Drept de retentie.Neindeplinirea cumulativa a conditiilor.

Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei Orsova sub nr. 1238 din data de 18.10.2006 ( nr. in format nou 225/274/2006) reclamantul I.I.T.G. a chemat in judecata pe paratul A.N.,  solicitand sa se constate ca el este proprietarul terenurilor  inscrise in CF nr. 154 topo 76 Plavisevita,  CF nr. 153 Plavisevita,topo 81 si CF nr. 684 Plavisevita si ocupate in mod abuziv de catre parat, care a facut casa pe aceste terenuri si a ingradit zona,  fara a avea acceptul sau si fara a avea autorizatie,  sa fie obligat  paratul sa-i elibereze terenul si sa-i lase folosinta acestuia.
In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca este proprietarul terenurilor mentionate anterior, in baza actelor de donatie  si vanzare incheiate cu vecinii proprietari, respectiv  a contractului de donatie nr.1320 din 07.11.1996 incheiat la notarul public S.I. intre petent si B.M., a contractului de vanzare-cumparare nr. 2496 din 21.12.1998 incheiat la Notarul public  S.I. intre petent si I.P. si I.P. si a s.c. nr. 696/07.07.1999 a Judecatoriei Orsova, in cuprinsul careia s-a luat act de tranzactia dintre el, G.I. si I.P.
Reclamantul  mai arata ca paratul a ocupat terenurile sale, care se afla langa terenul sau, fara sa aiba acceptul sau.
La termenul de judecata din 20.12.2011 paratul, prin aparator, a depus la dosar  note scrise prin care a solicitat instituirea  unui drept de retentie asupra constructiei pana la achitarea contravalorii despagubirilor de catre reclamant, autorizatie de construire  nr. 10/05.11.2002,  autorizatia de construire nr. 7/12.10.2000,  incheierea nr. 1269 c.f./01.09.2003,  proiect nr. 8/2000 intocmit de ing. D.I.
  Prin incheierea din aceeasi data instanta  a dispus disjungerea precizarii de actiune formulata de parat de actiunea introductiva si in consecinta  formarea unui nou dosar avand ca obiect instituire drept retentie,  reclamant fiind A.N., iar  parat I.I.T.G.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Orsova sub nr. 1411/274/2011 la data de 22.12.2011.
Prin sentinta civila nr.117/28.02.2012 pronuntata de Judecatoria Orsova in dosar nr.1411/274/2011, s-a respins cererea formulata de reclamantul A.N. impotriva paratului I.I.T.G.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, Judecatoria Orsova a retinut ca pe terenul din litigiu, reclamantul A.N. a construit un imobil casa de vacanta notat cu C5 pe schita anexa la raportul de expertiza topo intocmit in dosar nr.31/274/2010, constructie executata in baza autorizatiei de construire nr. 7/12.10.2000 si  proiectului nr. 8/2000 intocmit de ing. D.I.
Potrivit art.2495 Noul cod civil cel care este dator sa remita sau sa restituie un bun poate sa il retina cat timp creditorul nu isi executa obligatia sa izvorata din acelasi raport de drept sau, dupa caz, atat timp cat creditorul nu il despagubeste pentru cheltuielile necesare si utile pe care le-a facut pentru acel bun ori pentru prejudiciile pe care bunul i le-a cauzat.
Din interpretarea acestui text de lege, instanta apreciaza ca dreptul de retentie este un adevarat drept real de garantie imperfect, in virtutea caruia cel ce detine un bun mobil sau imobil al altcuiva, pe care trebuie sa-l restituie, are dreptul sa retina lucrul respectiv, sa refuze deci restituirea, pana ce creditorul titular al bunului ii va plati sumele pe care le-a cheltuit cu conservarea, intretinerea ori imbunatatirea acelui bun.
Conditiile recunoasterii sau instituirii dreptului de retentie sunt: creanta creditorului sa fie certa, lichida si exigibila, dreptul de retentie, sa fie invocat fata de proprietarul exclusiv si actual al bunului respectiv, intre lucru si creanta sa existe o conexiune contractuala sau extracontractuala.
Insa ceea ce este esential spre a  putea fi  invocat dreptul de retentie este aceea ca datoria pe care detinatorul lucrului o pretinde de la creditorul restituirii sa se afle in conexiune, sa aiba legatura cu lucrul, sa fie prilejuita de acesta, sa fie deci un debitum cum re iunctum.
Cu alte cuvinte, pentru a putea fi instituit un drept de retentie este necesar ca prin  hotarare judecatoreasca sa fie stabilita in sarcina creditorului lucrului o obligatie de  plata a unor sume de bani ce au legatura cu lucrul respectiv, tocmai datorita caracterului dreptului de retentie, ca drept real de garantie  imperfect, opozabil atat fata de tertii straini de raportul juridic cat si creditorilor chirografari ai titularului lucrului, precum si creditorilor privilegiati si ipotecari privind lucrul respectiv si subdobanditorilor ulteriori ai lucrului, functionand ca un  important  mijloc de constrangere a celui  ce trebuie sa restituie cheltuielile, ca acesta sa-si execute obligatia.
In conditiile in care prin sentinta civila nr.113 din 28 februarie 2012 pronuntata de Judecatoria Orsova a fost admisa in parte actiunea precizata de reclamantul I.I.T.G. in contradictoriu cu paratul A.N., obligat acesta din urma sa lase in deplina proprietate  si pasnica folosinta suprafata  de teren de 1.910 mp curti constructii situata in comuna Dubova, cu vecinii: N - DN 57, E - mostenitor U.S. - fara numar topografic, S- fluviul D., V - NC 67 - fost teren reclamant si teren Primarie si respins petitul privind  obligarea paratului la demolarea constructiilor edificate pe acest teren  si ridicarea materialelor pe cheltuiala sa, instanta constata ca in sarcina paratului I.I.T.G. nu a fost instituita nicio obligatie de restituire a vreunei sume de bani care sa fie in conexiune, sa aiba legatura cu lucrul, sa fie prilejuita de acesta, sa fie deci un debitum cum re iunctum, in acceptiunea data de legiuitor si care sa justifice retinerea bunului de catre retentor pana la restituirea vreunei sume de bani cheltuita de acesta cu lucrul sau echivalentul prejudiciului pe care bunul i le-a cauzat.
Cum in cauza nu sunt indeplinite in mod cumulativ conditiile de instituire a dreptului de retentie, in sensul ca retentorul nu detine o creanta certa, lichida si exigibila iar in sarcina proprietarului bunului instituita vreo obligatie de plata a unei sume de bani care sa fie in conexiune cu bunul, se apreciaza actiunea neintemeiata, urmand sa fie respinsa actiunea ca atare, iar cererea paratului de  obligare la plata cheltuielilor  de judecata ca nedovedita, in conditiile in care desi a solicitat obligarea la plata cheltuielilor de judecata la dosarul cauzei nu a fost depus nici un document sau inscris justificativ in sensul suportarii vreunor cheltuieli cu acest titlu. Sentinta a ramas definitiva prin respingerea recursului formulat de reclamant.