Contestatie la executare. Motive legate de fondul cauzei. Contract de imprumut. Limitele controlului judecatoresc.

Contestatorul B. A. a solicitat in contradictoriu cu intimatul C. R. L. anularea formelor de executare silita initiate impotriva sa de executorul judecatoresc B. Gh. in dos. nr. 289/2005, cu cheltuieli de judecata.
In motivare se arata ca executarea silita a pornit in temeiul contractului de imprumut cu garantie imobiliara si a actului aditional incheiate la B.N.P. O. D. si B.N.P. B. B. Prin acestea au fost stabilite penalitati de intarziere in cuantum de 1 % pe fiecare zi. Ele sunt insa lovite de nulitate absoluta intrucat cauza este imorala si ilicita si prin incheierea lor s-a comis o frauda la lege.
Astfel, suma imprumutata a fost de numai 3.200 euro, diferenta pana la 5.250 euro inserata in contract fiind reprezentata de dobanda perceputa de intimat care se ridica la 11 % pe luna. Atat in contractul initial, cat si in actul aditional nu a fost stabilita in mod expres vreo dobanda, astfel incat el se prezuma a fi cu titlu gratuit.
Chiar daca s-ar retine existenta unei clauze prin care a fost stabilita vreo dobanda, ea nu poate depasi cuantumul celei legale, orice prevedere contrara fiind nula de drept potrivit art. 8 din O.G. 9/2000. Fiind constrans de realitatile vietii economice si sociale contestatorul a incheiat contractul de imprumut prin care a fost ascunsa in realitate un imprumut camataresc, astfel incat s-a comis si o frauda la lege.
In drept au fost invocate prevederile art. 1 si 2 din Legea nr. 313/1879, art. 948, 966, 968, 1587 C.civ, O.G. 9/2000 si art. 399 alin. 3 si urm. C.pr.civ.
La cerere au fost anexate in copie somatia de plata si titlurile executorii.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine in fapt ca impotriva contestatorului s-a pornit la staruinta intimatului procedura de executare silita imobiliara in dos. nr. 289/E/2005 al executorului judecatoresc B. Gh. Dupa cum rezulta din somatia de plata nr. 1/17.10.2005 la baza declansarii ei au stat contractul de imprumut cu garantie imobiliara si a actului aditional incheiate la B.N.P. O. D. si B.N.P. B. B.
Constituind cea de-a doua faza a procesului civil, executarea silita trebuie sa se desfasoare cu respectarea stricta a prevederilor art.371 1 si urm. C.pr.civ. Incalcarea lor deschide partii interesate posibilitatea de a formula contestatie la executare prin intermediul careia pot fi invocate, in principiu, numai aspecte legate de pretinsele neregularitati savarsite de reprezentantul fortei publice. Fiind vorba de calea de atac prin care se poate obtine in principiu anularea sau indreptarea unor acte de executare, contestatia la executare nu inlatura insa posibilitatea anihilarii efectului unui titlu executoriu.
In acest sens art. 399 alin. 3 C.pr.civ. prevede ca in cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare aparari de fond impotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede in acest scop o alta cale de atac. Determinarea incidentei acestei prevederi nu poate avea loc decat prin raportare la titlul executoriu ce a stat la baza declansarii executarii silite si stabilirea, in functie de natura lui, daca legea a deschis o cale alternativa de analizare a conditiilor sale de fond.
Astfel, la baza declansarii executarii silite impotriva contestatorului au stat cele doua contracte, cel de-al doilea avand inserata expres o clauza penala referitoare la plata unor penalitati de intarziere in cuantum de 1 % pe fiecare zi de intarziere. Fiind vorba de doua contracte incheiate in forma inscrisului autentic notarial, este neindoielnic ca orice imprejurare legata de nerespectarea prevederilor art. 948 si urm. C.civ. ce ar atrage incidenta nulitatii absolute sau relative poate fi pusa in discutie pe calea unei actiuni de drept comun.
Aceasta nu inlatura insa posibilitatea instantei ca in masura in care constata ca actul este lovit de nulitate absoluta sa ii inlature acele efecte care contravin normelor imperative in virtutea principiului quod nullum est, nullum producit effectum. O asemenea masura nu duce la desfiintarea contractului ( ce nu poate avea loc decat in cadrul unei actiuni formulate pe calea dreptului comun ), ci la inlaturarea totala sau partiala a efectelor sale.
Din aceasta perspectiva instanta retine ca numai in actul aditional a fost inserata clauza referitoare la plata penalitatilor de intarziere in cuantumul amintit mai sus. Urmarind impiedicarea incheierii unor contracte camataresti O.G. 9/2000 a prevazut in mod expres cuantumul dobanzii pe care partile o pot stabili in contractele de imprumut civile sau comerciale. Depasirea lui atrage potrivit art. 9 nulitatea de drept a obligatiei asumate in aczul in care raportul este de natura civila.
Chiar daca exprimarea legiuitorului nu este cea mai fericita ( nulitatea intervenind numai ca efect al pronuntarii unei hotarari judecatoresti ), ea conduce la concluzia ca s-a urmarit instituirea unei nulitati absolute. Consecinta directa a incalcarii plafonului maxim admis de lege o reprezinta posibilitatea de a pretinde plata sumei numai in limitele amintite, orice clauza contrara fiind sanctionata cu nulitatea partiala.
Concluzia se impune intrucat principiul in materia nulitatilor este cel al celei partiale, conceptia actului-organism fiind in prezent inlocuita cu cea privind proportionalizarea efectelor nulitatii in raport de finalitatea legii. Pe cale de consecinta, avand in vedere ca suma stipulata in contract depaseste cuantumul dobanzii legale si ca regula nulitatii partiale este aplicabila oricarui act supus controlului judecatoresc ( inclusiv celui dresat de executorul  judecatoresc ) va admite contestatia in parte si va anula partial executarea silita initiata de executorul judecatoresc B. Gh. in dosar nr.289/E/2005 in sensul ca aceasta sa continue pentru recuperarea sumei de  8650 euro la care se va adauga dobanda legala aferenta incepand cu data de 15.07.2005.