedepsele aplicate, in final inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani inchisoare. De asemenea, fata de multitudinea de infractiuni distincte savarsite de inculpat, instanta apreciaza ca pedeapsa rezultata nu are un cuantum indestulator, considerent fata de care va aplica un spor de 1 an inchisoare, urmand ca inculpatul sa execute o pedeapsa totala de 3 ani inchisoare.
In baza art.35 al.3 C.pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art.64 lit.a si b C.pen., cu exceptia dreptului de a alege, pe durata prevazuta de disp. art. 71 al.2 C.pen.
In ceea ce priveste modalitatea de executare, instanta  a apreciat ca, raportat inclusiv la elementele care caracterizeaza persoana inculpatului, scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia in regim privativ de libertate, iar in baza disp.art.861 al.1 si 2 C.pen., va dispune suspendarea executarii sub supraveghere a pedepsei de 3 ani inchisoare pe durata unui termen de incercare de 5 ani, stabilit in conformitate cu dispozitiile art. 862 al.1 C.pen.
De asemenea, in temeiul art. 71 al. 5 C.pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicata inculpatului, pe durata termenului de incercare de mai sus.
In baza art. 863 al.1 C.pen. a dispus ca pe durata termenului de incercare inculpatul P N D sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
-sa se prezinte la Serviciului de Probatiune de pe langa Tribunalul Prahova conform programului de supraveghere;
-sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
-sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
-sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele de existenta.
De asemenea, instanta  a apreciat  ca, pe durata termenului de incercare, conform art. 863 al.3 C.pen., inculpatului trebuie sa i se impuna urmatoarele obligatii:
-sa nu intre in imobilul proprietatea partii vatamate C D, din comuna Ceptura, sat Ceptura de Jos nr.372 A, jud.Prahova;
-sa nu intre in legatura cu partile vatamate din prezenta cauza -  G E, C D, C M I si C P A.
In baza art.88 C.pen. a dedus din pedeapsa aplicata ziua de 16.10.2012, in care inculpatul a fost retinut de organele de politie (fila 25 d.u.p.).
In baza art.359 C.pr.pen. a atras atentia inculpatului asupra disp.art.864 C.pen. privind revocarea suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei, in cazul savarsirii unei alte infractiuni in termenul de incercare, al neindeplinirii obligatiilor civile din prezenta hotarare pana la expirarea acestui termen sau al neindeplinirii cu rea credinta a masurilor de supraveghere prevazute de lege si a obligatiilor stabilite de instanta.
In baza art.118 lit.b C.pen. a dispus confiscarea unui cutit cu maner de textolit, in lungime de 31 cm, care a fost ridicat de organele de cercetare penala cu ocazia cercetarii la fata locului, efectuata la 15.10.2012  si introdus in camera de corpuri delicte, potrivit dovezii seria B nr.54796 (fila144 d.u.p.).
In ceea ce priveste latura civila, instanta a retinut ca partile vatamate G E si C M I s-au constituit parti civile in procesul penal, fiecare cu suma de 10.000 lei, 2.500 lei reprezentand daune materiale si 7.500 lei reprezentand daune morale, iar in ceea ce priveste minorele C M I si C P A, instanta se va pronuta din oficiu.
Conform art. 62 C.pr.pen., in vederea aflarii adevarului, instanta este obligata sa lamureasca cauza sub toate aspectele, inclusiv in ceea ce priveste latura civila, pe baza de probe.
Cand prin comiterea unei infractiuni se produc si pagube materiale sau morale, ia nastere si unui raport juridic de drept civil, in baza caruia persoana care a suferit daune poate pretinde repararea pagubei. Asemenea pretentii se realizeaza tot pe calea unei actiuni judiciare, care are ca obiect, sub aspect substantial, exercitarea dreptului de a cere tragerea la raspundere civila a persoanei vinovate de producerea pagubelor.
Alaturarea actiunii civile celei penale este atat in interesul societatii, cat si in interesul partilor, persoana vatamata fiind de regula interesata sa fie despagubita pentru prejudiciul suferit, in cadrul aceluiasi proces, instanta penala solutionand civila in conditii de mai mare celeritate.
Pentru exercitarea actiunii civile, in procesul penal sunt necesare a fi indeplinite cumulativ mai multe conditii:
-infractiunea savarsita de inculpat trebuie sa fi produs prejudiciu material sau moral;
-prejudiciul trebuie sa fie cert si sa nu fi fost reparat;
-intre infractiunea savarsita si prejudiciul cerut a fi acoperit sa existe o legatura de cauzalitate;
-in cazul persoanelor fizice cu capacitate deplina de exercitiu, sa existe cererea de constituire ca parte civila in procesul penal.
Conditia caracterului cert al prejudiciului impune ca actiunea civila sa fie exercitata pentru recuperarea unui prejudiciu sigur, atat sub aspectul existentei sale, cat si sub aspectul posibilitatilor de evaluare. Prejudiciul este cert in cazul in care este constatat si este, asadar, actual.
In cauza dedusa judecatii, din probele administrate in cursul urmaririi penale (certificatele medico legale) reiese ca partea vatamata G E a suferit leziuni pentru a caror vindecare au fost necesare 12-14 zile ingrijiri medicale, iar C D 2-3 zile ingrijiri medicale, in cazul minorelor C M I si C P A nefiind constate zile ingrijiri medicale .
Potrivit art. 67 C.pr.pen., in dovedirea laturii civile, partile pot propune probe si pot cere instantei administrarea lor. La termenul de judecata din 07.10.2013 partile vatamate, prin aparator ales, au solicitat in dovedirea laturii civile (daune materiale si morale) proba cu acte si un martor, iar ulterior au renuntat la proba testimoniala, motiv pentru care instanta se va pronunta, in ceea ce priveste latura civila, doar pe actele aflate la dosarul cauzei.
In ceea ce o priveste pe G E, este de necontestat faptul ca, in urma leziunilor produse de inculpat, partea vatamata a fost internata in spital, dar acest lucru nu este de natura a conduce la concluzia ca pretentiile sale civile sub forma daunelor materiale sunt justificate de plano si dovedite in cauza, intrucat "sunt de notorietate". Acest fapt, prin el insusi,  nu conduce la ideea ca pretentiile civile sub forma cheltuielilor efectuate sunt dovedite in cauza, dispensand astfel partea civila de obligatia de a administra in acest sens probe, contrar art. 62 si 67 C.pr.pen. si principiului potrivit caruia cel care face o cerere in fata instantei trebuie sa o si probeze. Or, singurele probe produse de partile vatamate pe latura civila sunt inscrisurile depuse la dosar in cursul judecatii si potrivit acestora, instanta apreciaza ca partea civila G E a dovedit doar efectuarea unei plati in cuantum de 63 de lei (fila 45 dosar), intre infractiunile savarsite de inculpat si plata CASS-ului de catre partea vatamata pentru lunile iulie - octombrie 2012 (filele 44, 46 dosar) neexistand legatura de cauzalitate.
Pe de alta parte, potrivit Recomandarilor Consiliului Europei din 1969 de la Londra, principiul reparatiei daunelor morale trebuie recunoscut in cazul leziunilor corporale, despagubirea avand rolul de a da o compensare victimei. In cauza dedusa judecatii, din probele administrate rezulta ca, in ceea ce o priveste pe G E, in afara daunelor materiale, au existat si prejudicii morale, decurgand din internarea in spital, respectiv traumele fizice si psihice suferite.
Drept urmare, in baza art.346 la art.14 al.3 si art.15 C.pr.pen. raportat la art.1349 - 1350 si art.1357-1371 C.cv.,  instanta a admis in parte actiunea civila promovata in cauza de partile vatamate si a obligat inculpatul sa plateasca partii vatamate G E suma de 63 lei, reprezentand daune materiale si 500 lei, reprezentand daune morale.A respinge in rest pretentiile partilor civile, ca nedovedite. INTOCMIT,
Judecator Marius Lazar