contestatie la executare - necompetenta teritoriala prin raportare la domiciliul debitorului

INSTANTA

Contestatorul intelege sa conteste executarea silita inceputa in baza titlului executoriu nr. 562937/24.11.2014 si a somatiei nr.562938/24.11.2014 emise de intimata DGITL Sector 1.
Conform art.172 alin. 1 Cod procedura fiscala "persoanele interesate pot face contestatie impotriva oricarui act de executare efectuat cu incalcarea prevederilor prezentului cod de catre organele de executare, precum si in cazul in care aceste organe refuza sa indeplineasca un act de executare in conditiile legii" iar la alin.4 se prevede "contestatia se introduce la instanta judecatoreasca competenta si se judeca in procedura de urgenta".
          Art. 172 alin. 4 din Codul de procedura fiscala nu cuprinde norme derogatorii in ceea ce priveste competenta in cazul contestatiei la executare, ca atare se aplica norma de drept comun din Codul de procedura civila.
        Instanta apreciaza ca in speta dispozitiile art.650 Cod procedura civila se aplica in mod corespunzator, organele fiscale fiind la randul lor organe de executare silita conform art.136 Cod procedura fiscala.
         Avand in vedere Decizia Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial din 16 iulie 2014 si data formularii contestatiei, stabilirea competentei instantei de executare nu se poate face decat prin raportare la domiciliul sau sediul debitorului la data sesizarii instantei de executare (competenta instantei de executare fiind fixata la acest moment pentru intreaga durata a executarii silite, iar eventuale modificari ulterioare ale domiciliului sau sediului sunt lipsite de relevanta), fiind astfel transpusa in plan executional competenta teritoriala de drept comun, reglementata in prezent de art.107 NCPC, iar art. 650 C.p.c. a fost declarat neconstitutional.
Umplerea vidului normativ a fost realizata prin Legea nr. 138/2014 prin care s-a modificat art. 650 C.p.c., aratandu-se ca "Instanta de executare este judecatoria in a carei circumscriptie se afla, la data sesizarii organului de executare, domiciliul sau, dupa caz, sediul debitorului (_)."
            In cauza de fata, contestatoarea a inteles sa conteste sumele stabilite in sarcina sa prin emiterea titlului executoriu nr. 562937/24.11.2014 si a somatiei nr.562938/24.11.2014.
            Asadar, fata de acest aspect, contestatorul este debitoare a masurilor luate de organul fiscal, iar domiciliul acestuia se afla, conform precizarilor din cererea introductiva la adresa : _., sector 5 Bucuresti.
Instanta considera ca fiind evident ca domiciliul debitorului nu mai putea fi la _., Sector 1 Bucuresti la momentul emiterii titlului executoriu si a somatiei de plata, din moment ce acesta a fost evacuat din imobilul de la acea adresa la data de 29.06.2009, conform Procesului-verbal intocmit de BEJA D.G. si L.G. (f. 5).
            Pe cale de consecinta, in baza art.132 Cod procedura civila, instanta va admite exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti si va declina competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Admite exceptia necompetentei teritoriale exclusiva.
Declina competenta de solutionare a cererii privind pe contestatorul R.C. cu domiciliul in sector 5, _. si pe  intimata DIRECTIA GENERALA IMPOZITE SI TAXE LOCALE cu sediul in sector 1, Bucuresti, str. Piata Amzei, nr. 13, in favoarea Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 03.04.2015.