Ucidere din culpa

Prin sentinta penala nr 696/22.10.2009 pronuntata de Judecatoria Slatina in dosar nr 3646/311/2009, in baza art. 178 alin. 2 c. pen. condamna pe inculpatul T.F. la pedeapsa de 2 ani inchisoare, pentru savirsirea infractiunii de ucidere din culpa.
In baza art.71 C.p.interzice inculpatului drepturile prev.de art.64 alin 1 lit.a teza a II-a si lit b C.p., cu referire la art. 8 CEDO si cauza Sabou si Pircalab impotriva Romaniei, pe durata executarii pedepsei principale.
In baza art. 81 Cod penal dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 4 ani reprezentand termen de incercare, potrivit art. 82 Cod penal.
In temeiul art 359 c.p.p. atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 si 84 Cod penal privitoare la revocarea beneficiului suspendarii conditionate.
In temeiul art. 71 alin. 5 c.p. suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
In baza art. 14 si 346 c.pr.pen. obliga inculpatul in solidar cu asiguratorul SC A - Sucursala Valcea, la plata despagubirilor civile in cuantum de  3703,11 lei catre Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova.
In baza art. 191 Cod procedura penaIa obliga inculpatul la plata sumei de 700 lei cheltuieli judiciare catre stat.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe linga Judecatoria Slatina nr 1935/P/2008 din 17.04.2009 inregistrat pe rolul Judecatoriei Slatina la data de 22.04.2009 sub nr. 3646/311/2009 s-a dispus trimiterea in judecata in stare de libertate a inculpatului T.F. pentru savarsirea infractiunilor prev de art. 178 alin 2 c.p.
Din continutul actului de sesizare rezulta ca in ziua de 15.04.2008 a condus pe drumurile publice, pe raza comunei Verguleasa un autoturism Dacia 1310 cu o viteza mai mare decat cea admisa in localitate producand un eveniment rutier soldat cu decesul numitului S.G.D..
In cursul cercetarii judecatoresti a fost audiat inculpatul care a recunoscut savarsirea faptei pentru care a fost trimis in judecata.
Din fisa de cazier judiciar a inculpatului se constata ca acesta nu este cunoscut cu antecedente penale.
In cauza numita S.M., sotia victimei S.D. a aratat ca nu se constituie parte civila intrucat inculpatul a despagubit-o integral.
In cauza s-a constituit parte civila si Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova cu suma de 3703,11 lei, reprezentand despagubiri civile respectiv cheltuieli de spitalizare ale numitului S.D..
In cauza au fost audiati si martorii M.I., A.N., S.M., ale caror declaratii  au fost consemnate si atasate la dosar.
In cauza a fost introdus in calitate de asigurator SC A - Sucursala Valcea.
Analizind materialul probatoriu administrat in cauza instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:
In ziua de 15.04.2008 in jurul orei 17,00, inculpatul T.F. s-a urcat la volanul unui autoturism marca Dacia 1310 inmatriculat sub nr OT 05 TMT, cu care urma sa se deplaseze din municipiul Dragasani, jud Valcea pana in comuna Verguleasa, jud Olt. Acesta era insotit de martora S.M., prietena sa. In timp ce conducea autoturismul pe DN 67B pe raza comunei Verguleasa, sat Dumitresti, jud Olt, inculpatul a vazut un barbat care s-a angajat in traversarea drumului public, prin loc nesemnalizat, de pe acostamentul din stanga catre cel din dreapta. Crezand ca respectivul barbat se va intoarce din traversare sau se va opri pe linia ce desparte cele doua sensuri de mers, nu a actionat frana.
Victima, ajunsa in zona axului drumului a stationat cateva secunde dand impresia chiar ca ar dori sa se intoarca din drum insa, brusc si-a continuat deplasarea incercand sa traverseze si sensul de mers pe care se afla autoturismul inculpatului.
In acel moment victima a fost acrosata cu partea frontala a autoturismului si proiectata pe partea carosabila.
Doua persoane cu care victima statuse de vorba la marginea drumului, au observat incidentul si au mers sa acorde primul ajutor.
Astfel, au putut constata faptul ca inculpatul se afla in stare de soc insa s-a obligat sa duca victima la spital.
In urma acestui eveniment rutier, victima identificata in persoana numitului S.D. in varsta de 72 ani a suferit un "traumatism cranio cerebral forte cu fractura de bolta si baza craniana" urmare acestor leziuni decedand la data de 22.04.2008 la Spitalul CC.
Potrivit buletinului de analiza toxicologica alcoolemie nr 376/377/18.04.2008 inculpatul nu se afla sub influenta bauturilor alcoolice.
Conform raportului de expertiza tehnica auto intocmit in cauza viteza autoturismului condus de inculpat la momentul sesizarii pericolului de accident a fost de 64,9 km/h  iar la momentul impactului cu pietonul a fost de 57,48 km/h.
In acelasi raport se concluzioneaza ca accidentul putea fi evitat de conducatorul auto daca ar fi circulat cu viteza maxima admisa in localitate de 50 km/h, si chiar la viteza cu care a circulat efectiv daca ar fi initiat procesul de franare din momentul in care pietonul a inceput traversarea carosabilului.
Mai mult decat atat, din depozitiile martorilor audiati in cauza, rezulta faptul ca inainte de locul impactului, cu aproximativ 30 m, se afla o trecere de pietoni semnalizata.
In aceste conditii daca inculpatul ar fi respectat normele legale referitoare la acest aspect, respectiv micsorarea vitezei pana la limita evitarii unui pericol de accident, impactul nu ar mai fi avut loc.
Atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul cercetarii judecatoresti inculpatul a recunoscut savarsirea faptei pentru care a fost cercetat.
Instanta apreciaza ca fapta inculpatului T.F. care in ziua de 15.04.2008 a condus pe drumurile publice, pe raza comunei Verguleasa un autoturism Dacia 1310 cu o viteza mai mare decat cea admisa in localitate, producand un eveniment rutier soldat cu decesul numitului S.D., intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev de art 178 alin 2 C.p.
Se apreciaza ca actionind in acest mod inculpatul nu a prevazut rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l prevada retinindu-se sub aspect subiectiv ca forma de vinovatie culpa.
Vinovatia inculpatului sub aceasta forma este probata cu proces verbal de cercetare la fata locului, declaratii martori, declaratii inculpat, raport de constatare medico-legala, raport de expertiza tehnica auto.
La individualizarea pedepsei ce va fi aplicata inculpatului instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev de art 72 c.p. respectiv dispoz. partii generale limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, gradul de pericol social al faptei savirsite, persoana infractorului si atitudinea acestuia in timpul desfasurarii procesului penal.
Fata de aceste elemente, respectiv atitudinea sincera a inculpatului in cursul urmaririi penale si a cercetarii judecatoresti, lipsa antecedentelor penale, urmarile produse, gradul de pericol social al faptei acestuia constand in aceea ca in urma neglijentei sale s-a adus atingere vietii victimei, tinand seama si de forma de vinovatie cu care a actionat inculpatul respectiv culpa in varianta prev de art 19 alin 2 lit b c.p. instanta apreciaza ca aplicarea unei pedepse cu inchisoarea, este de natura sa realizeze scopul educativ si preventiv prev de art 52 c.p.
Avand in vedere aceste argumente in baza art 345 alin 2 c.p.p. instanta va dispune condamnarea inculpatului T.F.  pentru savirsirea infractiunii prev de art 178 alin 2 C.p.la pedeapsa inchisorii orientata peste minimul special prevazut de lege, aceasta pedeapsa fiind de natura sa satisfaca scopul educativ si preventinv prevazut de art 52 C.p.
Potrivit disp art 71 alin 1 c.p. pedeapsa accesorie consta in interzicerea drepturilor prev de art 64 c.p., iar condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a - c din momentul in care hotararea de condamnare a ramas definitiva si pana la terminarea executarii pedepsei, pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa or pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei.
Astfel in baza art 71 c.p. vor fi interzise inculpatului drepturile prev de art 64 alin 1 lit a teza II si lit b c.p. cu referire la art 8 CEDO si cauza Sabou si Parcalab impotriva Romaniei, pe durata executarii pedepsei principale.
Cat priveste continutul si modul de executare a pedepselor accesorii, si acestea au suferit modificari esentiale, de natura a le pune de acord cu jurisprudenta Curtii Europene a drepturilor omului (Hotararea Sabou si Pircalab contra Romaniei, M. Of., Partea I, nr. 484 din 08.05.2005). In acest sens, art. 71 alin. (2) C. pen. prevede ca interzicerea drepturilor electorale (art. 64 lit. a)-c) C. pen.) este atrasa de drept de condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii, de la ramanerea definitiva a condamnarii pana la executarea pedepsei, gratierea totala sau a restului de pedeapsa sau pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei. Interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. d) si e) C. pen. nu mai opereaza de drept, ca urmare a condamnarii, ci este supusa aprecierii judecatorului in functie de natura si gravitatea infractiunii savarsite, imprejurarile cauzei, persoana infractorului, interesele copilului sau ale persoanei aflate sub tutela sau curatela.
In ceea ce priveste interzicerea de drept a drepturilor electorale, cf. art. 71 alin. (2) C. pen. modificat, se impune a fi valorificata jurisprudenta Curtii Europene a drepturilor omului, respectiv Hotararea Hirst contra Marii Britanii din 6 octombrie 2005 care a statuat ca interzicerea de drept a drepturilor electorale incalca art. 3 al Protocolului nr. 1. In motivarea hotararii s-a aratat ca acest articol garanteaza drepturi individuale, cum ar fi, de pilda, dreptul la vot, recunoscand in acelasi timp ca aceste drepturi individuale nu sunt absolute, ci pot face obiectul unor limitari implicite si care sunt supuse unei largi marje de apreciere din partea statelor care, la randul ei, este supusa unei verificari din partea Curtii Europene pentru a se asigura ca aceste limitari nu reduc dreptul pe care il vizeaza intr-o maniera care sa ii atinga substanta insasi sau sa il priveze de efectivitate (a se vedea si Hotararea Mathieu-Mohin si Clerfayt impotriva Belgiei din 2 martie 1987). Astfel, jurisprudenta CEDO a stabilit ca orice restrictie trebuie sa vizeze un scop legitim si mijloacele restrictive utilizate sa fie proportionale. Referitor la interzicerea dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie ori de a desfasura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 64 lit. c) C. pen. se impun urmatoarele precizari din punct de vedere al concordantei cu dreptul comunitar. Astfel, limitarile impuse liberei circulatii a persoanelor si serviciilor ca urmare a interzicerii ope legis a drepturilor prevazute de art. 64 lit. c) C. pen. pot intra in contradictie cu directivele comunitare. Astfel conform principiului teritorialitatii legea romana se aplica faptelor savarsite pe teritoriul Romaniei, chiar daca faptuitorul este cetatean strain.
O condamnare trebuie sa fie proportionala cu scopul legitim urmarit, iar autoritatile nationale sa ofere motive pertinente si suficiente pentru a o justifica.
Interzicerea dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii se aplica, potrivit normei nationale, automat si absolut, cu titlu de pedeapsa accesorie, oricarei persoane care executa o pedeapsa cu inchisoarea, in absenta controlului cu privire la proportionalitate exercitat de o instanta
Sistemul sanctionator nu trebuie sa conduca ia compromiterea libertatilor prevazute de tratate ca in cazul in care o sanctiune ar fi vadit disproportionata fata de gravitatea infractiunii incat ar conduce la o restrangere a libertatilor garantate de dreptul comunitar.
Curtea de la Luxemburg a considerat (CJCE 29 febr. 1996-Skanavi et Chryssarthakopoulos 193/94, Rec. CJCE partea 1 929, 955) ca statele membre nu sunt libere sa prevada sanctiuni disproportionate de natura sa impiedice libera circulatie a persoanelor serviciilor, ceea ce este de natura sa intareasca faptul ca, si in aprecierea limitarii drepturilor ca urmare a aplicarii unei pedepse accesorii, trebuie avut in vedere proportoonalitatea consecintelor juridice cu situatia care le-a generat.
In raport de cele sus mentionate se apreciaza ca inculpatul este nedemn in ceea ce priveste exercitarea drepturilor prev de art 64 alin 1 lit a teza a II a si lit b c.p. respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, astfel ca pe durata executarii pedepsei principale vor fi interzise inculpatului aceste drepturi.
In ceea ce priveste individualizarea modalitatii de executare a pedepsei aplicate instanta apreciaza ca scopul sanctionator si preventiv al pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.
Avind in vedere ca inculpatului urmeaza sa i se aplice o pedeapsa mai mica de 3 ani inchisoare iar acesta nu a mai fost condamanat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, exceptind cazul cind condamnarea intra in vreunul din cazurile prev de art 38 c.p., scopul pedepsei putind fi atins chiar fara executarea acesteia, instanta constata ca sunt indeplinite conditiile prev de art 81 c.p. in baza acestor prevederi legale urmeaza sa dispuna suspendarea conditionata a executarii pedepsei fixind conform art 82 c.p. termen de incercare pe o durata de 2 ani la care se va adauga durata pedepsei ce va fi aplicata .
In baza art 359 c.p.p. atrage atentia inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendarii conditionate a executarii  pedepsei prev de art 83 si 84 c.p. 
Potrivit disp art 71 alin 5 c.p. pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii sau a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii se suspenda si executarea pedepselor accesorii.
Astfel in baza art 71 alin 5 c.p. instanta va dispune suspendarea executarii pedepsei accesorii aplicata inculpatului in conditiile art 71 rap la art 64 alin 1 lit a teza a II a si b c.p. pe durata suspendarii conditionate a pedepsei.
In ceea ce priveste latura civila a procesului penal se constata ca sotia victimei nu s-a constituit parte civila in cauza, intrucat a fost despagubita integral de catre inculpat.
Spitalul Clinic de Urgenat craiova s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 3703,11 lei reprezentand cheltuieli de spitalizare efectuate cu victima S.D..
In raport de situatia de fapt retinuta prin prisma probelor administrate si disp art 998 - 999 c.civ conform carora “orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara", acesta fiind responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa dar si de acela ce a cauzat prin imprudenta sa, instanta apreciaza ca sunt indeplinite conditiile pentru antrenarea raspunderii civile delictuale a inculpatului respectiv existenta faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu,  implicarea in comiterea acesteia a inculpatului precum si legatura de cauzalitate dintre aceste elemente.
Din inscrisurile depuse la dosarul cauzei rezulta ca autovehiculul condus de inculpat era asigurat la SC A - Agentia D.
Potrivit deciziei in interesul legii nr. 1/28.03.2005 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si  Justitiei , societatea de asigurare are in procesul penal numai calitatea de asigurator, raspunderea acesteia putind fi angajata in mod direct potrivit art. 55 alin.1. din Legea 136/1995.
Prin aceasta decizie instanta suprema a statuat caracterul limitat derivat din contract al obligatiei asumate de societatea de asigurare, fapt ce exclude asimilarea pozitiei sale cu calitatea de parte responsabila civilmente sau de garant , cit timp nici o prevedere legala nu prevede o altfel de interpretare.
S-a considerat ca raspunderea civila a asiguratorului este reglementata prin dispozitiile speciale ale legii civile - legea nr. 136/1995 - fara a se face trimitere la vreo dispozitie care sa permita sa i se atribuie calitatea de parte responsabila civilmente ori garant , concluzionindu-se ca , in cazul producerii unui accident de circulatie avind ca urmare cauzarea unui prejudiciu produs prin accident de autovehicul pe teritoriul Romaniei in care a fost implicat un autoturism pentru care s-a incheiat contract de asigurare de raspundere civila obligatorie, coexista raspunderea civila delictuala a inculpatului care prin fapta sa a cauzat efecte pagubitoare cu raspunderea contractuala a asiguratorului intemeiata pe contractul de asigurare incheiat in conditiile prevazute de legea speciala.
Este de mentionat ca raspunderea civila delictuala solidara reglementata de dispoz. art. 1003 Cod civil este caracteristica partii responsabila civilmente avind in vedere si dispoz. art. 1000 Cod civil pentru prejudiciile cauzate partii civile .
Ori ,in cazul societatilor de asigurare nu se poate face aplicarea dispoz. art. 1003 Cod civil intrucit intre societatea de asigurare si inculpat nu exista nici unul dintre raporturile prev. in art. 1000 Cod civil neputind fi antrenata raspunderea civila delictuala a societatii de asigurare nici chiar pentru fapta altuia conform mentiunilor anterioare retinute si de Inalta Curte de Casatie si Justitiei, ci numai o raspundere civila contractuala, guvernata de principiul consensualismului juridic.
Mai mult , autovehiculul nu se afla in paza juridica sau materiala a societatii de asigurare nefiind astfel incidente dispoz. art. 1000 alin.1 Cod civil, intrucit contractul de asigurare nu conduce la un transfer al pazei juridice pentru ca asiguratorul sa raspunda in solidar.
Pe de alta parte potrivit art. 1041 Cod civil  solidaritatea pasiva nu se prezuma , ci aceasta trebuie prevazuta expres de lege sau prin conventia partilor fiind necesara o exprimare clara si neindoelnica a intentiei partilor in acest sens, respectiv ca debitorii  sa se oblige in solidar.Ori, in cauza asemenea mentiuni nu exista iar raspunderea civila solidara se constata ca nu este prevazuta in contractul de asigurare reglementat in cap. II din legea nr. 136/1995.Acest act normativ nu cuprinde nici o dispozitie care sa stabileasca  responsabilitatea asiguratorului pentru faptele asiguratului in alte conditii decit cele stipulate in contractul de asigurare.
Nu in ultimul rind , un alt argument pentru lipsa solidaritatii pasive il constituie si faptul ca partea responsabila civilmente poate recupera intreaga suma platita, pentru fapta inculpatului , in vreme ce asiguratorul, dimpotriva, cu exceptia celor 5 cazuri expres prevazute in art. 58 , cazuri cu privire la care nu exista nici un indiciu ca s-ar regasi in cauza de fata, unde este vorba de o singura infractiune savirsita din culpa si nu vreuna dintre cele reglementate de aceste dispozitii legale, nu are posibilitatea exercitatii actiunii in regres.
Pe de alta parte potrivit art. 26. pct. 7, din Normele tehnice de aplicare a Legii nr. 136/1995 ,  asiguratorul nu datoreaza despagubiri pentru “ cheltuielile facute in procesul penal de proprietarul, utilizatorul sau conducatorul autovehiculului asigurat, raspunzator de producerea pagubei, chiar daca in cadrul procesului penal s-a solutionat si latura civila “ .Ori, daca s-ar retine solidaritatea pasiva in ceea ce priveste despagubirile civile - ceea ce nu este prevazut pentru calitatea acestuia de asigurator - ci ar fi fost posibila numai in situatia in care societatea de asigurare ar fi avut calitatea de parte responsabila civilmente si numai in aceasta situatie potrivit art. 191 alin.3.c.p.p. s-ar fi mentinut aceasta solidaritate pasiva si cu privire la cheltuielile judiciare avansate de stat.
Potrivit  art.55 alin.1din Legea nr. 136/1995 “ despagubirile se platesc de catre asigurator persoanelor fizice sau juridice pagubite “ si potrivit art. 50 alin.l din acelasi act normativ “ despagubirile se acorda pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de dezdaunare si cheltuielile de judecata persoanelor pagubite prin vatamate corporala sau deces precum si prin avarierea ori distrugerea de bunuri “
Concluzionind , instanta retinind ca nu exista solidaritate intre inculpat pe de o parte si asiguratorul de raspundere civila , pe de alta parte , in temeiul dispozitiilor legale mai sus citate, admitind in parte actiunile civile promovate de partile civile va obliga numai asiguratorul de raspundere civila la plata unei sumelor de bani ce vor fi stabilite in cauza.
Intrucat la momentul accidentului masina condusa de inculpat era asigurata la SC A aceasta societate de asigurari va fi obligata la plata catre partea civila a contravalorii prejudiciului, avand in vedere faptul ca acaesta contravaloare a fost dovedita cu inscrisuri.
Vazind si dispoz art 191 alin 1 c.p.