GRANITUIRE

Prin sentinta civila nr 6811/20.11.2008 pronuntata de Judecatoria Slatina in dosarul nr 2284/311/2008 admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor C. I si C.M. invocata de  acestia.
Admite in parte cererea principala  formulata de reclamanta  S.M.   in contradictoriu cu paratii  C.I., C.I., C.I. si C.M.  .
Respinge  actiunea fata de paratii C.I. si C.M. ca fiind promovata impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.
Stabileste linia de hotar intre proprietatea reclamantei si cea a paratilor C.I. si C.I. intre punctele 1-2-7-3-6, conform raportului de expertiza specialitatea topografie si cadastru efectuat in cauza.
Respinge restul capetelor de cerere, fata de paratii C.I. si C.I., ca neintemeiate.
Respinge cererea paratilor C.I. si C.M. de obligare a reclamantei la plata de daune morale,  astfel cum a fost precizata, ca neintemeiata.
Respinge cererea paratilor C.I. si C.M. de  amendare a reclamantei, ca neintemeiata.
 Compenseaza in parte cheltuielile de judecata efectuate de reclamanta si paratii C.I. si C.I. si in consecinta dispune obligarea reclamantei la plata catre acestia a sumei de 15 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Compenseaza in totalitate cheltuielile de judecata dintre reclamanta si paratii C.I. si C.M..
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Judecatoriei Slatina la data de 14.03.2008, sub nr. 2284/311/2008 reclamanta a solicitat instantei ca prin hotararea pe acre o va pronunta, in contradictoriu cu paratii sa stabileasca linia de hotar dintre proprietati, obligarea  acestora sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 80 mp situata in Slatina, Str. Banului nr. 10 precum si obligarea paratilor C.I. si C.M. sa-si ridice o baraca din tabla amplasata pe suprafata revendicata.
In fapt a invederat ca este proprietara unei suprafete de 1900 mp,  avand ca vecinatati : R- Voicu Marin, A- mostenitorii Balosoiu, Mn- Vilceanu, MZ- Strada Banului potrivit contractului de vanzare cumparare nr. 10382/30.11.1992. De  asemenea ca in urma unor  acte succesive de instrainarea  ajuns sa se invecineze cu paratii, respectiv in partea de rasarit pe o portiune cu paratii C. iar pe o  alta portiune cu paratii C.. A mai  aratat ca prin planul de amplasament si delimitare a corpului de proprietate nr. 3154/16.10.2003 avand ca obiect suprafata de 1900 mp  a rezultat o latime de 18,35 m iar la data de 29.10.2007 de 16,5 m,  avand drept consecinta diminuarea suprafetei sale cu 80 mp. De  asemenea ca aceasta diferenta este ocupata de parati.
In drept au fost invocate disp.  art. 584,480, 1073 si 1075 C.civ.
In dovedire a solicitat iar instanta a incuviintat proba cu inscrisuri, proba cu expertiza specialitatea topografie, cercetare la fata locului si proba testimoniala cu martorul B.B.( f.105). In cadrul probei cu inscrisuri au  fost depuse, in fotocopie, urmatoarele acte:  contracte de vanzare cumparare (f.4-5), contract de schimb( f.6), extras de CF( f.7), plan de  amplasament( f.8), plan de situatie( f.9-10).
Legal citati paratii au formulat intampinare prin care  au solicitat respingerea cererii de chemare in judecata ca neintemeiata, cu cheltuieli de judecata.
In fapt  au  aratat, in esenta, ca barca din metal( garaj) a fost amenajata pe suprafata lor de teren in  anul 2000, mai inainte de a se efectua masuratorile privind proprietatea reclamantei. De  asemenea ca proprietatile lor si cea a reclamantei sunt delimitate prin gard,  gard ce a fost construit  mai inainte de data de 05.11.1999, data cand au devenit proprietari.
Au solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 5000 lei cu titlu de  adune morale.
In drept cererea nu a fost motivata.
In contraproba  au solicitat iar instanta a incuviintat proba cu inscrisuri si proba testimoniala cu martorii L V( f. 70), C M ( f.58), V I( la audierea caruia a renuntat in sedinta publica din data de 05.06.2008) si D D M ( f.104). In cadrul probei cu inscrisuri  au fost depuse, in fotocopie, urmatoarele alte: fisa bunului imobil( f.20), schita de  amplasament( f.21),  adrese( f.22,37,56), schite si planse foto( f.23-26),  chitanta ( f.38), contract de vanzare cumparare( f.47), incheiere( f.48), memoriu justificativ( f.49), schite( f.50-55), sesizare si  adresa( f.101-102)
 La data de 28.05.2008 paratii C.I. si C.M. au invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive solicitand respingerea cererii fata de  acestia.
In sedinta publica din data de 05.06.2008 instanta a unit exceptia lipsei calitatii procesuale  pasive a paratilor C.I. si C.M. cu fondul cauzei. in aceeasi sedinta instanta a admis exceptia lipsei timbrajului pentru cererea avand ca obiect obligarea reclamantei la plata dunelor morale, anuland  aceasta cerere ca netimbrata.
 La data de 25.06.2008 paratii  C.I. si C.M. au solicitat amendarea cu  amenda judiciara a reclamantei in temeiul disp. art. 1081 C.p.c. ca urmare a introducerii cu rea credinta a unei cererii vadit neintemeiata precum si obligarea acesteia la plata sumei de 10 000 lei cu titlu de daune morale. In fapt a aratat ca prin promovarea acestei cererii le-au fost cauzate prejudicii morale, constand in  afectarea prestigiului si reputatiei atat fata de vecini cat si la serviciu.
A fost efectuata expertiza specialitatea topografie- exp. Marinescu Eugenia.
Analizand  actele si lucrarile dosarului instante retine urmatoarele:
La data de  30.11.1992 s-a incheiat intre reclamanta, in calitate de cumparatoare si numitii V.I. si V.N., in calitate de vanzatori, contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 10382, avand ca obiect suprafata de 1 900 mp teren, loc de casa,  avand ca vecinatati: R- Voicu Marin, A- mostenitorii Balosoiu, Mn- Vilceanu, MZ- Strada Banului, reclamanta devenind  astfel proprietara suprafetei mai sus mentionata.
Astfel cum rezulta din contractul de vanzare cumparare  autentificat sub nr. 1496/17.03.2000 paratii C.I. si C.M. au devenit proprietarii unei suprafete de 504 mp teren situata in Slatina, Str. Banului nr. 8, jud. Olt, avand ca vecinatati :  R-Mihailescu Mircea, Firfirica Mircea si Mezdrea M, A- C.I. si C.I., MZ- Str.  Banului, MN- V.A..
 Din cuprinsul contractului de schimb( f.6) constata ca paratii C.I. si C.I. ocupa suprafata de  1048 mp situata in Slatina, Str. Banului nr. 8, jud. Olt,  avand ca vecinatati:  R - rest proprietate V.I. si Voicu Emilia, A- V.I., MZ- Str. Banului, MN- V.A..
In privinta exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor C.I. si C.M. instanta constata ca, calitatea procesuala se analizeaza in cerinta existentei unei identitati intre persoana reclamantului si persoana celui care este titularul dreptului subiectiv dedus in justitie, precum si in conditia unei identitati intre persoana paratului si persoana celui obligat in raportul de drept substantial.
  Dreptul de propritate este un drept subiectiv care, ca  orice  alt drep subiectiv, poate fi  aparat prin difetite mijloace, printre  acestea regasindu-se  si  actiune a in revendicare. Potrivit art 480 c.civ., proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut  insa in limitele determinate de lege. Astfel, literatura juridica de specialitate  a definit  actiunea in revendicare ca fiind  acea  actiune reala prin care proprietarul, care  a pierdut posesia bunului sau, cere restituirea  acestui bun, de la posesorul neporprietar, cu  alte cuvinte este  actiunea proprietarului neposesor impotriva posesorului neproprietar
 In consecinta pentru apararea drepturilor sale, proprietarul are la indemana calea actiunii in revendicare prin care tinde sa stabileasca direct existenta dreptului sau de proprietate, redobandirea posesiei, ca urmare  a revendicarii, fiind numai un efect accesoriu al  acesteia  actiuni.
 Astfel cum rezulta din analiza coroborata a  contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 10382( f.4), a contractului autentificat sub nr. 1496/17.03.2000( f. 46), a raportului de expertiza especialitaea topografie( f.72-79) si a procesului verbal intocmit cu ocazia cercetarii la fata locului( f.108) paratii C.I. si C.M. nu se invecineza cu reclamanta.
In privinta capatului de cerere privind granituirea proprietatii reclamantei si cea  a paratilor C., instanta retine ca potriit  art. 584 din C.civ. "orice proprietar poate obliga pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite de a sa". In consecinta o conditie esentiala pentru stabilirea liniei de hotar dintre doua proprietati este ca acestea sa se invecineze pe una dintre laturi.
In speta constata ca reclamanta nu se invecineaza cu paratii C. pentru considerentele mai sus mentionate.
Referitor la capatul de cerere avand ca obiect obligarea  acelorasi parati la ridicarea unei constructii metalice ( garaj), din cuprinsul raportului de expertiza constata ca  aceasta este amplasata pe terenul proprietatea paratilor C..
Fata de cele expuse instanta va  admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor C.I. si C.M. si va respinge  actiunea fata de  acestia ca fiind introdusa impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.
In privinta paratilor C.I. si C.I. retine ca terenul reclamantei in suprafata de  1900 mp situat in Slatina, Str. Banului nr. 10, jud. Olt se invecineaza in partea de Est cu terenul detinut de  acestia in suprafata de  1048 mp situat in Slatina, Str. Banului nr. 8, jud. Olt
Relativ la capatul de cerere privind obligarea acestora de a-i lasa in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 80 mp instanta, din cuprinsul raportului de epertiza( f.72-79) constata ca, desi reclamanta detine in fapt  doar suprafata de 1820 mp fata de cea de 1900 mp mentionata in contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 10382/30.11.1992 aceasta diferenta nu este ocupata de paratii C., care impreuna cu paratii C. detin  impreuna suprafata totala de 1552 mp( 1048 paratii C. si 504 paratii C.). De retinut ca experta a procedat la masurarea celor doua suprafete ale paratilor mpreuna intrucat intre  acestea nu exista o linie de hotar.
Fata de cele expuse,  avand in vedere si faptul ca actiunea in revendicare a fost definita ca fiind  acea  actiune reala prin care proprietarul, care  a pierdut posesia bunului sau, cere restituirea  acestui bun, de la posesorul neporprietar instanta va respinge  acest capat de cerere, ca neintemeiat.
In ceea ce priveste granituirea celor doua proprietati invecinate pe latura de Est expertul concluzioneaza ca, in raport de actele de proprietate, linia de hotar ce desparte pe latura de Est terenul curte de 1820 mp al reclamantei situat in Slatina, str. Banului, de terenul paratilor C. este linia dreapta 1-2-7-3 cu lungimea de 58,93 m ce porneste de la str. Banului( pct.1) pe lungimea de 10,10 m si unde se  afla gardul din plasa de sarma al paratilor, continuandu-se, pe lungimea de 26,06 mp pana la punctul 7 cu gard din uluca si tevi metalice pe temelie din beton, punctul 7 fiind unde incepe gardul despartitor din plasa de  sarma pe bondoci din lemn si stalpi beton, continuandu-se pe lungimea de 22,7 m cu gard din plasa de sarma pe bondoci din lemn si stalpi beton pana la punctul 3 situat la limita de vecinatate dintre parati si vecinul din partea de nord V.A..
 In aceste conditii, instanta va stabili ca linie de hotar intre terenurile partilor amplasamentul propus de expert, conform raportului de experiza nr.1018/01.09.2008, parte integranta din prezenta hotarare (f. 72-79).
Pentru a stabili aceasta delimitare, instanta a avut in vedere dispozitiile art. 584 din C.civ. potrivit caruia "orice proprietar poate obliga pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite de a sa", precum si concluziile raportului de expertiza si procesul verbal intocmit cu prilejul cercetarii la fata locului.
Instanta retine ca reclamanta a solicitat doar obligarea paratilor C. sa-si ridice o baraca din tabla amplasata pe terenul proprietatea sa, nu si a paratilor C.. De retinut totodata ca  astfel cum rezulta din raportul de expertiza efectuat in cauza aceasta constructie se  afla pe terenul paratilor C. iar nu pe terenul reclamantei.
In privinta cererii paratilor C. de obligare a reclamantei la plata  sumei de 5 000 lei cu titlu de daune morale constata ca potrivit disp. art. 998 C.civ. " orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara", omul fiind responsabil, potrivit disp. 999 C.civ. " nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau prin imprudenta sa ".
Pe cale de consecinta, in persoana reclamantei, trebuie intrunite cumulativ urmatoarele conditii: existenta unei fapte ilicite, existenta unui prejudiciu, vinovatia acesteia si existenta unei legaturi de cauzalitate intre fapta savarsita si prejudiciul cauzat.
In privinta primei conditii, impusa cumulativ de disp.  art. 998 -999 C.cvi,. - fapta ilicita - a fost definita de literatura juridica de specialitate ca fiind orice fapta a omului prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv  apartinand  altei persoane, fapta ilicita ce poate imbraca atat forma unei  actiuni cat si a unei  inactiuni. In litigiul dedus judecatii instanta constata ca paratii C. nu au facut dovada savarsirii de catre reclamanta a vreunei fapte ilicite, desi aveau  aceasta obligatie in conditiile art.1169 Cod civil potrivit caruia " cele ce face o propunere in fata instantei trebuie sa o dovedeasca" si art. 129 alin.1 C.p.c. " partile au indatorirea (_) sa-si probeze pretentiile si apararile".
Simpla promovare a unei cererii de chemare in judecata ca  fost respinsa de catre instanta nu poate fi considerata o fapta ilicita. A considera altfel ar echivala cu o incalcare a dreptului de  acces la justitie, drept garantat de disp. Art.6 din  Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale. De  asemenea nici formularea unei petitii catre conducerea institutiei in cadrul careia paratul C.I. lucreaza( f.101) si prin care i se aduce la cunostinta conducerii acesteia  ca acesta ii ocupa o suprafata de teren nu poate fi considerata o fapta ilicita in sensul  art. 998 c.civ. Nici faptul ca parata C.M. a fost nevoita sa-si suplimenteze doza de medicamente, in urma promovarii prezentei actiuni, nu poate fi considerata o fapta ilicita.
Intrucat  pentru a atrage raspunderea civila delictuala cele patru conditii sus mentionate sunt cerute cumulativ de disp. art. 998-999 C.civ , lipsa uneia dintre acestea face inutila cercetarea celorlalte.
Fata de cele expuse instanta va respinge aceasta cerere, ca neintemeiata.
In privinta cererii paratilor C. de aplicarea a unei amenzii judiciare reclamantei in temeiul disp. art.  1081 C.p.c. intrucat  a promovat cu rea credinta o  astfel de cerere de chemare in judecata in care ei sunt parati instanta, din cuprinsul art. 1081 alin.1 pct. 1 C.p.c. retine ca poate fi  amendat cu  amenda judiciara cel care introduce cu rea credinta, o cerere vadit neintemeiata.
Simpla promovare a unei cererii de chemare in judecata de catre reclamanta care se considera vatamata in drepturile sale nu reprezinta o dovada de rea credinta. Mai mult decat atat aceasta nu a mai promovat nicio alta  actiune  avand  acelasi obiect si impotriva  acelorasi parati pentru a conduce la o eventuala rea credinta din partea acesteia.
Fata de cele expuse instanta va respinge  aceasta cerere, ca neintemeiata.
Referitor la capatul de cerere priind cheltuielile de judecata instanta apreciaza ca se impune a fi analizate distinct, respectiv pentru paratii C.I. si C.M. si C.I. si C.I..
In privinta paratilor C. ca urmare a admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive invocate de  acestia si in consecinta a respingerii cererii de chemare in judecata, fata de acestia ca fiind introdusa impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva, pe de o parte, iar pe de  alta parte a respingerii, ca neintemeiata a cererii acestora de obligarea  a reclamantei la plata sumei de 5000 lei cu titlu de daune morale, in temeiul disp.  art. 276 C.p.c va dispune compensarea in totalitate  acestora.
Relativ la paratii C.I. si C.I. instanta constata ca  actiune a fost admisa numai in parte fata de  acestia, respectiv capatul de cerere privind granituirea proprietatii reclamantei de cea  a paratilor, retinand  astfel culpa procesuala a ambelor parti in promovarea cererii de chemare in judecata. De  asemenea instanta retine ca potrivit dip.  Art. 584 teza a II-a C .civ. " cheltuielile granituirii se vor face pe jumatate", ceea e duce la concluzia ca vor  fi suportate in proportie de 1   de fiecare parte. Totodata onorariul de expert( 600 lei, respectiv 200 lei pentru capatul de cerere privind granituirea) ca si taxa judiciara de timbru( 19 lei) si timbrul judiciar( 0,3 lei) pentru acest capat de cerere ce a fost admis au fost suportate  integral de catre reclamanta. Intrucat dintre cele trei capete ale cererii de chemare in judecata a fost  admis doar cel privind granituirea avand in vedere si faptul ca  atat expertiza efectuata  cat si onorariul de  avocat atat al aparatorului reclamantei cat si al paratilor C. a vizat toate cele trei capete de cerere instanta va compensa in parte cheltuielile de judecata si va dispune obligarea reclamantei la plata in favoarea paratilor C.I. si C.I. a sumei de 15 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.