revendicare teren trecut la stat in baza art.30 din Legea nr.58/1974

"Nu exista nicio incompatibilitate intre prevederile art.480 din Codul civil si cele ale Legii nr.10/2001 ci, dimpotriva, dispozitiile Legii nr.10/2001 se circumscriu acelor "limite" la care face referire art.480 Cod civil: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege." si care obliga la a analiza printre altele daca, dupa intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001, procedura de urmat pentru redobandirea unui imobil preluat abuziv de stat este aceea a actiunii in revendicare de drept comun ori aceea reglementata de legea speciala."(sentinta civila nr.5093/30.05.2008)
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei sectorului 2 Bucuresti pe rolul Judecatoriei sectorului 2 Bucuresti in data de 16.03.2007, sub nr.3160/300/2007 reclamantii B.P., S.R.A. si S.D.E. au chemat in judecata pe paratul MUNICIPIUL BUCURESTI prin PRIMARUL GENERAL, solicitand instantei de judecata ca prin hotararea ce va pronunta sa dispuna obligarea paratului sa le lase in deplina proprietate si posesie terenul in suprafata de 250 m.p. situat in Bucuresti, str.O.nr.84, sector 2, pe care l-au evaluat provizoriu la suma de 10.000 lei.
In motivarea cererii, intemeiata pe dispozitiile art.480 Cod civil, reclamantii au aratat ca sunt mostenitorii defunctei B.D., la randul sau mostenitoarea numitei K.A.  fost proprietar al imobilului din str.O. nr.84, teren si constructie, sector 2, conform actului de vanzare cumparare autentificat sub nr.31414/1935.
Prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr.7199/05.12.1977, K.A. a instrainat constructia catre numitul M.V., terenul aferent fiind preluat de stat prin Decizia nr.377/25.04.1978 emisa in temeiul art.30 din Legea nr.58/1974, fara plata vreunei despagubiri. Ulterior, in temeiul Decretului de expropriere nr.112/1989, constructia din str.O.nr.84, sector 2 a trecut la stat si apoi a fost demolata, M.V. fiind despagubit cu suma de 42.238 lei.
Sustin reclamantii ca preluarea terenului de catre stat s-a facut fara titlu valabil, dreptul de proprietate mentinandu-se in patrimoniul autoarei lor, situatie ce ii indreptateste sa pretinda a le fi lasat in deplina proprietate si folosinta.
In dovedirea actiunii s-a solicitat administrarea probei cu inscrisuri, martori, interogatoriul paratului si expertiza topografica, alaturat cererii de chemare in judecata fiind depuse la dosar, in copie: act de vanzare-cumparare autentificat sub nr.31414/30 septembrie 1935 la Tribunalul Ilfov - Sectia Notariat; act de vanzare cumparare autentificat sub nr.16744/23 iulie 1921 1935 la Tribunalul Ilfov - Sectia Notariat; act de vanzare cumparare autentificat sub nr.81659/05.11.1927, certificat de sarcini eliberat de Tribunalul Ilfov - Sectia Notariat la 30 septembrie 1935, act de vanzare cumparare autentificat sub nr.7199/05.12.1977 de Notariatul de Stat al sectorului 2 Bucuresti, Decizia nr.377/25.04.1978 a Consiliului Popular al sectorului 2 Bucuresti, certificatele de mostenitor nr.832/10.06.1985 eliberat de notariatul de stat sector 2 si nr.174/18.12.2001 eliberat de notarul public Lidia Georgescu si adresa nr.151/08.03.2007 prin care S.C.Apolodor S.A. comunica faptul ca s-au platit despagubiri pentru constructie la data de 17.06.1991, precizand ca nu   s-au platit despagubiri pentru teren.
Paratul a formulat intampinare, invocand exceptia inadmisibilitatii actiunii in revendicare formulata pe calea dreptului comun dupa intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001, lege speciala ce stabileste procedura de urmat pentru restituirea in natura ori acordarea de despagubiri pentru imobilele preluate abuziv de catre stat.
Precizeaza paratul ca, desi procedura reglementata de Legea nr.10/2001 are caracter administrativ, sunt respectate atat principiul liberului acces la justitie, consacrat de art.21 din Constitutia Romaniei si de art.6  din Conventia E.D.O., cat si dreptul de proprietate al persoanelor indreptatite, conform art.1  din Protocolul Aditional la Conventie, dispozitia de restituire ori, dupa caz, refuzul de solutionare a cererii de restituire putand fi atacat in justitie.
Pe fond, s-a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata.
In drept au fost invocate dispozitiile art.115 - art.118 Cod procedura civila.
In aparare paratul a solicitat administrarea probei cu acte, proba pe care nu a inteles sa o administreze.
Prin sentinta civila nr.4019/18.05.2007, Judecatoria sectorului 2 Bucuresti a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active, invocata din oficiu, cu consecinta respingerii actiunii formulate de persoane fara legitimare procesuala activa.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca autoarea reclamantilor, numita K.A., a inteles sa instraineze constructia din str.O.nr.84, sector 2, primind in schimb contravaloarea acesteia si a apreciat ca preluarea, abuziva conform sustinerilor reclamantilor, a terenului de catre stat, potrivit art.30  din Legea nr.58/1974, nu poate reprezenta un argument care sa confere legitimitate procesuala reclamantilor date fiind dispozitiile art.23 din Legea nr.18/1991.
Data fiind solutionarea cauzei pe calea exceptiei lipsei calitatii procesuale active, exceptia inadmisibilitatii nu a fost solutionata.
Apelul declarat de reclamanti a fost admis prin decizia civila nr.1255/16.10.2007, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a Civila, instanta de apel constatand ca reclamantii au calitate procesuala activa intrucat dreptul de proprietate asupra terenului revendicat a trecut in proprietatea statului direct din patrimoniul autoarei lor, vanzatoarea din contractul incheiat sub imperiul Legii nr.58/1974, aspectele legate de caracterul preluarii sau cele privind existenta unor legi speciale care reglementeaza situatia terenurilor trecute in proprietatea statului in baza Legii nr.58/1974 tinand de fondul pricinii si nu de calitatea procesuala ca si conditie generala de exercitare a actiunii civile. In consecinta, sentinta civila apelata a fost desfiintata si cauza trimisa pentru continuarea judecatii la aceeasi instanta, fiind inregistrata sub nr.868/300/2008 in data de 23.01.2008.
In sedinta publica de la 29.02.2008 instanta a pus in discutie si a respins ca neintemeiata exceptia inadmisibilitatii actiunii invocata de parat prin raportare la dispozitiile art.6 din Legea nr.213/1998 in referire la Legea nr.10/2001, avand in vedere data la care reclamantii au sesizat instanta de judecata - 16.03.2007.
Se impune mai intai a se preciza ca, in opinia acestei instante, nu exista nicio incompatibilitate intre prevederile art.480 din Codul civil si cele ale Legii nr.10/2001 ci, dimpotriva, dispozitiile Legii nr.10/2001 se circumscriu acelor "limite" la care face referire art.480 Cod civil: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege." si care obliga la a analiza printre altele daca, dupa intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001, procedura de urmat pentru redobandirea unui imobil preluat abuziv de stat este aceea a actiunii in revendicare de drept comun ori aceea reglementata de legea speciala.
In speta, dat fiind faptul ca art.2 din Legea nr.10/2001, care stabileste domeniul de aplicare a acestei legi, nu cuprinde expres in categoria preluarilor abuzive si trecerea in proprietatea statului a terenului in baza Legii nr.58/1974, iar Normele Metodologice de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001, adoptate prin H.G. nr. 498/2003 - in vigoare la data de 16.03.2007, fiind abrogate prin H.G.nr.250 din 3 aprilie 2007 - dispuneau la art.1 pct.1.4 litera C): "Avand in vedere ca legiuitorul de dupa 1989 a solutionat aceasta problema in favoarea dobanditorilor constructiilor, recunoscand acestora dreptul/vocatia de a obtine titluri de proprietate pentru terenul aferent constructiei cumparate, urmeaza a se considera ca notificarea prin care se invoca faptul ca acest act normativ constituie preluare abuziva sa fie respinsa, cu motivatia ca aceste situatii nu cad sub incidenta legii, nu exista nici un dubiu cu privire la modalitatea in care ar fi fost solutionata o cerere formulata in baza Legii nr.10/2001 anterior datei de 3 aprilie 2007 cata vreme legiuitorul insusi arata ca nu este aplicabila procedura speciala.
  Abia dupa modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.10/2001 se prevede ca fac obiectul acestui act normativ terenurile trecute la stat in baza art.30 din Legea nr.58/1974 atunci cand constructiile au fost expropriate si demolate, H.G. nr.250/03.04.2007 detaliind la art.1 pct.1.4 litera C) alineat ultim modul in care urmeaza a fi solutionate cererile avand ca obiect astfel de terenuri: "Cat priveste ipoteza in care, ulterior instrainarii, constructia proprietatea dobanditorului a fost preluata si mai apoi demolata, acesta din urma, neavand dreptul/vocatia de a obtine titlu de proprietate pentru terenul aferent constructiei cumparate, regimul juridic al acestor categorii de terenuri ramane supus incidentei prezentei legi in favoarea persoanei indreptatite - proprietar al terenului la data trecerii acestuia in proprietatea statului. In acest caz, in situatia in care terenul este liber, acesta se va restitui in natura, cu obligatia rambursarii de catre persoana indreptatita a despagubirii primite, actualizata cu coeficientul de actualizare prevazut la art. I alin. (1) al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002. In situatia in care, potrivit legii, terenul nu poate fi restituit in natura, se vor acorda persoanei indreptatite celelalte masuri reparatorii prevazute de lege pentru diferenta dintre despagubirea primita, actualizata cu coeficientul de actualizare prevazut la art. I alin. (1) al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, si valoarea de piata a terenului, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare."
In raport de aceste prevederi legale si in conformitate cu dispozitiile art.6 din Legea nr.213/1998, adoptarea Legii nr.10/2001 constituie, prin sine, un "fine de neprimire" pentru actiunea in revendicare de drept comun in conditiile in care se pretinde ca terenul se afla in continuare in posesia statului, insa numai la nivel teoretic pentru ca la data de 3 aprilie 2007 era demult depasit termenul de formulare a notificarilor prevazut la art.22 (fost 21) din lege, prelungit succesiv prin O.U.G. nr.109/2001 si O.U.G nr.145/2001, fara ca reclamantilor sa li se poate reprosa faptul ca nu au urmat procedura administrativa ce abia 5 ani mai tarziu s-a stabilit ca le este aplicabila.
Cum insa nu pot fi ignorate nici in cadrul actiunii in revendicare efectele legii speciale ce reglementeaza modalitatea concreta de reparare a prejudiciului creat prin preluarea abuziva de catre stat a unor imobile in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, analiza materialului probator administrat pentru solutionarea pe fond a cauzei urmeaza a se face prin prisma dispozitiilor Legii nr.10/2001, cu respectarea exigentelor art. 1 din Primul protocol aditional la Conventia E.D.O.
art.1: Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si principiile generale de drept international.
Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului pe care il au statele de a pune in vigoare legi pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor sau altor contributii ori amenzi."
In acest context, instanta retine urmatoarele:
Reclamantii sunt mostenitori legali ai defunctei B.D., decedata la data de 23.08.2000, aceasta fiind mostenitoarea mamei sale, K.A., decedata la data de 12 aprilie 1985, calitatea de succesori si, prin aceasta legitimarea lor procesuala activa rezultand din certificatele de mostenitor nr.174/18.12.2001 eliberat de notarul public Lidia Georgescu si nr.832/10.06.1985, eliberat de Notariatul de stat al sectorului 2 Bucuresti. Mai mult, aceasta a fost stabilita cu autoritate de lucru judecat prin decizia civila nr.1255/16.10.2007 pronuntata de Tribunalul Bucuresti in primul ciclu procesual.
Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 7199/05.12.1977 la Notariatul de Stat al sectorului 2 Bucuresti, transcris sub nr.5535 din aceeasi data, autoarea reclamantilor, K.A., a instrainat catre M.V., constructia din str.O. nr.84, sector 2, al carei proprietar era din anul 1935, fiind dobandita, impreuna cu terenul aferent, de 250 m.p., prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr.31414/1935 la Tribunalul Ilfov - Sectia Notariat. (filele 7,12, dosar 3160/300/2007)
In data de 25.04.1978 Consiliului Popular al sectorului 2 Bucuresti emite decizia nr.377 prin care, in conformitate cu dispozitiile art.30 alin.2 din Legea nr.58/1974, se dispune preluarea terenului de 250 m.p. in proprietatea statului si trecerea lui in administrarea ICRAL Colentina si, cu toate ca trecerea in proprietatea statului ar fi trebuit facuta cu plata unei despagubiri, in decizie nu se mentioneaza nimic in acest sens. (fila 13, dosar 3160/300/2007)
In baza decretului de expropriere nr.112/1989, constructia a fost expropriata si, ulterior, demolata, lui M.V. fiindu-i platita suma de 42.238 lei despagubiri. Asa cum rezulta din adresa nr.A.151/08.03.2007 a S.C.APOLODOR S.A. nu s-au platit despagubiri pentru teren. (fila 17 dosar 3160/300/2007)
Prin cele doua inscrisuri reclamantii au facut dovada preluarii imobilului in proprietatea statului in baza Legii nr.58/1974 cu incalcarea dispozitiilor exprese ale actului normativ referitoare la plata despagubirilor, autoarea lor fiind deposedata de proprietate fara o justa si prealabila despagubire, situatie ce se circumscrie ipotezei reglementate la art.2 lit.i din Legea nr.10/2001.
Expertiza dispusa in cauza a evidentiat faptul ca in prezent terenul este liber de constructii, nefiind afectat de utilitatii ori detalii de sistematizare, situatia juridica a imobilului rezultand din relatiile comunicate de Primaria Municipiului Bucuresti cu adresele nr. 717203/4738/24.03.2008 si nr.12749/25.03.2008 si Primaria sectorului 2 Bucuresti, cu adresa nr.944/19494/13.05.2008 cele doua institutii comunicand faptul ca nu a facut obiectul vreunor cereri intemeiate pe dispozitiile Legii nr.18/1991 ori ale Legii nr.10/2001, in adresa primariei de sector mentionandu-se si faptul ca in data de 14.03.2008 s-a eliberat un certificat de urbanism in vederea concesionarii (filele 22, 26 si 35 din dosar)
Se constata astfel nu exista nicio piedica la restituirea in natura a imobilului revendicat, si in consecinta, in temeiul art.480 Cod civil, instanta urmeaza sa admita actiunea si sa oblige paratul sa predea reclamantilor in deplina proprietate si linistita posesie imobilul - teren in suprafata de 250 m.p., situat in Bucuresti, str.O. nr.84, sector 2, ce se identifica conform planului de amplasament si delimitare anexa la raportul de expertiza intocmit de expert Constantin Tiganila, raport de expertiza ce face parte integranta din prezenta hotarare.
Vazand si dispozitiile art.2821 Cod procedura civila,