Infractiuni prevazute in legi si decrete

Infractiuni prevazute in legi si decrete

Data publicarii pe portal: 12 martie 2010

Prin sentinta penala nr 2/06.01.2010 pronuntata de Judecatoria Slatina in dosar nr 5200/311/2009 in baza art. 334 C.p.p. s-a respins ca neintemeiata cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptei savirsite de inculpat formulata reprezentantul Ministerului Public, din infractiunea prev. de art. 84 alin. 1 pct. 2 si 3 din Legea 59/1934 in infractiunile prev. de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934 si prev. de art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea 59/1934.
In baza art 84 alin 1 pct. 2 si 3 din Legea 59/1934, a fost condamnat inculpatul G.M.G.,  la o pedeapsa de 8 luni inchisoare.
In baza art.71 C.p.au fost interzise inculpatului drepturile prev.de art. 64 lit.a teza a II a si lit. b C.p., cu referire la art.8 CEDO si cauza Sabou si Pircalab impotriva Romaniei, pe durata executarii pedepsei principale.
In baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 2 ani si 8 luni reprezentand termen de incercare, potrivit art. 82 Cod penal.
S-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal in conditiile art. 359 Cod procedura penala.
In baza art. 71 alin. 5 c.p. a fost suspendata executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
A fost respinsa actiunea civila formulata de S.C. J.C. SRL, ca inadmisibila.
In baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen a fost obligat inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe linga Judecatoria Slatina nr  4615/P/2008 din 02.06.2009 inregistrat pe rolul Judecatoriei Slatina nr. 5200/311/2009 s-a dispus trimiterea in judecata in stare de libertate a inculpatului G.M.G. pentru savirsirea infractiunii prev. de art. 84 alin 1 pct 2 si 3 din Legea nr 59/1934.
Din continutul actului de sesizare rezulta ca inculpatul G.M.G. in calitate de administrator la S.C. P. SRL a emis o fila cec in favoarea S.C. J.C. SRL Optasi Maguracareia ii lipseste unul din elementele esentiale mentionate in art 1 si art 11 din legea 59/1934 si fara a avea disponibil in cont.
In cauza in cursul urmaririi penale s-a constituit parte civile S.C. J.C. SRL Optasi Magura, cu suma de 15494,13 lei reprezentand contravaloarea bunurilor neachitate de societatea al carei administrator era inculpatul.
In cursul cercetarii judecatoresti a fost audiat inculpatul care nu a recunoscut savarsirea infractiunii pentru care a fost trimis in judecata.
Din fisa de cazier judiciar rezulta ca inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale.
Analizind materialul probator administrat in cauza instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt :
Organele de urmarire penala au fost sesizate de catre numita C.M. administrator la S.C. J.C. SRL OPTASI MAGURAcu privire la faptul ca societatea pe care o administreaza a derulat activitati economice cu S.C. P. SRL iar pentru garantarea platii  bunurilor a fost emisa o fila cec semnata si stampilata ce a fost refuzata la plata.
In urma actelor efectuate de organele de urmarire penala s-a stabilit ca inculpatul G.M.G. avea calitatea de administrator al S.C. P. SRL.
In perioada martie - mai 2008 S.C. P. SRL a achizitionat diverse produse, respectiv materiale de constructie si carburant de la S.C. J.C. SRL OPTASI MAGURA, de derularea afacerii ocupandu-se martorul T M S, ruda cu inculpatul, fiind emise facturile fiscale nr 0000808, 0000809, 0000810, 0000756, 00000596.
Pentru garantarea efectuarii platii bunurilor achizitionate a fost emisa fila cec seria BA nr 31400076738 semnata si stampilata de catre inculpat, aspect ce rezulta din cuprinsul raportului de constatare tehnico stiintifica grafica nr 20101/13.02.2009.
Intrucat plata bunurilor achizitionate nu a fost facuta conform intelegerii fila cec a fost introdusa la plata insa a fost refuzata ca urmare a lipsei de disponibil in contul emitentului.
Cu privire la savarsirea infractiunii pentru care a fost trimis in judecata inculpatul a declarat ca cel care se ocupa de fapt de administrarea societatii a fost T.M.S., el neavand cunostinta de tranzactiile efectuate de acesta prin intermediul S.C. P. SRL.
De asemenea inculpatul a precizat ca a semnat mai multe file cec dintr-un carnet ce se afla in posesia martorului T.M.S..
Fapta inculpatului G.M.G. care in calitate de administrator la S.C. P. SRL, jud Olt, a emis o fila CEC fara a avea disponibil in cont si careia ii lipseau elementele esentiale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev de art 84 alin 1 pct 2 si 3 din Legea nr 59/1934.
Se apreciaza ca actionind in acest mod inculpatul a prevazut rezultatul faptei sale si a urmarit producerea lui retinindu-se ca forma de vinovatie intentia directa.
Vinovatia inculpatului G.M.G. este dovedita prin urmatoarele mijloace de probe: sesizarea numitei C.M. administrator la S.C. J.C. SRLOPTASI MAGURA, copia ale filei CEC BA 31400076738, justificarea refuzului de plata copia facturilor fiscale nr 0000808, 0000809, 0000810, 0000756, 00000596, declaratii martori, declaratii inculpat.
La individualizarea pedepsei ce va fi aplicata inculpatului instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev de art 72 c.p. respectiv dispoz. partii generale limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, gradul de pericol social al faptei savirsite, persoana infractorului si atitudinea acestuia in timpul desfasurarii procesului penal, circumstantele concrete in care a fost savirsita fapta.
Avind in vedere aceste argumente respectiv atitudinea nesincera a inculpatului, varsta acestuia, urmarile faptei produse constand in starea de pericol ce s-a creat prin emiterea unei file cec fara existenta de disponibil in cont si circumstantele concrete in care a fost savarsita fapta, urmeaza ca in baza art 345 alin 2 c.p.p sa se dispuna condamnarea inculpatului pentru savirsirea infractiunii prev de art 84 alin 1 pct 2 si 3 din Legea nr 59/1934 la pedeapsa inchisorii.
Astfel in baza art. 334 C.p.p. va fi respinsa cererea formulata de reprezentantul Ministerului Public de schimbare a incadrarii juridice a faptei pentru care a fost trimis in judecata inculpatul din infractiunea prev de art 84 alin 1 lit 2 si 3 din Legea 59/1934, in doua infractiuni prev de art 84 alin 1 pct 2 din Legea 59/1934 si art 84 alin 1 pct 3 din Legea 59/1934 ambele cu aplic art 33 lit b C.p., apreciind ca emiterea unei file cec fara a avea la tras disponibil suficient si caruia ii lipsesc unul din elementele esentiale reprezinta modalitati alternative de savirsire a unei singure infractiuni, respectiv cea prev de art 84 alin 1 pct 2 si 3 din Legea 59/1934.
Fata de aceste elemente se apreciaza ca aplicarea unei pedepse cu inchisoarea orientata peste minimul special prevazut de lege este de natura sa realizeze scopul educativ si preventiv prev de art 52 c.p.
Potrivit disp art 71 alin 1 c.p. pedeapsa accesorie consta in interzicerea drepturilor prev de art 64 c.p., iar condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a - c din momentul in care hotararea de condamnare a ramas definitiva si pana la terminarea executarii pedepsei, pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa or pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei.
Astfel in baza art 71 c.p. vor fi interzise inculpatului drepturile prev de art 64 alin 1 lit a teza II si lit b c.p. cu referire la art 8 CEDO si cauza Sabou si Parcalab impotriva Romaniei, pe durata executarii pedepsei principale.
Cat priveste continutul si modul de executare a pedepselor accesorii, si acestea au suferit modificari esentiale, de natura a le pune de acord cu jurisprudenta Curtii Europene a drepturilor omului (Hotararea Sabou si Pircalab contra Romaniei, M. Of., Partea I, nr. 484 din 08.05.2005). In acest sens, art. 71 alin. (2) C. pen. prevede ca interzicerea drepturilor electorale (art. 64 lit. a)-c) C. pen.) este atrasa de drept de condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii, de la ramanerea definitiva a condamnarii pana la executarea pedepsei, gratierea totala sau a restului de pedeapsa sau pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei. Interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. d) si e) C. pen. nu mai opereaza de drept, ca urmare a condamnarii, ci este supusa aprecierii judecatorului in functie de natura si gravitatea infractiunii savarsite, imprejurarile cauzei, persoana infractorului, interesele copilului sau ale persoanei aflate sub tutela sau curatela.
In ceea ce priveste interzicerea de drept a drepturilor electorale, cf. art. 71 alin. (2) C. pen. modificat, se impune a fi valorificata jurisprudenta Curtii Europene a drepturilor omului, respectiv Hotararea Hirst contra Marii Britanii din 6 octombrie 2005 care a statuat ca interzicerea de drept a drepturilor electorale incalca art. 3 al Protocolului nr. 1. In motivarea hotararii s-a aratat ca acest articol garanteaza drepturi individuale, cum ar fi, de pilda, dreptul la vot, recunoscand in acelasi timp ca aceste drepturi individuale nu sunt absolute, ci pot face obiectul unor limitari implicite si care sunt supuse unei largi marje de apreciere din partea statelor care, la randul ei, este supusa unei verificari din partea Curtii Europene pentru a se asigura ca aceste limitari nu reduc dreptul pe care il vizeaza intr-o maniera care sa ii atinga substanta insasi sau sa il priveze de efectivitate (a se vedea si Hotararea Mathieu-Mohin si Clerfayt impotriva Belgiei din 2 martie 1987). Astfel, jurisprudenta CEDO a stabilit ca orice restrictie trebuie sa vizeze un scop legitim si mijloacele restrictive utilizate sa fie proportionale. Referitor la interzicerea dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie ori de a desfasura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 64 lit. c) C. pen. se impun urmatoarele precizari din punct de vedere al concordantei cu dreptul comunitar. Astfel, limitarile impuse liberei circulatii a persoanelor si serviciilor ca urmare a interzicerii ope legis a drepturilor prevazute de art. 64 lit. c) C. pen. pot intra in contradictie cu directivele comunitare. Astfel conform principiului teritorialitatii legea romana se aplica faptelor savarsite pe teritoriul Romaniei, chiar daca faptuitorul este cetatean strain.
O condamnare trebuie sa fie proportionala cu scopul legitim urmarit, iar autoritatile nationale sa ofere motive pertinente si suficiente pentru a o justifica.
Interzicerea dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii se aplica, potrivit normei nationale, automat si absolut, cu titlu de pedeapsa accesorie, oricarei persoane care executa o pedeapsa cu inchisoarea, in absenta controlului cu privire la proportionalitate exercitat de o instanta
Sistemul sanctionator nu trebuie sa conduca ia compromiterea libertatilor prevazute de tratate ca in cazul in care o sanctiune ar fi vadit disproportionata fata de gravitatea infractiunii incat ar conduce la o restrangere a libertatilor garantate de dreptul comunitar.
Curtea de la Luxemburg a considerat (CJCE 29 febr. 1996-Skanavi et Chryssarthakopoulos 193/94, Rec. CJCE partea 1 929, 955) ca statele membre nu sunt libere sa prevada sanctiuni disproportionate de natura sa impiedice libera circulatie a persoanelor serviciilor, ceea ce este de natura sa intareasca faptul ca, si in aprecierea limitarii drepturilor ca urmare a aplicarii unei pedepse accesorii, trebuie avut in vedere proportoonalitatea consecintelor juridice cu situatia care le-a generat.
In raport de cele sus mentionate se apreciaza ca inculpatul este nedemna in ceea ce priveste exercitarea drepturilor prev de art 64 alin 1 lit a teza a II a si lit b c.p. respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, astfel ca pe durata executarii pedepsei principale vor fi interzise inculpatului aceste drepturi.
In ceea ce priveste individualizarea modalitatii de executare a pedepsei aplicate instanta apreciaza ca scopul sanctionator si preventiv al pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.
Avind in vedere ca inculpatului urmeaza sa i se aplice o pedeapsa mai mica de 3 ani inchisoare iar acesta nu a mai fost condamanat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, exceptind cazul cind condamnarea intra in vreunul din cazurile prev de art 38 c.p., scopul pedepsei putind fi atins chiar fara executarea acesteia, instanta constata ca sunt indeplinite conditiile prev de art 81 c.p. in baza acestor prevederi legale urmeaza sa dispuna suspendarea conditionata a executarii pedepsei fixind conform art 82 c.p. termen de incercare pe o durata de 2 ani la care se va adauga durata pedepsei ce va fi aplicata.
In baza art. 359 c.p.p. atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art 83 c.p. care atrag revocarea suspendarii conditionate.
Potrivit disp art 71 alin 5 c.p. pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii sau a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii se suspenda si executarea pedepselor accesorii.
Astfel in baza art 71 alin 5 c.p. instanta va dispune suspendarea executarii pedepsei accesorii aplicate inculpatului in conditiile art 71 rap la art 64 alin 1lit a teza a II a si b c.p. pe durata suspendarii conditionate a pedepsei.
In ceea ce priveste actiunea civila instanta retine ca in termen legal a formulat pretentii S.C. J.C. SRL OPTASI MAGURAcare s-a constituit parte civila cu suma de 15494,13 lei, actiune civila ce va fi respinsa ca inadmisibila.
Pentru a aprecia astfel instanta retine ca pentru exercitarea actiunii civile in cadrul unui proces penal se cer a fi indeplinite in mod cumulativ mai multe conditii respectiv : a.) infractiunea sa cauzeze un prejudiciu material sau moral; b.) intre infractiune si prejudiciu sa existe legatura de cauzalitate; c.) prejudiciul sa fie cert si nereparat; d.) sa existe cerere de constituire ca parte civila.
In cauza se constata ca infractiunea dedusa judecatii prin insasi natura urmarilor pe care le produce nu poate genera prejudicii materiale sau morale, excluzand de plano posibilitatea exercitarii actiunii civile. Se retine in acest sens in principal faptul ca infractiunile reglementate de dispozitiile art 84 din Legea nr 59/1934 sunt infractiuni de pericol si nu de rezultat, urmarea socialmente periculoasa a unei astfel de fapte constand in starea de pericol generata pentru valorile sociale ocrotite prin normele de incriminare si nu intr-un rezultat concret, material, nefiind indeplinita astfel prima conditie din cele expuse in paragraful anterior.
Intrucat conditiile impuse de normele care reglementeaza actiunea civila in procesul penal trebuiesc indeplinite in mod cumulativ, constatarea neindeplinirii uneia dintre ele duce la respingerea actiunii civile fara a mai fi necesara analiza celorlalte.
In sensul respingerii actiunii civile ca inadmisibila intr-o astfel de situatie s-a pronuntat si Tribunalul Suprem prin decizia de indrumare nr.1/1968 in sensul ca infractiunile de pericol nu sunt cauzatoare de prejudiciu prin ele insele si ca atare in cazul unor asemenea infractiuni instanta investita cu judecarea actiunii penale nu este competenta sa solutioneze si actiunea civila alaturata celei penale.
De asemenea prin decizia nr.43/13.10.2008 pronuntata intr.un recurs in interesul legii Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis ca instanta penala investita cu judecarea infractiunilor prevazute de art. 84 din Legea 59/1934 asupra cecului, cu modificarile si completarile ulterioare, nu va solutiona actiunea civila alaturata actiunii penale, urmand a pronunta respingerea ca inadmisibila a actiunii civile.
Din considerentele acestei decizii rezulta in esenta faptul ca infractiunile prevazute in art. 84 dsin Legea 59/1934, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt infractiuni de pericol, iar scopul acestei incriminari este acela de a determina emiterea corecta a cecurilor, iar nu acoperirea vreunei pagube materiale.
De asemenea, s-a retinut faptul ca in cadrul acestor infractiuni situatia premisa este data de existenta unui raport juridic de natura contractuala in care cecul, ca instrument de plata, reprezinta o garantie a indeplinirii obligatiilor asumate de debitor prin contractele comerciale incheiate.
Astfel, in cazul savarsirii acestor fapte prejudiciul creat creditorului parte vatamata este determinat de neexecutarea obligatiei asumata de catre debitorul inculpat prin contractul comercial incheiat iar nu de emiterea ulterioara a cecului cu incalcarea legii penale.
Intr-o astfel de situatie este firesc ca pentru acoperirea prejudiciului suferit creditorii sa aiba la dispozitie numai actiunea civila separata, izvorata din contract, iar nu si actiunea civila intemeiata pe raspunderea delictuala, care poate fi alaturata celei penale.
Intrucat cecul are valoare de titlu executoriu, putand fi pus in executare pe calea actiunii civile, alaturarea actiunii civile celei penale ar duce in ipoteza admiterii unei astfel de actiuni la crearea a doua titluri executorii (hotararea penala care solutioneaza actiunea civila si cecul insusi) ceea ce este inadmisibil.
Vazind si dispoz art 191 alin 1 c.p.