plangere contraventionala

R O M A N I A
JUDECATORIA PITESTI
SECTIA CIVILA

SENTINTA CIVILA Nr. 8950/2012
Sedinta publica de la 31 Octombrie 2012
Completul compus din:
PRESEDINTE Mircea Stan
Grefier Florina Necula

Pe rol se afla judecarea cauzei civile privind pe petenta OTP B R SA si pe intimata C. R. P. P.C. R. S. - M.(P), avand ca obiect plangere contraventionala.
La apelul nominal facut in sedinta publica au raspuns pentru intimata consilierul juridic Oprea Daniela Stefania si intervenienta B. E. C., lipsa fiind petenta.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care invedereaza ca prin serviciul Registratura la data de 30.10.2012 petenta a depus la dosar intampinare la cererea de interventie, dupa care:
Instanta inainteaza consilierului juridic al intimatei copie de  intampinarea trimisa prin fax de petenta.
Consilierul juridic al intimatei depune delegatie la dosar.
Instanta ia act de noua denumire a intimatei respectiv C. R.p P.C. R. S. - M. (P), asa cum figureaza in antetul delegatiei si dispune rectificarea citativului si in sistemul Ecris.
Instanta acorda cuvantul pe cererea de interventie formulata de numita B. E. C..
Numita B. E. C. solicita admiterea cererii.
Consilierul juridic al intimatei arata ca cererea de interventie este admisibila.
Instanta respinge in principiu cererea de interventie formulata de numita B.E.C avand in vedere natura prezentului litigiu, respectiv o plangere contraventionala si obiectul cererii de interventie, respectiv solicitarea constatarii caracterului abuziv al unor clauze mentionate in contractul de credit si "obligatie a face" - stabilirea dobanzii; in mod evident cele doua obiecte sunt diferite, neexistand un interes pentru solutionarea impreuna a celor doua cauze, probatoriile fiind diferite.
Posibila - intervenienta solicita disjungerea cererii sale si formarea unui alt dosar.
Instanta respinge cererea de disjungere avand in vedere ca actiunea deja a fost respinsa in principiu, nemaiexistand in cauza.
Consilierul juridic al intimatei arata ca nu mai are alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in dezbateri asupra fondului.
Consilierul juridic al intimatei, avand cuvantul, solicita respingerea ca neintemeiata, aratand ca normele de modificare a ratei dobanzii sunt in sarcina petentei potrivit art. 7 lit. c din O.G. 21/1992, indicele de referinta LIBOR a avut o evolutie descrescatoare, cu toate ca nu se prezinta in contract o aliniere a indicelui, banca a afectat interesele consumatorului. Solicita sa se mentina procesul-verbal ca temeinic si legal si respingerea plangerii ca nefondata, fara cheltuieli de judecata.
Instanta retine cauza in pronuntare.

INSTANTA

Asupra cauzei de fata, constata ca la data de 13.04.2012 a fost formulata plangere contraventionala de catre petenta Otp B. R. S.A in contradictoriu cu intimata C.R.p.P.C. R. S. - M. (P), impotriva procesului - verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, seria ANPC nr. 0522624/30.03.2012, solicitand anularea actului de mai sus.
In motivarea plangerii s-a aratat ca: in data de 07.08.2008, dna. B.E.C, in calitate de imprumutata, a contractat la OTP B. R. SA - S.P. un contract de credit ipotecar nr. C2202/1000/7803 in suma de 59.369 CHF, pentru o perioada de 360 luni; in contractul C2202/1000/7803/07.08.2008 nu este prevazuta o perioada de actualizare a ratei dobanzii; potrivit contractului de credit, modificarea nivelului ratei de dobanda a fost stabilita conventional, prin acordul ambelor parti contractante, ca fiind un drept al bancii de a modifica acest nivel, potrivit prevederilor art. 6 - Dobanda curenta - din contractul de credit semnat si asumat de catre cele doua parti; astfel, in contractul de credit semnat, nu era prevazuta perioada de timp la care Banca era obligata sa procedeze la actualizarea ratei de dobanda, insa, cu toate acestea, reprezentantii intimatei au retinut in cuprinsul procesului - verbal faptul ca: "(...) contrar prevederilor contractuale (...), OTP B. nu a procedat la scaderea valorii ratei dobanzii aplicabile creditului"; imprumutata B.E.C avea posibilitatea sa ceara modificarea clauzelor contractului in masura in care le aprecia dezavantajoase si nu a facut-o, ci a semnat contractul fara obiectiuni si fara propuneri de modificare a clauzelor referitoare la dobanda; in aceste conditii, acordul de vointa intre ofertantul serviciilor si beneficiarul acestora, produce efectele juridice prevazute de articolul 969 Cod civil; aceasta clauza contractuala este in deplin acord cu principiul executarii cu buna credinta a obligatiilor contractuale, neexistand intre drepturile si obligatiile partilor un dezechilibru; o data cu intrarea in vigoare a OUG nr. 174/2008, modificarea clauzelor contractuale, deci si a celor legate de dobanda, nu a mai fost posibila decat prin semnarea unui act aditional la contractul de credit, insa acest act normativ nu obliga creditorii sa ia masuri pentru implementarea prevederilor acestuia; OTP B.R. SA a respectat dispozitiile legale care au facut inaplicabile clauzele din contractul de credit supus controlului GPC Arges referitoare la modificarea nivelului dobanzii; in momentul in care indicele de referinta a inceput sa scada, Banca a fost in imposibilitate de a-si mai exercita dreptul unilateral de modificare stabilit prin contractul de credit intrucat, incepand cu luna decembrie 2008, o data cu intrarea in vigoare a OUG nr. 174/2008, pentru modificarea si completarea unor acte normative privind protectia consumatorilor, modificarea clauzelor contractuale, deci si a celor legate de OTP B. R. S.A.; aceasta omisiune a actului normativ anterior mentionat nu poate fi utilizata impotriva Bancii, atata timp cat OTP B. R. S.A. nu a aplicat in detrimentul clientului sau dreptul de a modifica unilateral nivelul dobanzii, respectand in acest sens prevederile art. 93 lit. h) prevede ca "sunt interzise clauzele contractuale care dau dreptul furnizorului de servicii financiare sa modifice unilateral clauzele contractuale fard incheierea unui act aditional, acceptat de consumator"; dispozitiile contractuale prin care era retinut dreptul exclusiv al Bancii de a modifica nivelul dobanzii conform contractului de credit agreat si semnat de parti, nu au mai fost aplicate de catre Banca; insa aceasta prevedere legala nu a fost luata in considerare de catre reprezentantii intimatului la momentul sanctionarii; cu privire la aplicarea OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, modificata si completata prin Legea nr. 288/2010, la data de 22.02.2011, imprumutata B.E.C a notificat Banca, cu privire la faptul ca nu doreste sa i se aplice prevederile OUG 50/2010, uzand de prevederile art. II, alin. 2 din Legea nr. 288/2010, pentru aprobarea OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori; a luat act de manifestarea de vointa a imprumutatei B.E.C si i-a comunicat faptul ca, incepand cu data inregistrarii notificarii, creditului contractat nu i se vor mai aplica prevederile ordonantei cu exceptiile prevazute de lege; astfel, rezulta ca imprumutata B.E.C a inteles sa renunte la aplicarea prevederilor OUG nr. 50/2010, modificata si completata prin Legea nr. 288/2010, intrucat a considerat ca elementele de cost cuprinse in contractul de credit corespund nevoilor sale financiare, fiind de acord cu conditiile initiale de creditare; totodata, aceasta a ales acest produs de creditare in conditiile in care existau produse similare in piata financiar - bancara; in conditiile ofertei alternative a legiuitorului, de "fixare" a costurilor creditelor in coordonate mult mai transparente, prin OUG nr. 50/2010, modificata si completata prin Legea nr. 288/2010, clienta a optat pentru a ramane pe vechile conditii de creditare, aceasta confirma indubitabil faptul ca produsul bancii a corespuns din toate punctele de vedere nevoilor sale financiare si nu a considerat clauzele contractuale ca fiind de natura a periclita interesele sale pe termen lung; in cazul in care se va trece peste argumentele anterior mentionate, se solicita sa se dispuna inlocuirea sanctiunii contraventionale a amenzii cu cea a avertismentului; in lumina jurisprudentei CEDO, contraventiile sunt incadrate in sfera "acuzatiilor in materie penala", la care se refera primul paragraf al art. 6 CEDO; Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat in jurisprudenta sa (Cauza Maszini c. Romaniei - hotararea din 21.09.2006, Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei) ca normele juridice ce sanctioneaza astfel de fapte au caracter general si ca urmaresc un scop preventiv si represiv, aceste criterii (alternative) fiind suficiente pentru a demonstra ca fapta in discutie are, in sensul art. 6 din Conventie, caracter penal; ca o consecinta a aplicarii in cauza a dispozitiilor art. 6 din Conventie prezentul litigiu trebuie sa ofere si garantiile procesuale recunoscute si garantate de acest articol; pe cale de consecinta trebuie recunoscute si garantiile specifice in materie penala din art. 6 al Conventiei, printre care lipsa pericolului social, precum si inlesnirile oferite de Codul penal; art. 17 alin. 1 din Codul penal defineste infractiunea ca "fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala"; in acceptiunea sa cea mai generala, contraventia, asemenea infractiunii, conform CEDO, este o fapta a omului, un act de conduita exterioara a acestuia, interzis de lege, sub o sanctiune specifica, care este pedeapsa; spre deosebire de infractiune, care prezinta pericol social mai ridicat, cu consecinte mai grave si dainuie in timp, la contraventie, acest pericol este mai redus, iar urmarile sunt mai reduse; una dintre trasaturile esentiale ale contraventiei este existenta pericolului social; in doctrina, precum si in practica se remarca obligativitatea organelor judiciare de a analiza in concreto respectiv gradul de pericol social de la caz ca caz; in speta de fata, in mod evident, aceasta analiza nu a fost efectuata.
In drept, au fost invocate prevederile art. 31 si urmatoarele din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 cu modificarile si completarile ulterioare, privind regimul juridic al contraventiilor, art. 7, lit. c) teza III, art. 9 indice 3 lit. h) din O.G. nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicata, O.U.G. nr. 50/2010, modificata si completata prin Legea nr. 288/2010, art. 969 Cod civil.
S-a solicitat si judecata cauzei in lipsa.
Anexat plangerii s-a depus un set de inscrisuri (filele 7-27), iar la data de 19.09.2012 intimata a depus intampinare prin care a solicitat instantei respingerea plangerii contraventionale formulata impotriva procesului - verbal de constatare a contraventiei nr. 36/518 din 30.03.2012, ca netemeinica si nelegala.
In motivarea intampinarii s-a aratat ca: in data de 27.02.2012, s-a procedat, in baza HG 882/2010, la cercetarea unei reclamatii inregistrata la CJPC Arges, privind nerespectarea dispozitiilor legale privind drepturile consumatorilor in cadrul contractului de credit incheiat cu societatea petenta, prilej cu care s-au constatat urmatoarele abateri de la legislatia specifica protectiei consumatorilor; intre consumatorul B.E.C si B. OTP B.R. SA a fost incheiat in data de 07.08.2008 Contractul de credit ipotecar cu nr. C2202/1000/7803, pe o durata de 300 luni; la art. 6 "Dobanda" pct. 6.1 si 6.2 din Contract se prevede ca "Rata dobanzii curente este de 6,49% si dobanda este variabila, putand fi modificata in mod unilateral de catre banca in functie de politica OTP B. R. SA, de costurile de finantare, de evolutia pietei financiar-bancare, luand in considerare valoarea dobanzii de referinta pentru fiecare valuta, fara a fi necesar consimtamantul Clientului"; de asemenea, s-a constatat ca, la data acordarii creditului, valoarea indicelui de referinta LIBOR era de 2,74, iar ulterior acordarii creditului valoare indicelui de referinta Libor pentru CHF a avut o evolutie descrescatoare considerabila, ajungand de exemplu la valoarea de 0,91 in luna decembrie 2008, 0,4 in luna aprilie 2009, 0,25 in luna decembrie 2009 sau 0,09 in luna iunie 2010; cu toate acestea, contrar prevederilor art. 6 pct. 6.2 din contractul semnat de catre parti, conform carora Banca isi rezerva dreptul sa revizuiasca periodic rata dobanzii, in functie de evolutia indicatorilor de referinta pentru fiecare valuta, OTP B. R. nu a procedat la o realiniere a dobanzii, in sensul descresterii acesteia, corespunzator cu perioadele de descrestere a indicelui Libor; in raport de aceasta situatie, s-a retinut ca operatorul de servicii financiare a nerespectat prevederile contractuale, astfel ca in mod corect organele de control au apreciat ca au fost incalcate prevederile art. 7 lit. c) lin. a 3-a din OG 21/1992 privind protectia consumatorilor rep. 2, cu modificarile ulterioare, care vizeaza obligatia prestatorilor de servicii "sa respecte conditiile prescrise sau declarate, precum si clauzele prevazute in contracte"; sanctiunea s-a aplicat potrivit art. 50 alin. (1) lit.c) din acelasi act normativ, cu mentionarea posibilitatii achitarii a ½ din minimul legal al amenzii prevazuta de legiuitor in 48 h.; la incheierea procesului verbal de constatare a contraventiei 36/518/30.03.2012 s-au respectat si prevederile art. 16 alin.7 din OG 2/2001 republicata, cu privire la obiectiuni, fiind mentionat expres de catre reprezentantul petentei ca va formula obiectiuni ulterior; in mod netemeinic si nelegal solicita petenta anularea procesului verbal de contraventie, pe motiv ca desi s-a retinut nerespectarea clauzelor contractuale privind modificarea si actualizarea ratei dobanzii, acest lucru s-ar fi datorat faptului ca in contract "nu se prevede o perioada de actualizare a ratei dobanzii", ori prin neactualizarea dobanzii in acest context de descrestere a indicelui de referinta, Banca a afectat interesele economice ale consumatorului, prejudiciindu-l prin obligarea acestuia la plata unei dobanzi care putea, dar si trebuia actualizata si in sens descrescator, conform clauzelor contractuale, pe care Banca insa nu le-a respectat; este nefondata apararea petentei in sensul ca "clienta avea posibilitatea sa ceara modificarea contractului in masura in care le aprecia dezavantajoase, dar aceasta a semnat contractul fara obiectiuni" intrucat contraventia retinuta in pvcc se refera la nerespectarea unor clauze contractuale de catre Banca, pe parcursul derularii contractului si nu la data incheierii acestuia; poate tocmai clienta a semnat in deplina cunostinta de cauza, stiind ca exista si posibilitatea unei scaderi a dobanzii, daca indicele de referinta evolueaza descrescator fata de cel de la data contractarii; petenta nu poate invoca conduita clientului consumator (care si-a achitat ratele la zi) pentru a-si motiva propria culpa, de a nu respecta clauzele contractuale si de a nu proceda la modificarea dobanzilor ori de cate ori se impunea; petenta nu poate invoca conduita clientului consumator pentru a-si motiva propria culpa, de a nu respecta clauzele contractuale si de a nu proceda la modificarea dobanzilor ori de cate ori se impunea; in mod nejustificat petenta face referire si la dispozitiile OUG 50/2010, precum si la modificarile aparute prin Legea 288/2010, in conditiile in care in actul de constatare si sanctionare a contraventiei nu a fost vizat sau aplicat acest act normativ, singurul act normativ aplicabil in speta fiind OG 21/1992, cu modificarile si completarile ulterioare; petenta prin plangerea formulata nu face in nici un fel dovada sustinerilor sale, motiv pentru care este nedovedita si neintemeiata, ca si solicitarea din subsidiar de inlocuirea amenzii cu avertisment, intrucat petenta nu se afla la prima abatere de acest gen, fiind in repetate randuri sanctionata, sanctiuni mentinute de catre instantele judecatoresti.
In drept, au fost invocate disp. art. 115 - 119 C.proc.civ.
De asemenea, s-a solicitat judecata cauzei in lipsa.
Anexat intampinarii s-a depus un set de inscrisuri (filele 41-61), iar la acelasi termen a fost depusa cerere de interventie de catre petenta B.E.C, prin care a solicitat: sa se constate caracterul abuziv al clauzei mentionata la art. 6.2 si 6.3 din contractul de credit ipotecar nr. C2202/1000/7803 din data de 07.08.2008;  obligarea paratei sa modifice aceste clauze in sensul de a stabili o dobanda variabila in functie de LIBOR CHF 3 luni + marja de dobanda a bancii de 3,75%, marja de dobanda fiind cea perceputa in momentul incheierii contractului si calculata prin scaderea din dobanda curenta de 6,49% a indicelui LIBOR valabil pentru data incheierii contactului.
In motivarea cererii s-a aratat ca: a incheiat cu OTP B. R.- S. P. contractul de credit ipotecar nr. C2202/1000/7803, pentru cumpararea unui imobil situat in Pitesti, cartier Gavana, bld. Nicolae Balcescu, nr. 3, bl. L5, sc. A, et. 8, ap. 33 jud. Arges; suma imprumutata a fost de 59369 CHF, pe o perioada de 360 luni; la data semnarii contractului (07.08.2008) rata dobanzii a fost stabilita la 6,49%/an, aceasta variind in functie de politica OTP B. si urmand sa fie modificata in mod unilateral de catre banca, luand in considerare valoarea dobanzii de referinta pentru fiecare valuta, fara consimtamantul imprumutatului (art. 6.2 din contract); totodata art. 6.3 prevede ca noul procent de dobanda urmeaza a se comunica imprumutatului prin intermediul unei scrisori sau prin afisare la sediul unitatilor bancare; de la data incheierii contractului si pana in prezent dobanda aplicabila creditului ramas la valoarea de 6,49 %, chiar daca valoarea indicelui de referinta LIBOR a cunoscut o valoare fluctuanta, semnificativa in sens descrescator; astfel, incepand cu luna decembrie a anului 2008 si pana in prezent valoarea indicelui LIBOR a scazut constant (de ex. in luna ianuarie 2009 - valoarea LIBOR era de 0,59 pp, in decembrie 2009 LIBOR avea o valoare de 0,52 pp, ajungand prin scaderi constante ca in luna septembrie 2011 sa aiba o valoare de 0,009 pp, s.a.m.d); odata cu aparitia OUG nr. 50/2010, prin actul aditional din data de 06.09.2010, OTP B. i-a propus o dobanda de 6.27 % (in loc de 6,49%), compusa din valoarea indicelui libor de 0,22% si o marja de 6,27 %, act aditional cu care nu a fost de acord, deoarece modifica conditiile de creditare avute in vedere la data incheierii contractului (marea marja de la 3,75% la 6,27%); refuzul aplicarii acestor prevederi a fost transmis catre banca prin notificarea nr. 3362/13.09.2010; in cuprinsul acestei notificari a adus la cunostinta bancii faptul ca este de acord cu semnarea unui act aditional care insa sa cuprinda marja avuta in vedere de parti la data incheierii contractului de credit; marja cu care era de acord era de 3,75 %., aceasta marja fiind cea avuta in vedere de parti la data incheierii contractului de credit si care se poate calcula prin scaderea din valoarea dobanzii a valorii indicelui libor aplicabil la data incheierii contractului; acest punct de vedere nu a fost agreat de banca; in incercarea de a rezolva in mod amiabil problema dobanzii aplicabile creditului contractat de subsemnata, a invitat OTB B. la o conciliere prin notificarea Nr. 32 /l 1.03.2011 invocand si de aceasta data faptul ca aceasta, in mod abuziv a mentinut valoarea dobanzii fixa fara a tine cont de scaderea indicelui LIBOR (constanta si semnificativa) aplicand dispozitiile art. 6.2 din contract exclusiv in interesul sau si fara consimtamantul cocontractantului; totodata a solicitat stabilirea ratei de dobanda prin aplicarea marjei avute in vedere la data incheierii contractului; in sustinerea cererilor a invocat si de acea data prevederile Legii nr. 190/1999, Ordonanta nr. 21/1992, Legea nr. 193/2000; raspunsul paratei a fost ca nu sunt clauze abuzive in contractul de credit incheiat; in acest context a formulat o plangere catre Oficiul pentru Protectia consumatorului Arges, care, in urma verificarilor a constatat imprejurarea subliniata si in consecinta a sanctionat OTB B.(procesul verbal de contraventie face obiectul acestui dosar); art. 6.2 si 6.3 din contract sunt abuzive avand in vedere ca banca isi rezerva dreptul de a modifica dobanda in functie de politica banii, fara a explica ce intelege prin sintagma politica bancii; banca isi rezerva dreptul de a modifica unilateral dobanda, luand in considerare valoarea dobanzii de referinta (LIBOR) fara a exista consimtamantul imprumutatului, si mai ales fara a evidentia in rata de dobanda dimunuarile acestui indice; aceste mentiuni sunt neclare si totodata abuzive, banca neexplicand ce reprezinta politica bancii si nici periodicitatea care se ia in calcul privind variatia liborului in functie de care banca modifica dobanda, putand astfel sa modifice dobanda in avantajul ei, (inclusiv prin nediminuarea dobanzii determinata de scaderea valorii indicelui de referinta); in ce priveste posibilitatea instaneti de a obliga la modificarea clauzelor contractuale, acest lucru este posibil, neintrand in contradictie cu dispozitiile art. 969 Cod civil, deoarece libertatea contractuala nu este una discretionara sau absoluta de a contracta; un contract are putere de lege intre parti atata timp cat este dominat de buna credinta si utilitate publica pentru partile contractante; mai mult decat atat dispozitiile art. 969 Cod civil (vechea reglementare) nu trebuie interpretat in mod singular ci impreuna cu dispozitiile art. 970 alin 1 cod civil care au in vedere executarea cu buna credinta a obligatiilor contractuale; un contract ramane legea partilor numai in masura in care niciuna din parti nu ignora sau incalca cu buna stiinta indatoririle ce-i revin; pe langa aceste aspecte posibilitatea instantei de judecata de aprecia asupra caracterului abuziv al clauzelor contractuale decurge si din legea nr. 193/2000 care a transpus continutul Directivei Consiliului 93/13/CEE din 05.04.1993; potrivit art. 1 alin 3, art. 4 alin 1,2 si 3 din legea nr. 193/2000: "Se interzice comerciantilor stipularea de clauze abuzive in contractele incheiate cu consumatorii" - art. 1 alin 3 din Legea nr. 193/2000: "1) O clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor. (2) O clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitate consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv. (3) Faptul ca anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociata direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, in cazul in care o evaluare globala a contractului evidentiaza ca acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant. Daca un comerciant pretinde ca o clauza standard preformulata a fost negociata direct cu consumatorul, este de datoria lui sa prezinte probe in acest sens. (4) Lista cuprinsa in anexa care face parte integranta din prezenta lege reda, cu titlu de exemplu, clauzele considerate ca fiind abuzive" - alin 4 din Iesea nr. 193/2000; in consecinta pentru ca o clauza sa fie catalogata drept abuziva trebuie sa indeplineasca doua conditii: sa nu fi fost negociata, sa creeze un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, in detrimentul consumatorilor si contra bunei credinte; clauzele ce se solicita a se constata ca sunt abuzive nu au fost negociate; din lecturarea conventiei se poate constata ca este vorba despre un contract preformulat, standard, pe care avea optiunea de a-l semna sau nu in forma prezentata; in ce priveste dezechilibrul dintre drepturile si obligatiile partilor in detrimentul consumatorului si aceasta conditie este indeplinita avand in vedere ca forma in care este redactat art. 6.2 din Contract da dreptul bancii de a revizui dobanda fara a fi negociata cu consumatorul, acesta fiind doar instiintat; mai mult, banca nu explica in cuprinsul contractului ce reprezinta politica bancii si nici peridiodicitatea care se ia in calcul in privinta indicelui Libor, astfel ca banca poate modifica dobanda doar in avantajul ei; acesta a fost motivul pentru care banca nu a micsorat niciodata dobanda chiar daca valoarea indicelui a scazut, ascuzand mentinerea aceleiasi valori de dobanda sub sintagma «politica bancii»; faptul ca avea posibilitatea de a rezilia contractul in cazul in care nu era de acord cu modalitatea in care banca interpreta contractul, aceasta posibilitate este doar teoretica; in cazul unei rezilieri a contractului era necesara restituirea anticipata a intregii sume imprumutate, ori daca dispunea de aceasta suma nu mai avea nevoie de un astfel de credit; in consecinta, dispozitiile pe care le consider abuzive au dat posibilitatea bancii de a le interpreta doar in favoarea sa, astfel incat desi variatia dobanzii este data de variatia indicelui de referinta, diminuarea acestuia a fost acoperita de banca prin marirea unilaterala a componentei fixe care intra in continutul formulei de calcul si care s-a ascuns pana la aparitia OUG 50/2010 sub denumirea de politica bancii; in acest context este evident ca s-a creat un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei credinte ce trebuie sa guverneze conventiile.
Anexat cererii s-a depus un set de inscrisuri (filele 67-84), iar la termenul de judecata din data de 31.10.2012 instanta a respins in principiu cererea de interventie, intimata formuland concluzii asupra fondului plangerii contraventionale.
In cauza s-a administrat proba cu inscrisuri.
Avand in vedere proba administrata se va respinge plangerea pentru urmatoarele considerente:
La data de 07.08.2008 OTP B. R. S.A. a incheiat cu numita B.E.C contractul de credit ipotecar cu numarul C2202/1000/7803 (filele 12-26), prin care i-a imprumutat acesteia din urma suma de 59.369 CHF, pentru o perioada de 360 de luni.
Potrivit art. 6.1 din conventia de mai sus, la momentul acordarii creditului, dobanda a fost stabilita la 6,49%, iar prin art. 6.2 s-a precizat ca dobanda este variabila, petenta rezervandu-si dreptul de a modifica in mod unilateral rata dobanzii, luand in considerare si valoarea dobanzii de referinta pentru fiecare valuta (EURIBOR, LIBOR, ROBOR), fara a exista consimtamantul imprumutatului (clientului).
Imprumutata B.E.C s-a adresat cu o sesizare catre A. N. p P. C., C. J. p. P.C.A., inregistrata sub numarul 1094/305/22.02.2012 (filele 41,42). Prin aceasta sesizare, imprumutatul a invocat lipsa unor elemente concrete in determinarea dobanzii, aceasta fiind la "bunul plac al bancii", neputandu-se verifica din surse independente daca dobanda urmeaza sa scada sau sa creasca, ci este fortata sa se supuna deciziei unilaterale a bancii, fara a primi o motivare legala.
Din continutul inscrisurilor depuse de petenta se retine ca, la data de 30.03.2012 a fost sanctionata contraventional aceasta cu amenda in suma de 20.000 lei, retinandu-se de catre inspectorii intimatei ca: in urma controlului efectuat in baza unei sesizari cu nr. 1094/305/22.02.2012 a numitei B.E.C, a rezultat ca, intre parti s-a incheiat un contract de credit pentru o perioada de 360 de luni si o suma de 59.369 CHF, iar la art. 6.1 si 6.2 din conventia semnata de catre parti, banca si-a rezervat dreptul sa revizuiasca periodic rata dobanzii, in functie de evolutia indicatorilor de referinta pentru fiecare valuta; la data incheierii conventiei valoarea indicelui de referinta era de 2,74 (august 2007), iar ulterior valoarea indicelui de referinta a scazut considerabil, ajungand la valoarea de 0,09, in iunie 2010, ceea ce insa nu a atras si o scadere a dobanzii aplicate creditului contractat de client.
Sanctiunile au fost dispuse prin procesul - verbal cu seria ANPC si nr. 0522624/30.03.2012 (filele 7-9), in baza disp. art. 7, lit. c, lin. III din O.G. 21/1992, respectiv: "Art. 7 Operatorii economici sunt obligati: ... c) prestatorii de servicii: ... - sa respecte conditiile prescrise sau declarate, precum si clauzele prevazute in contracte;", raportat la prevederile art. 50, alin. 1, lit. c din acelasi act normativ.
Conform mentiunilor din procesul - verbal, necontestate de catre petenta, aceasta nu a modificat rata dobanzii pe parcursul derularii relatiilor contractuale, desi indicele de referinta inregistrase o scadere, raportat la cel de la momentul incheierii conventiei, in fapt o reducere considerabila.
Aceste sustineri ale intimatei nu au fost contestate de catre petenta prin plangere.
Este adevarat ca, in contractul incheiat de catre parti nu este prevazuta o perioada in care sa se efectueze o revizuire a ratei dobanzii, insa atat timp cat contestatoarea a observat ca pentru o perioada indelungata de timp (peste 2 ani) indicele Libor a scazut foarte puternic, putea lua o masura de reducere a dobanzii in favoarea cocontractantului, sau cel putin la momentul interventiei unei fluctuatii majore a indicelui.
In privinta modalitatii in care a scazut indicele de mai sus, edificator este continutul adresei cu nr. 588/10.05.2011 emisa chiar de catre petenta (filele 55-57).
Nu era necesar ca modificarea ratei dobanzii sa se realizeze in mod obligatoriu (odata cu intrarea in vigoare a O.U.G. 174/2008 si O.U.G. 50/2010), ci petenta avea obligatia sa propuna clientului sau acte aditionale in acest sens si sa negocieze cu acesta.
Mai mult, o reducere a ratei dobanzii, raportat la evolutia Libor, nu reprezenta o modificare a clauzelor contractuale pentru a fi necesar de fiecare data acordul cocontractantului, ci chiar aplicarea art. 6.2 astfel cum partile l-au stabilit prin conventie, respectiv a se avea in vedere la stabilirea dobanzii si indicele de mai sus. Partile deja stabilisera aceasta posibilitate de modificare a dobanzii de comun acord (nu se efectua unilateral).
Astfel, se apreciaza de catre instanta ca fapta retinuta de catre inspectorii intimatei exista, iar petenta a savarsit-o cu vinovatie, nefiind respectata o clauza contractuala de catre aceasta.
Instanta nu poate retine culpa imprumutatului B.E.C care, dupa cum rezulta din notificarea aflata la fila 72 din dosar, a refuzat incheierea actului aditional propus de banca, exprimandu-si dezacordul si in ceea ce priveste acceptarea tacita a acestuia, din moment ce acest act aditional ii aducea atingere drepturilor si intereselor sale economice, atat timp cat marja bancii propusa a crescut la 6,27% (fila 74), indicele de referinta fiind de numai 0,17%.
Fata de intreaga situatie de fapt, astfel cum aceasta a rezultat din probele administrate in cauza, instanta apreciaza ca fapta petentei de a nu recalcula dobanda in functie de diminuarea valorii indicelui de referinta LIBOR, intruneste elementele constitutive ale contraventiei prevazute de  art. 7, lit. c, teza a III-a din O.G. 21/1992. Potrivit acestui text normativ, operatorii economici sunt obligati sa respecte conditiile prescrise sau declarate, precum si clauzele prevazute in contracte.
Procesul - verbal, asa cum rezulta din interpretarea dispozitiilor art. 34, alin. 1 din O.G. 2/2001, beneficiaza de o prezumtie de legalitate si temeinicie, retinandu-se si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, respectiv s-a statuat ca: "prezumtia de veridicitate a faptelor constatate de agent si consemnate in procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumtia de veridicitate nu poate opera decat pana la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge in situatia ca persoana invinuita de savarsirea faptei sa fie pusa in imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate in procesul-verbal, desi din probele administrate de "acuzare" instanta nu poate fi convinsa de vinovatia "acuzatului", dincolo de orice indoiala rezonabila" (Hotararea pronuntata in cauza Salabiaku c. Frantei - paragraful 28).
Rezulta ca, si procesul - verbal de contraventie, ca orice alt act administrativ, se bucura de prezumtia de legalitate si temeinicie, astfel incat petenta care invoca faptul ca, nu a savarsit contraventia, trebuie sa faca dovada celor sustinute, atat timp cat nu este pusa in imposibilitate de a face aceasta dovada, situatie in care nu s-a aflat.
Materia contraventiilor apartine domeniului dreptului penal, chiar daca dreptul intern nu o consacra ca atare, pe baza unor criterii complementare, admise in practica Curtii Europene a Drepturilor Omului, care tin de natura faptei si de gravitatea sanctiunii. Cu toate acestea, aplicarea regulii de mai sus privind sarcina probei, nu este de natura sa incalce prezumtia de nevinovatie cat timp este respectat un raport rezonabil de proportionalitate intre scopul legitim urmarit si protejarea intereselor legitime ale contravenientului.
Facand aplicarea acestor principii in cauza de fata, instanta constata faptul ca petenta, prin probatoriul propus si administrat, nu a reusit sa faca dovada nelegalitatii si netemeiniciei procesului-verbal, in ceea ce priveste modificarea ratei de dobanda.
In ceea ce priveste cererea de aplicare a sanctiunii contraventionale a avertismentului in locul celei aplicata prin procesul - verbal, raportat la dispozitiile art. 21, alin. 3 din O.G. 2/2001 ("(3) Sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul-verbal."), se constata ca este neintemeiata.
Individualizarea sanctiunii s-a efectuat corect prin continutul procesului - verbal raportat la gravitatea ridicata a faptei contraventionale, aplicandu-se amenda in cuantumul maxim prevazut de legiuitor.
Incalcarea prevederilor contractuale in favoarea contestatoarei si prin producerea unui prejudiciu cocontractantei s-a realizat pentru o perioada mai mare de doi ani si chiar si in prezent continua, nedorindu-se diminuarea ratei dobanzii in functie de variatiile indicelui Libor.
Mai mult decat atat, nu pot fi retinute nici circumstante personale in ceea ce o priveste pe petenta; aceasta nu a recunoscut savarsirea faptei sustinand contrariul celor retinute de agentul constatator chiar prin motivarea plangerii si analizata mai sus de instanta si chiar a invocat neintemeiat cum ca, ar fi fost necesar acordul clientei pentru a se respecta o prevedere contractuala.
Raportat la concluziile de mai sus, observand prevederile legale mentionate, se va respinge plangerea.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Respinge plangerea formulata de petenta OTP B. R. S.A., , in contradictoriu cu intimata C. R. P. P. C. R. S.- M. (P).
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica de la 31 Octombrie 2012.
  
Presedinte,
Mircea Stan
Grefier,
Florina Necula
   
Red. S.M.
Tehnored. M.N./29 Noiembrie 2012
6 ex.