obligatie de a face

Operator 2445
R O M A N I A
JUDECATORIA TARGU JIU, JUDETUL GORJ
SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA  Nr. 3541
Sedinta publica din 30 Aprilie 2013
Completul compus din:
PRESEDINTE : LILIANA-MARIA CRUCERU
GREFIER : MIHAELA SIRBU

Pe rol  fiind pronuntarea asupra dezbaterilor ce au avut loc in sedinta publica  din data de 29 aprilie 2013, in cauza civila privind pe reclamantii BC, BME si  SC _ S.R., in contradictoriu cu paratii  DCN,  NC si S.C _. S.R.L, avand ca obiect obligatie de a face.
Mersul dezbaterilor si sustinerile partilor au fost consemnate in incheierea de amanare a pronuntarii din data de 29.04.2013, ce face parte integranta din prezenta sentinta, cand instanta, pentru a da posibilitatea partilor sa depuna la dosar concluzii scrise, a amanat pronuntarea  cauzei la data de 30.04.2012.
Procedura legal indeplinita din ziua dezbaterilor.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, se constata depuse la dosar in 29.04.2013 concluzii scrise de catre parata, in data de 30.04.2013 concluzii scrise de catre reclamanti prin avocat, prin e-mail si fax, precum si de catre paratul DCN dupa care, instanta deliberand pronunta urmatoarea sentinta.

INSTANTA
Prin cererea inregistrata la Judecatoria Targu-Jiu sub nr. 19646/318/2012, reclamantii BC, BME si  SC _ SRL au chemat in judecata pe paratii IV,  NC si S.C _ S.R.L, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta  sa se dispuna in temeiul dispozitiilor art. 30 alin. (8) din Constitutia Romaniei, republicata, coroborate cu cele ale art. 1349 si urm. din Codul Civil, obligarea in solidar a paratilor la prezentarea de scuze fata de reclamanti, printr-o scrisoare publica, publicata in ziarul editat de parati, respectiv "_", in termen de 10 zile de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti, sub sanctiunea platii de daune cominatorii in cuantum de 100 lei pentru fiecare zi de intarziere, publicarea hotararii care urmeaza a fi pronuntata in cauza, pe cheltuiala paratilor, in publicatia editata de parati, respectiv "_", intr-un un ziar local de larga circulatie in Targu Jiu si intr-un ziar central de larga circulatie, in termen de 10 zile de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti, sub sanctiunea platii de daune cominatorii de 100 lei pentru fiecare zi de intarziere, obligarea la plata catre reclamanti a sumei de 400.000 lei reprezentand daune morale si prejudiciu de imagine, cu cheltuieli  de judecata ocazionate de prezentul litigiu.
In fapt se arata ca reclamantul BC are calitatea de functionar public si detine functia de Expert Evaluare Examinare in cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, activand in domeniul turismului pe parcursul intregii cariere de aproape 40 de ani de activitate, ca reclamanta BME nu are si nu a avut calitatea de functionar public, nu a detinut niciodata o functie publica, fiind o persoana privata, ca la  data de 24 aprilie 2012, paratul IV publicat pe prima pagina a publicatiei "_" un articol intitulat "Turismul din Gorj controlat de un inspector guvernamental corupt, incompatibil si in conflict de interese. Jaf in raiul de la _., pe sute de mii de euro", ca astfel cum este anticipat si din titlu, intregul articol reprezinta o insiruire de afirmatii intentionat calomnioase si defaimatoare la adresa reclamantilor, neprobate si, mai grav, neverificate in nici un mod, ca, anterior publicarii articolului, niciunul dintre parati nu a incercat macar sa ia legatura cu reclamantii pentru a oferi posibilitatea de a isi prezenta punctul de vedere cu privire la proiectul de articol intentionat a fi publicat, aceasta mai ales in contextul in care calitatea de functionar public a reclamantului BC este insotita de caracterul public al datelor de contact (inclusiv telefonul mobil) ale acestuia, rezultand un material extrem de subiectiv, vadit nereal si evident publicat cu intentia de a induce in eroare publicul, ca cititorilor acestei publicatii li s-au servit concluziile pe care paratii au dorit sa le transmita.
Se arata ca in titlu se mentioneaza faptul ca reclamantul CB ar fi un functionar corupt, insa  chiar paratii demonstreaza faptul ca nu se poate vorbi despre nicio fapta de coruptie atat timp cat articolul nu mentioneaza care anume ar fi faptele de coruptie savarsite de catre CB, cand ar fi fost savarsite, cine a fost prejudiciat prin asemenea fapte de coruptie, insa nu s-a mentionat care ar fi pretinsa persoana sau pretinsele persoane care l-au corupt pe subsemnatul CB, tot din  titlu reiesind faptul ca reclamantul CB ar fi incompatibil, insa nici cu privire la aceasta afirmatie nu se mentioneaza in ce anume ar consta aceasta incompatibilitate. Se mentioneaza ca intentia de a induce in eroare si de a aduce cat mai multe acuzatii calomnioase si neprobate este si mai evidenta daca se are  in vedere faptul ca reclamantii au publicat extrase din declaratia de avere a reclamantului CB, insa au omis in mod deliberat sa se refere si la declaratia privind conflictul de interese, aflata in acelasi document ca si declaratia de avere si care ar fi facut dovada faptului ca acesta nu se afla in niciun conflict de interese, ca proiectul de renovare a cladirii a fost reverificat in mod constant, neconstatandu-se niciodata nicio deturnare ori delapidare de fonduri asa cum se sustine in articol. Se mai arata in articol ca reclamantul CB ar face parte din "cercuri mafiote, ce au deposedat sute de persoane din P, de terenuri si paduri ce li se cuveneau de drept", insa din nou nu se face nicio mentiune cu privire la care ar fi cercurile mafiote, care sunt persoanele care ar face parte alaturi de reclamant din aceste "cercuri mafiote", ori la cum s-a ajuns la o asemenea concluzie, ca o minima deontologie jurnalistica ar fi impus (alaturi de contactarea reclamantilor) verificarea acestei afirmatii la autoritatile publice cu atributii in acest sens, respectiv Primaria si Consiliul Local P, Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara etc., ca procedand in acest mod, paratii ar fi aflat cu usurinta ca, atat terenul detinut de reclamanta _ SRL, cat si numeroase alte terenuri din zona au fost expropriate in anii 1970-1980 de catre Statul roman pentru realizarea lucrarilor aferente Hidrocentralei P, ca  proprietarii anteriori au primit despagubiri in urma acestor exproprieri, ca nu exista niciun litigiu cu privire la aceasta suprafata de teren (de altfel acest lucru poate fi verificat extrem de simplu, prin cercetarea portalului instantelor de judecata si unde nu sunt inregistrate nici un fel de litigii intre reclamanti si terte parti cu privire la aceasta parcela de teren), ca nu exista vreun "amarastean din zona" care sa fi fost "pus in posesie, la misto, pentru cinci minute" si care sa fi vandut ceva reclamantei BME, fie direct, fie indirect prin _ S.R.L.
Mai precizeaza reclamantii ca toate tranzactiile imobiliare realizate de acestia se regasesc in declaratia de avere a reclamantului CB, publicata in facsimil si, fara indoiala, avuta in vedere de catre parati, iar din declaratia de avere, rezulta cu prisosinta faptul ca nu exista niciun act de donatie, exista un singur act de instrainare, cu privire la o singura parcela de teren, ca nu exista niciun act juridic de instrainare de terenuri cu niciuna dintre persoanele fizice mentionate in articol si nici cu alte persoane fizice, ci doar cu o singura persoana juridica. In acelasi mod calomnios precizeaza reclamantii ca se vorbeste despre reclamant cum a ajuns in 1999, in conditii neclare, proprietar pe o constructie ce a apartinut Oficiului Judetean de Turism, situata chiar langa barajul de la _, intr-o zona cu potential turistic imens, fara sa solicite in ce baza s-a intrat in posesia acelor imobile,  inducand cititorilor impresia ca reclamantii nu ar face nimic altceva decat un lung sir de ilegalitati. Despre reclamanta, fara sa verifice, s-a aratat ca este o "obscura profesoara de
limba romana la un liceu din .." fara sa caute pe Internet si sa afle ca reclamanta BM este un profesor de limba romana apreciat, deopotriva, de colegi si de elevi, este autoare a mai multor lucrari in acest domeniu si formator a catorva zeci de generatii de elevi, iar cu privire la pretinsa dezinformare a Ministerului Turismului (in fapt Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului) cu privire la structurile de cazare existente in Popasul Turistic _, potrivit normelor deontologice care guverneaza exercitarea profesiei de ziarist, paratii ar fi trebuit sa verifice informatiile culese de pe internet anterior publicarii, ca procedand in acest mod, ar fi aflat faptul ca Popasul Turistic _ a fost declasificat chiar de catre reclamantul CB in anul 2011 la doar o stea, adica minimul prevazut de legislatia in vigoare.
Se mai mentioneaza de catre reclamanti ca, in ceea ce priveste pretinsa calitate de "societate fantoma" a reclamantei _ S.R.L, paratii ar fi putut consulta aceste informatii de la Registrul Comertului si ar fi aflat ca societatea este in functiune, nu este dizolvata si nu poate fi considerata drept o societate fantoma, ca  paratii ar fi putut efectua verificari cu privire la reclamanta _. S.R.L. si pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, acolo unde ar fi aflat ca aceasta societate exista in mod legal si plateste la zi taxele si contributiile datorate bugetelor de stat.
Cu privire la prejudiciul moral si de imagine, reclamantii arata ca numai reclamantul BC este persoana publica, ca reclamantul CB este un functionar public respectat atat de catre colegi, cat si de catre agentii economici,ca reclamanta BM este un profesor apreciat si respectat de cei din jur, colegi, elevi, parinti, iar scopul articolului este unul exclusiv defaimator si calomnios, cu intentia de a stirbi reputatia profesionala si probitatea reclamantilor in fata (dupa caz) agentilor economici controlati, a elevilor si profesorilor, ori a partenerilor contractuali, incalcandu-se codul deontologic prin faptul ca paratii nu numai ca nu au verificat informatiile pe care intentionau sa le publice, dar nici nu i-au contactat pe reclamanti si, mai mult, au distorsionat in mod voit informatiile publice avute la indemana in scopul crearii unei aparente de ilegalitate, ca se afla, fara niciun fel de dubii, in fata unui act intentionat, premeditat si care nu are nimic de-a face cu jurnalismul. Se mai invoca jurisprudenta CEDO precizand ca, in cauza de fata, paratii au actionat cu vadita rea-credinta prezentand drept informatii opinii personale, nereale si neverificate.
In drept isi intemeiaza cererea pe prevederile art. 82 si urm. din Codul de Procedura Civila, art. 30 alin. (8) din Constitutia Romaniei, republicata, art. 1349 si urm. din Codul Civil, art. 1, 2, 3 si 9 din Codul Deontologic al Ziaristului.
In probatiune, reclamantii inteleg sa se foloseasca de proba cu inscrisuri si interogatoriul paratilor, urmand ca, in cazul in care din dezbateri va rezulta necesitatea extinderii probatoriului sa se solicite si alte mijloace de proba in conditiile prevederilor art. 138 alin. (1) pct. 2 din Codul de Procedura Civila".
In cauza, parata SC _. SRL depune intampinare prin care solicita respingerea actiunii ca neintemeiata, cu  cheltuieli de  judecata, precizand ca SC _ SRL indeplineste  calitatea  de  editor  al  saptamanalului "_", ca in ceea ce priveste speta de fata, autor  al  articolului mentionat  in  cererea  de  chemare  in judecata promovata  de  reclamanti, este redactorul ce semna  sub  pseudonimul  de IV, in prezent aceasta persoana ne mai avand calitatea de salariat al SC _ SRL, ca fapta  nu  exista intrucat  potrivit  jurisprudentei  CEDO  este un  articol ce  prezinta  informatii de  interes  public  ce  poate  fi  mai  agresiv  cu  atat  mai mult  cu  cat  nu  se  indica numele  vreunei persoane   fizice  sau  juridice , ca  titlul  nu  a   fost  publicat  cu intentia  de  a  denigra  pe  cineva ci viza  o  zona turistica  de  o mare  frumusete  si  interes  public  deosebit. Mai precizeaza ca autorul  articolului  a  verificat  in limita  posibilitatilor  sale  firesti  de  ziarist informatiile  inainte  de  publicare , baza  factuala fiind  extrase  de pe  portalul instantelor  de  judecata, inscrisuri  oficiale , baza  de  date  electronice  informative ale  unor  institutii de  stat , precum si  diferite  surse  umane proprii de informare, ca  acest  articol nu a  fost  scris  cu  rea  credinta intrucat  s-a incercat  contactarea  reclamantilor  la un  numar   oficial unde  nu  raspundea  nimeni, iar  la  fata  locului nu  a  gasit  pe  nimeni, considerand  parata ca  s-a  efectuat  o  verificare  rezonabila avand in vedere  ca informatia   este un  bun  perisabil , ca fotografiile intaresc  afirmatiile  facute  de  ziarist cu privire la continutul articolului, iar  fotografia  nu  vizeaza   viata  privata  a  vreunei persoane,  ca  nu  se   folosesc  cuvinte  sau  expresii  jignitoare, denigratoare, ofensatoare , ca  s-a  avut  in vedere  calitatea  de  functionar  public  a  reclamantului, fiind  relatate  faptele  acestuia cu suspiciuni de  frauda, enumerand  conflictul de  interese in  forma penala prevazut  de  Legea  278/2006,  Legea  188/1999, Legea  161/2003, Legea  176/2010, cu precizarea  ca reclamantul  si-a  favorizat  sotia conform situatiei oficiale  de  la  Ministerul Turismului, declaratiilor  de  interese  si  de  avere. Se  mai  sustine  ca  admiterea  actiunii ar  crea  prejudicii  concrete  fiind inadmisibil  ca  un ziarist sa nu  poata  formula  judecati critice  de  valoare, decat cu indeplinirea conditiei veridicitatii, ca nu s-a  apelat la  dreptul la  replica si  s-a  formulat  direct  actiunea asa  cum prevede  Legea  3/1974 in  vigoare  la  data  formularii  actiunii , iar  o  hotarare  care  sa  permita  acoperirea  prejudiciului  de  doua ori  ar  fi o  imbogatire  fara just  temei, opiniile persoanele  ale  oamenilor neputand  fi invocate  drept  fapte  prejudiciabile. Mai  aminteste parata ca judecatorul acorda  prioritate  incurajarii discutiilor  deschise   asupra  unor  chestiuni  de  interes  public , iar  condamnarea unui  ziarist  trebuie  sa  fie  necesara intr-o  societate  democratica, invocand  art. 115   si urm. c. pr. Civ., art. 6 si  art. 10  CEDO.
La  solicitarea instantei, parata  indica  numele  autorului  articolului ca  fiind  DCN, motiv  pentru care prin  incheierea  de  sedinta  din 11.03.2013 s-a  admis   exceptia lipsei  calitatii procesuale  pasive  a  paratului IV.
Reclamantii raspund la intampinare sustinand  ca in  articol  se  face  referire  concreta la  acestia, mentinandu-si  sustinerile din actiunea  ce face obiectul acestui dosar.
Parata  SC _ SRL depune opis cu inscrisuri  ce  au  fost  avute  in vedere  la  momentul intocmirii  articolului,  existente la  filele  72 - 119 din  dosar.
Reclamantii depun  inscrisuri  in  sustinerea  actiunii  de la  filele  165 - 184, iar paratul D.C. N.  depune un  set  de  11 fotografii  si  inscrisuri de la  filele  135 - 164. Instanta  administreaza proba  cu  interogatoriul partilor, interogatorii existente  dosar la  filele  185 - 197. Se  depun concluzii scrise de catre reclamanti prin avocat prin e-mail si fax, precum si de catre paratul DCN
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Reclamantul BC este functionar public in cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului de peste 40 de ani, fiind angajat in functia de inspector superior la Directia Generala Autorizare, ulterior detinand functia de expert evaluare examinare la Directia control verificare si monitorizare in turism. Reclamanta BME este angajata ca profesoara de limba romana la liceul de arte plastice Marin Sorescu din ... Aceasta este si administratorul societatii reclamante SC _ SRL. In anul 2001, s-a incheiat contractul de asistenta financiara intre societate si Agentia pentru Dezvoltare Regionala a Regiunii de Dezvoltare 4 Sud-Vest Oltenia, obiectul contractului fiind de acordare a asistentei financiare in scopul implementarii proiectului ,, Lansarea in circuitul turistic a popasului .." iar valoarea contractului a fost de 62.500 euro. In 30 octombrie 2009, SC _ SRL incheie cu SC _ SA un contract de vanzare cumparare autentificat sub nr. 6454 la BNP _ prin care achizitioneaza un teren in suprafata de 9382,6 mp situat in _ Gorj, tarlaua 106, parcela 2717 cu numar cadastral 1014, intabulat in cartea funciara nr.35279 (710). Despre acest teren nu exista date care sa ateste ca ar fi facut obiectul unor litigii in revendicare sau reconstituire a dreptului de proprietate, dimpotriva, acest teren a intrat in patrimoniul vanzatoarei potrivit certificatului seria M08 nr.1248/2008 eliberat de Ministerul pentru IMM, Comert, Turism si Profesii Liberale. Pentru pensiunea turistica _, in baza certificatului de clasificare eliberat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului sub nr. 6933/5524/15.06.2011, s-a acordat o margareta iar pentru popas turistic _,  in baza certificatului de clasificare eliberat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului sub nr. 6850/5525/15.06.2011, s-a acordat o stea, situatie care se regaseste si pe site-ul ministerului.
In data de 18.08.2011 a avut loc un control format dintr-o echipa de agenti constatatori din cadrul ministerului la popasul si pensiunea .., echipa din care a facut parte si reclamantul BC, in calitate de expert evaluare examinare. Intrucat s-au constatat unele nereguli, respectiv, prosoape insuficiente, lipsa covoare antiderapante si saltelute de protectie, lipsa firma exterioara care sa prezinte gradul de clasificare, s-au incheiat procesele verbale de contraventie nr. 0002534 si 0000415 fiind aplicate ca sanctiuni, avertisment.
La solicitarea reclamantei SC _ SRL, la data de 12.01.2013, expertul evaluator ANEVAR VE, intocmeste un raport de evaluare a imobilizarilor corporale privind cabana P+1, casute camping de lemn, cabane din lemn si fundatie din beton iar acest raport este inaintat Primariei P. la 14.01.2013 pentru a fi avut in vedere la calcularea impozitelor pe anul 2012.
Conform fotografiilor depuse la dosar, in prezent acest complex este inchis iar casutele sunt in stare de degradare. Aceasta este starea de fapt sustinuta cu  inscrisuri oficiale depuse la dosar.
In numarul 344 (441) din perioada 24 aprilie-30 aprilie 2012, parata SC _ SRL  publica in saptamanalul .. un articol semnat sub pseudonimul IV intitulat ,, Jaf in raiul de la .., pe sute de mii de euro". Tot acest articol este scris cu litere diferite, astfel: titlul este scris cu litere mari si culoare diferita, apoi urmeaza un paragraf care este scris cu litere mai mari decat restul articolului, autorul subliniind pe scurt esenta acestui articol si anume despre ,, jaful de la _ pe sute de mii de euro" de care are cunostinta inspectorul guvernamental BC ce se invarte in cercuri mafiote si care a beneficiat de favorurile acestora intrand in posesia unor terenuri pentru care localnicii se lupta de ani de zile sa si le recupereze, acelasi inspector guvernamental fiind suspectat de delapidarea a sute de mii de euro destinati unei pensiuni administrate de firma sotiei. Se mai vorbeste de faptul ca sotia functionarului public, "o obscura profesoara de limba romana la un liceu din ..", detine o firma controlata de sot iar averea acestora nu se poate justifica. Despre societatea detinuta de reclamanta se arata ca aceasta a intrat in dizolvare de mai multe ori, fiind o societate fantoma, incercand sa se evidentieze faptul ca este greu de explicat cum o astfel de firma ajunge sa administreze un complex intr-o zona atat de frumoasa. Retoric, autorul articolului isi mai pune problema cand prim procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, domnul _ se va impaca cu unul din colegii sai, procurorul  _, astfel incat sa-si faca timp sa verifice cum s-au cheltuit sute de mii de euro pe o pensiune turistica de numai o stea. Se mai arata in articol ca  reclamantul este inspectorul lui ,, peste prajit" trebuind sa se ,, dumireasca,, cititorii ca acesta nu mai are ce sa caute in minister.
Desi initial, parata SC _ SRL. a aratat ca nu poate divulga numele autorului articolului, la solicitarea instantei, se indica faptul ca numele real al ziaristului este DN acesta fiind citat in cauza in calitate de parat, motiv pentru care s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului IV, urmand sa fie respinsa actiunea fata de acest parat ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
Paratul DCN, la interogatoriu  si in  concluziile scrise depuse la dosar , sustine ca prin publicarea acestui articol a avut intentia de a atrage atentia despre degradarea complexului turistic situat intr-una din cele mai frumoase zone din tara, insa se constata ca nimeni nu a preluat acest subiect, neavand nici un efect asupra opiniei publice. Cu toate acestea, articolul subliniaza altceva si anume, denigrarea reclamantului BC care, dupa parerea jurnalistului, este suspectat de delapidarea a sute de mii de euro, este inspectorul lui ,,peste prajit" si persoana care se invarte in cercuri mafiote care a acaparat terenul unor localnici ce nu si-l pot revendica. Din inscrisurile depuse la dosar nu rezulta ca reclamantii au fost supusi unor cercetari penale, ca ar fi fost verificati de Agentia Nationala de Integritate si nici ca au existat litigii cu privire la acest teren cumparat de catre SC _. SRL. De altfel, din interogatoriu  solicitat de parat reclamantilor, se constata ca  intrebarile s-au canalizat pe modul cum reclamantii au dobandit averea si nicidecum sa se dovedeasca despre ce s-a sustinut in articol, legat de complexul de la _.
Instanta retine ca acest articol nu are temei factual, jurnalistul nefacand suficiente verificari astfel incat sa poata sustine in judecata cele publicate. Insusi paratul  DCN precizeaza ca s-a documentat timp de aproximativ doua saptamani de pe site-uri oficiale, respectiv, declaratii de avere, portalul instantelor de judecata si de la localnici. Acesta nu a solicitat in scris ministerului un punct de vedere cu privire la activitatea depusa de reclamant in calitate de functionar public, daca este in conflict de interese, daca este verificat de ANI sau daca este cercetat penal astfel incat sa se justifice exagerarea jurnalistului in a-l suspecta pe reclamant de delapidare. Paratul nu a solicitat informatii nici de la Primaria _ cu privire la acel teren pentru a aduce la cunostinta publicului modalitatea de preluare a terenului de la .. iar faptul ca jurnalistul nu se intelege cu primarul nu este o scuza. In baza Legii 544/2001 privind informatiile de interes public, acesta putea sa solicite documente referitoare la acel teren . Se mai are in vedere si faptul ca desi paratul  a declarat la interogatoriu ca a sunat la minister pe un telefon fix insa nu i s-a raspuns, situatie ce s-a repetat si in cazul contactarii societatii reclamante, la solicitarea instantei, paratul arata ca la acel moment a folosit o cartela telefonica insa nu mai stie numarul, instanta fiind in imposibilitatea verificarii celor sustinute. 
Curtea Europeana a Drepturilor Omului confirma principiul conform caruia articolul 10 "protejeaza dreptul  jurnalistilor de a comunica informatii cu privire la chestiuni de interes general, daca ei actioneaza cu buna credinta, pe baza unor fapte exacte si furnizeaza informatii ‘fiabile si exacte‘, respectand etica jurnalistica".
In cauza Stoll contra Elvetiei, Curtea a retinut ca asezarea in pagina a articolelor in litigiu, cu titluri care sa faca senzatie, nu pare demna de un subiect atat de important si serios, precum cel al fondurilor fara mostenitori, articolele reclamantului dovedindu-se imprecise si totodata susceptibile a induce in eroare cititorii. Asa cum s-a aratat anterior, si in cauza de fata titlul si primul paragraf sunt scrise cu litere mai mari care dau aparenta esentei articolului, subliniind aspecte nedovedite si inexacte. Tot in cauza Stoll contra Elvetiei, Curtea a mai retinut ca jurnalistul respectiv a intentionat nu atat sa informeze publicul asupra unei probleme de interes general, ci sa faca din raportul ambasadorului un subiect de scandal inutil avand ca urmare demiterea ambasadorului. Forma trunchiata si simplista a articolelor in cauza, care era de natura sa induca in eroare cititorii asupra personalitatii si aptitudinilor ambasadorului, a redus in mod considerabil importanta contributiei acestor articole la dezbaterea publica protejata de art. 10.  Aceasta situatie se aplica si litigiului de fata intrucat nici un alt jurnalist nu a mai supus dezbaterii publice subiectul in cauza, rolul articolului fiind calomnierea reclamantului BC, aspect intarit de paratul jurnalist prin atitudinea sa la interogatoriu, aratand ca va face plangere penala impotriva reclamantului, transformand subiectul de interes general considerat initial de parat, intr-un  subiect personal .
Instanta aminteste de Cauza RUMYANA IVANOVA impotriva Bulgariei in care Curtea a retinut ca ambele parti au fost de acord cu faptul ca pedeapsa aplicata reclamantei (jurnalista) pentru calomnie a constituit o imixtiune in dreptul sau la libertatea de expresie si a fost "prevazuta de lege". Examinand daca aceasta imixtiune a fost "necesara intr-o societate democratica" si daca a corespuns unei "nevoi sociale presante", Curtea a reiterat rolul vital al presei de "caine de paza" si datoria sa intr-o societate democratica de a furniza informatii in toate chestiunile de interes public. Articolul in discutie relata o chestiune de un considerabil interes public: candidatura unui foarte bine cunoscut politician pentru postul de ministru adjunct in Ministerul de Finante, retinandu-se ca, in plus, ca politician si candidat pentru o functie publica, acesta trebuia sa fie deschis, in mod inevitabil si cu buna-stiinta, cercetarii publice, in special in ceea ce priveste integritatea sa din punct de vedere financiar.
S-a retinut ca totusi, art. 10 nu garanteaza libertatea de expresie fara restrictii. Declaratia cuprinsa in articolul reclamantei, prin care politicianul era mentionat in lista debitorilor ca proprietar a trei companii anume, era in mod clar o afirmatie faptica si, prin urmare, susceptibila de a fi dovedita. Intr-adevar, cu cat era mai serioasa afirmatia, ca in speta de fata, cu atat trebuiau aduse probe mai solide, in special deoarece afirmatiile erau publicate intr-un cotidian de larga audienta. Curtea nu a vazut nici un motiv pentru a pune la indoiala constatarile facute de instantele interne referitoare la faptul ca reclamanta (jurnalista) nu a furnizat suficiente probe din care sa rezulte ca declaratia sa nu a fost calomnioasa si, in fapt, ca a publicat fapte despre care cunostea sau trebuia sa cunoasca ca nu sunt sigure. Mai mult, si-a formulat afirmatia intr-un mod care nu lasa nici un dubiu ca ii apartinea ei si nu membrilor parlamentului care i-o furnizasera. Afirmatia implica si faptul ca informatia era intemeiata pe lista oficiala si nu pe vreo alta publicatie. Reclamanta a prezentat afirmatia ca si cum ii apartinea si prin urmare raspundea pentru exactitatea ei. in plus, nu a existat nici un motiv special pentru a o exonera de obligatia de a verifica acuratetea afirmatiei sale. Evident ca celelalte publicatii s-au bazat pe reclamanta, care nu reprezenta o sursa oficiala, iar declaratiile informale ale celor doi membri ai parlamentului facute in holul Adunarii Nationale nu puteau fi preluate fara rezerve. Desi articolul contestat a fost amendat si a fost urmat de cuvantul in replica al politicianului, articolul original a fost citit intre timp pe scara larga iar prejudicierea reputatiei sale fusese deja cauzata. In concluzie, motivele invocate de instantele bulgare pentru condamnarea reclamantei au fost relevante si suficiente iar maniera in care cauza fost examinata a aratat deplina recunoastere a contradictiei dintre dreptul la informare, pe de o parte, si protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pe de alta parte. In plus, data fiind relativa gravitate a pedepsei, prin renuntarea la raspunderea penala in favoarea unei amenzi administrative minime, autoritatile interne nu au depasit marja de apreciere. Aceleasi concluzii se retin si in cauza de fata, paratul DCN nefacand verificari suficiente astfel incat sa dovedeasca cele scrise in articol si, chiar daca era vorba despre un functionar public ce poate fi supus unor exagerari jurnalistice, nu se justifica lipsa temeiului factual, subliniind fara sustinere  ca acest  functionar  se invarte in cercuri mafiote, este inspectorul lui ,,peste prajit" si este suspectat de delapidare a sute de mii de euro.
Este adevarat ca  limitele criticii admisibile sunt mai ample fata de un functionar public decat fata de un simplu particular : spre deosebire de al doilea, primul se expune inevitabil si constient unui control atent al faptelor si gesturilor sale atat din partea ziaristilor cat si din partea masei de cetateni si deci trebuie sa arate o toleranta mai mare, totusi, trebuie facuta  distinctia intre fapte si judecati de valoare. Daca faptele se pot dovedi, judecatile de valoare nu-si pot demonstra exactitatea. Pentru judecatile de valoare, aceasta cerinta este irealizabila si aduce atingere libertatii de opinie in sine, element fundamental al dreptului asigurat de art. 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. In cauza Petrina impotriva Romaniei a retinut Curtea  ca faptul de a acuza anumite persoane implica obligatia de a furniza o baza reala suficienta si ca inclusiv o judecata de valoare se poate dovedi excesiva daca este lipsita total de o baza reala. A mai retinut Curtea ca daca in baza rolului ce-i este atribuit, presa are efectiv datoria de a alerta publicul atunci cand este informata asupra presupuselor abuzuri din partea alesilor locali si functionarilor publici, fapta de a acuza direct anumite persoane, indicandu-le numele si functiile, implica pentru ziaristii in speta obligatia de a furniza o baza reala suficienta .Prin urmare, Curtea nu a crezut ca se poate vedea in asta recurgerea la « doza de exagerare » sau de « provocare » a carei folosire este permisa in cadrul exercitarii libertatii jurnalistice, fiind de  parere ca in speta afirmatiile celor doi ziaristi au depasit limitele acceptabile si chiar daca s-ar admite ca afirmatiile in cauza ar putea fi considerate drept judecati de valoare, Curtea a considerat ca sunt lipsite de orice baza reala neexistand niciun indiciu ca reclamantul ar fi lucrat in calitate de agent de Securitate .
In cauza de fata, instanta considera ca nu exista un raport de proportionalitate rezonabil intre interesele concurente implicate, fiind incalcat art. 8 din Conventie, respectiv, dreptul la viata privata, prin acest articol aducandu-i-se atingere demnitatii si onoarei reclamantului, neavand relevanta faptul ca reclamantul nu locuieste in Tg-Jiu unde este publicat ziarul, deoarece aceasta publicatie apare si online. Pentru a se bucura de protectia art.10 din CEDO, trebuie sa existe o verificare corespunzatoare realizata de catre ziarist inaintea redactarii materialului, sa existe fapte reale pe care s-au bazat acuzatiile aduse de acesta, sa existe buna credinta a ziaristului si acesta sa respecte regulile de etica jurnalistica ( cauza Gaudio c. Italiei). Textul articolului contine referiri la persoane, el nu cuprinde date cu caracter general ci cuprinde referinte concrete la persoanele reclamantilor .
Instanta califica ca fiind subiectiva atitudinea paratului DCN in raport cu judecata de valoare cat si cu scopul demersului jurnalistic respectiv. Chiar daca materialul publicat in paginile 4 si 5 ale ziarului ".." din saptamana 24-28 aprilie 2012 si pe site-ul "www _.ro" a fost furnizat de catre o persoana necunoscuta initial, semnand sub pseudonimul IV, responsabilitatea publicarii acestuia in paginile ziarului si, implicit, pe site, incumba managerului acestuia si societatii insasi, acesta fiind cel care gestioneaza prin functia sa aparitiile din ziar, alaturi de autorul articolului, paratul DCN. In jurisprudenta sa, Curtea E.D.O. a decis cu valoare de principiu,(vz. Cauza ?ztü c. Turquie din 28.09.1999, Recueil 1999-VI, parag.49 si Leempoel si S.A. ED. Cine Revue c/Belgique, parag.66, nepublicata, citate de C.B. in Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Comentariu pe articole, editia 2, pag. 813, paragraf.68) ca daca este adevarat ca editorul nu se asociaza intotdeauna, in mod obligatoriu, opiniilor exprimate in lucrarea sau articolul publicat, nu mai putin, prin punerea la dispozitia autorului a suportului publicarii unui text, el participa la exercitiul libertatii de exprimare, astfel ca indirect, redactorul sef si in acord cu autorul articolului sau managerul  publicatiei, este tinut de aceleasi indatoriri si responsabilitati pe care insusi autorul si le asuma prin difuzarea opiniilor sale publicului.
Se mai are in vedere faptul ca acest articol  nu a fost improvizat spontan, nu au avut loc discutii tinute in direct si greu de retractat ( a se vedea, a contrario, Fuentes Bobo impotriva Spaniei, nr. 39293/98, pct. 46, 29 februarie 2000), ci articolul a fost  intocmit de un jurnalist cu experienta care, la interogatoriu, isi afirma singur notorietatea. Paratul, in calitate de  ziarist, a incalcat regulile de  etica  profesionala,  manifestand agresivitate si intentie de culpabilizare, fara probe si fara  a  pastra  o proportie intre afirmatiile facute si  realitatea  neconfirmata privind apartenenta reclamantului la cercuri mafiote, inspectorul lui ,,peste prajit", care este suspectat de delapidarea a sute de mii de euro iar terenul unde se afla complexul turistic .. ,,este in litigiu, adevaratii proprietari fiind tarati prin instantele judecatoresti", aspecte redate in articol cu ferma convingere, afirmatii ce se circumscriu in notiunea  de  informatii  si  nu  de  opinii, prezentand publicului  unele  informatii   neadevarate   sub   forma   unor   adevaruri incontestabile. Prin urmare, demersul jurnalistic al paratului releva faptul ca  acesta a prezentat publicului informatii, fara o verificare prealabila  si  fara  a avea o baza factuala, informatii de  natura  a  aduce   prejudicii  de imagine reclamantului, fapt ce determina  instanta  sa  traga  concluzia  ca paratul nu a actionat cu buna-credinta.
Instanta considera ca afirmatiile contestate de reclamant au depasit limita acceptabila, fiind obligata instanta sa mentina un just echilibru intre apararea dreptului reclamantului la reputatie si libertatea de exprimare protejata prin art. 10 din Conventie.
Astfel, pentru egalitate de tratament, tinand cont de codul deontologic al jurnalistului,  instanta urmeaza sa oblige paratii sa prezinte scuze fata de reclamant printr-o scrisoare publica in publicatia ,, _,, in termen de 10 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti si totodata vor fi obligati paratii sa publice hotararea pronuntata in cauza  pe cheltuiala lor in publicatia ,, _,, in termen de 10 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti.
Avand in vedere cele aratate mai sus, pentru a garanta dreptul reclamantului la reputatia sa si la respectarea vietii sale private in conformitate cu art. 8 din Conventie, instanta apreciaza ca reclamantul a suferit in mod incontestabil un prejudiciu moral pe care simpla constatare a incalcarii nu ar reusi sa-l repare. Tinand seama de circumstantele cauzei si pronuntandu-se in echitate, constatand ca sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale: existenta faptei ilicite, a  prejudiciului, a legaturii de cauzalitate intre fapta si prejudiciu si vinovatie, instanta in baza art.1349 si 1357 si urmatoarele cod civil, instanta va obliga paratii la plata sumei de 5000 lei catre reclamant reprezentand despagubiri civile- prejudiciu moral.
Instanta va respinge capetele de cerere privind plata daunelor cominatorii, publicarea hotararii intr-un ziar local de larga circulatie in Targu-Jiu si intr-un ziar central de larga circulatie si plata cheltuielilor de judecata, din urmatoarele considerente:
Daunele cominatorii reprezinta o sanctiune, un mijloc legal prin intermediul caruia un creditor il poate determina pe debitorul sau, sa execute obligatia de care acesta este tinut. Acestea reprezinta constrangerea debitorului la executarea obligatiei respective iar acordarea acestora de catre instanta de judecata nu este conditionata de dovada vreunui prejudiciu, fiind admisibile pentru obligatia de a face sau a nu face (art.1516, 1528, 1529 cod civil). Instanta apreciaza ca obligarea paratilor la plata daunelor cominatorii le-ar crea un sentiment ca ar fi persoane de rea credinta ce nu inteleg si nu se supun unei hotarari judecatoresti ramasa irevocabila devenita astfel, lege pentru parti. Cu privire la publicarea hotararii intr-un ziar local de larga circulatie in Tg-Jiu si intr-un ziar central de larga circulatie, avand in vedere egalitatea de arme, respectiv, faptul ca articolul a aparut doar in ziarul ,,_,, iar reclamantul nu a publicat un drept la replica fata de acest articol, instanta apreciaza ca publicarea hotararii in acelasi jurnal este echitabil atat pentru paratul jurnalist cat si pentru cititorii acestei publicatii. Referitor la plata cheltuielilor de judecata solicitate prin actiune, instanta urmeaza sa respinga aceasta cerere intrucat reclamantul nu a facut dovada suportarii unor astfel de cheltuieli, la dosar neexistand nicio chitanta in acest sens.
Cu privire la actiunea formulata de reclamanta BM, instanta urmeaza sa respinga actiunea ca neintemeiata intrucat paratul nu a adus atingere demnitatii acesteia chiar daca a folosit expresia ,, obscura profesoara,, subiectul articolului fiind despre jaful de la VM, asa cum opineaza autorul acestuia, cu atac direct la persoana reclamantului BC in calitatea sa de inspector guvernamental. Nici actiunea formulata de reclamanta _ nu este intemeiata urmand sa fie respinsa intrucat despre aceasta firma s-au cules date reale de pe portalul instantelor de judecata nedovedindu-se aducerea vreunei atingeri raporturilor private ale acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Respinge actiunea formulata de reclamanti fata de paratul IV ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
Admite in parte actiunea cu precizarea ulterioara formulata de reclamantul BC  domiciliat in _ in contradictoriu cu paratii SC _ SRL cu sediul in _, CN citat la locul de munca de la  _ si DCN domiciliat in _
Obliga paratii sa prezinte scuze fata de reclamant printr-o scrisoare publica in publicatia ,,_" in termen de 10 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti.
Obliga paratii sa publice hotararea pronuntata in cauza  pe cheltuiala lor in publicatia ,,Scandal de Gorj" in termen de 10 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti.
Obliga paratii la plata sumei de 5000 lei catre reclamant reprezentand despagubiri civile.
Respinge capetele de cerere privind plata daunelor cominatorii, publicarea hotararii intr-un ziar local de larga circulatie in Tg-Jiu si intr-un ziar central de larga circulatie si plata cheltuielilor de judecata.
Respinge actiunea formulata de reclamantii BME domiciliata in _ si SC _ cu sediul in _., ca neintemeiata.
Cu apel in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 30.04.2013, la Judecatoria Targu-Jiu.

PRESEDINTE
LILIANA-MARIA CRUCERU GREFIER
MIHAELA SIRBU