obligatie de a face
(Sentinta civila nr. 3541 din data de 30.04.2013 pronuntata de Judecatoria Targu Jiu)Operator 2445
R O M A N I A
JUDECATORIA TARGU JIU, JUDETUL GORJ
SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA Nr. 3541
Sedinta publica din 30 Aprilie 2013
Completul compus din:
PRESEDINTE : LILIANA-MARIA CRUCERU
GREFIER : MIHAELA SIRBU
Pe rol fiind pronuntarea asupra dezbaterilor ce au avut loc in sedinta publica din data de 29 aprilie 2013, in cauza civila privind pe reclamantii BC, BME si SC _ S.R., in contradictoriu cu paratii DCN, NC si S.C _. S.R.L, avand ca obiect obligatie de a face.
Mersul dezbaterilor si sustinerile partilor au fost consemnate in incheierea de amanare a pronuntarii din data de 29.04.2013, ce face parte integranta din prezenta sentinta, cand instanta, pentru a da posibilitatea partilor sa depuna la dosar concluzii scrise, a amanat pronuntarea cauzei la data de 30.04.2012.
Procedura legal indeplinita din ziua dezbaterilor.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, se constata depuse la dosar in 29.04.2013 concluzii scrise de catre parata, in data de 30.04.2013 concluzii scrise de catre reclamanti prin avocat, prin e-mail si fax, precum si de catre paratul DCN dupa care, instanta deliberand pronunta urmatoarea sentinta.
INSTANTA
Prin cererea inregistrata la Judecatoria Targu-Jiu sub nr. 19646/318/2012, reclamantii BC, BME si SC _ SRL au chemat in judecata pe paratii IV, NC si S.C _ S.R.L, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna in temeiul dispozitiilor art. 30 alin. (8) din Constitutia Romaniei, republicata, coroborate cu cele ale art. 1349 si urm. din Codul Civil, obligarea in solidar a paratilor la prezentarea de scuze fata de reclamanti, printr-o scrisoare publica, publicata in ziarul editat de parati, respectiv "_", in termen de 10 zile de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti, sub sanctiunea platii de daune cominatorii in cuantum de 100 lei pentru fiecare zi de intarziere, publicarea hotararii care urmeaza a fi pronuntata in cauza, pe cheltuiala paratilor, in publicatia editata de parati, respectiv "_", intr-un un ziar local de larga circulatie in Targu Jiu si intr-un ziar central de larga circulatie, in termen de 10 zile de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti, sub sanctiunea platii de daune cominatorii de 100 lei pentru fiecare zi de intarziere, obligarea la plata catre reclamanti a sumei de 400.000 lei reprezentand daune morale si prejudiciu de imagine, cu cheltuieli de judecata ocazionate de prezentul litigiu.
In fapt se arata ca reclamantul BC are calitatea de functionar public si detine functia de Expert Evaluare Examinare in cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, activand in domeniul turismului pe parcursul intregii cariere de aproape 40 de ani de activitate, ca reclamanta BME nu are si nu a avut calitatea de functionar public, nu a detinut niciodata o functie publica, fiind o persoana privata, ca la data de 24 aprilie 2012, paratul IV publicat pe prima pagina a publicatiei "_" un articol intitulat "Turismul din Gorj controlat de un inspector guvernamental corupt, incompatibil si in conflict de interese. Jaf in raiul de la _., pe sute de mii de euro", ca astfel cum este anticipat si din titlu, intregul articol reprezinta o insiruire de afirmatii intentionat calomnioase si defaimatoare la adresa reclamantilor, neprobate si, mai grav, neverificate in nici un mod, ca, anterior publicarii articolului, niciunul dintre parati nu a incercat macar sa ia legatura cu reclamantii pentru a oferi posibilitatea de a isi prezenta punctul de vedere cu privire la proiectul de articol intentionat a fi publicat, aceasta mai ales in contextul in care calitatea de functionar public a reclamantului BC este insotita de caracterul public al datelor de contact (inclusiv telefonul mobil) ale acestuia, rezultand un material extrem de subiectiv, vadit nereal si evident publicat cu intentia de a induce in eroare publicul, ca cititorilor acestei publicatii li s-au servit concluziile pe care paratii au dorit sa le transmita.
Se arata ca in titlu se mentioneaza faptul ca reclamantul CB ar fi un functionar corupt, insa chiar paratii demonstreaza faptul ca nu se poate vorbi despre nicio fapta de coruptie atat timp cat articolul nu mentioneaza care anume ar fi faptele de coruptie savarsite de catre CB, cand ar fi fost savarsite, cine a fost prejudiciat prin asemenea fapte de coruptie, insa nu s-a mentionat care ar fi pretinsa persoana sau pretinsele persoane care l-au corupt pe subsemnatul CB, tot din titlu reiesind faptul ca reclamantul CB ar fi incompatibil, insa nici cu privire la aceasta afirmatie nu se mentioneaza in ce anume ar consta aceasta incompatibilitate. Se mentioneaza ca intentia de a induce in eroare si de a aduce cat mai multe acuzatii calomnioase si neprobate este si mai evidenta daca se are in vedere faptul ca reclamantii au publicat extrase din declaratia de avere a reclamantului CB, insa au omis in mod deliberat sa se refere si la declaratia privind conflictul de interese, aflata in acelasi document ca si declaratia de avere si care ar fi facut dovada faptului ca acesta nu se afla in niciun conflict de interese, ca proiectul de renovare a cladirii a fost reverificat in mod constant, neconstatandu-se niciodata nicio deturnare ori delapidare de fonduri asa cum se sustine in articol. Se mai arata in articol ca reclamantul CB ar face parte din "cercuri mafiote, ce au deposedat sute de persoane din P, de terenuri si paduri ce li se cuveneau de drept", insa din nou nu se face nicio mentiune cu privire la care ar fi cercurile mafiote, care sunt persoanele care ar face parte alaturi de reclamant din aceste "cercuri mafiote", ori la cum s-a ajuns la o asemenea concluzie, ca o minima deontologie jurnalistica ar fi impus (alaturi de contactarea reclamantilor) verificarea acestei afirmatii la autoritatile publice cu atributii in acest sens, respectiv Primaria si Consiliul Local P, Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara etc., ca procedand in acest mod, paratii ar fi aflat cu usurinta ca, atat terenul detinut de reclamanta _ SRL, cat si numeroase alte terenuri din zona au fost expropriate in anii 1970-1980 de catre Statul roman pentru realizarea lucrarilor aferente Hidrocentralei P, ca proprietarii anteriori au primit despagubiri in urma acestor exproprieri, ca nu exista niciun litigiu cu privire la aceasta suprafata de teren (de altfel acest lucru poate fi verificat extrem de simplu, prin cercetarea portalului instantelor de judecata si unde nu sunt inregistrate nici un fel de litigii intre reclamanti si terte parti cu privire la aceasta parcela de teren), ca nu exista vreun "amarastean din zona" care sa fi fost "pus in posesie, la misto, pentru cinci minute" si care sa fi vandut ceva reclamantei BME, fie direct, fie indirect prin _ S.R.L.
Mai precizeaza reclamantii ca toate tranzactiile imobiliare realizate de acestia se regasesc in declaratia de avere a reclamantului CB, publicata in facsimil si, fara indoiala, avuta in vedere de catre parati, iar din declaratia de avere, rezulta cu prisosinta faptul ca nu exista niciun act de donatie, exista un singur act de instrainare, cu privire la o singura parcela de teren, ca nu exista niciun act juridic de instrainare de terenuri cu niciuna dintre persoanele fizice mentionate in articol si nici cu alte persoane fizice, ci doar cu o singura persoana juridica. In acelasi mod calomnios precizeaza reclamantii ca se vorbeste despre reclamant cum a ajuns in 1999, in conditii neclare, proprietar pe o constructie ce a apartinut Oficiului Judetean de Turism, situata chiar langa barajul de la _, intr-o zona cu potential turistic imens, fara sa solicite in ce baza s-a intrat in posesia acelor imobile, inducand cititorilor impresia ca reclamantii nu ar face nimic altceva decat un lung sir de ilegalitati. Despre reclamanta, fara sa verifice, s-a aratat ca este o "obscura profesoara de
limba romana la un liceu din .." fara sa caute pe Internet si sa afle ca reclamanta BM este un profesor de limba romana apreciat, deopotriva, de colegi si de elevi, este autoare a mai multor lucrari in acest domeniu si formator a catorva zeci de generatii de elevi, iar cu privire la pretinsa dezinformare a Ministerului Turismului (in fapt Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului) cu privire la structurile de cazare existente in Popasul Turistic _, potrivit normelor deontologice care guverneaza exercitarea profesiei de ziarist, paratii ar fi trebuit sa verifice informatiile culese de pe internet anterior publicarii, ca procedand in acest mod, ar fi aflat faptul ca Popasul Turistic _ a fost declasificat chiar de catre reclamantul CB in anul 2011 la doar o stea, adica minimul prevazut de legislatia in vigoare.
Se mai mentioneaza de catre reclamanti ca, in ceea ce priveste pretinsa calitate de "societate fantoma" a reclamantei _ S.R.L, paratii ar fi putut consulta aceste informatii de la Registrul Comertului si ar fi aflat ca societatea este in functiune, nu este dizolvata si nu poate fi considerata drept o societate fantoma, ca paratii ar fi putut efectua verificari cu privire la reclamanta _. S.R.L. si pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, acolo unde ar fi aflat ca aceasta societate exista in mod legal si plateste la zi taxele si contributiile datorate bugetelor de stat.
Cu privire la prejudiciul moral si de imagine, reclamantii arata ca numai reclamantul BC este persoana publica, ca reclamantul CB este un functionar public respectat atat de catre colegi, cat si de catre agentii economici,ca reclamanta BM este un profesor apreciat si respectat de cei din jur, colegi, elevi, parinti, iar scopul articolului este unul exclusiv defaimator si calomnios, cu intentia de a stirbi reputatia profesionala si probitatea reclamantilor in fata (dupa caz) agentilor economici controlati, a elevilor si profesorilor, ori a partenerilor contractuali, incalcandu-se codul deontologic prin faptul ca paratii nu numai ca nu au verificat informatiile pe care intentionau sa le publice, dar nici nu i-au contactat pe reclamanti si, mai mult, au distorsionat in mod voit informatiile publice avute la indemana in scopul crearii unei aparente de ilegalitate, ca se afla, fara niciun fel de dubii, in fata unui act intentionat, premeditat si care nu are nimic de-a face cu jurnalismul. Se mai invoca jurisprudenta CEDO precizand ca, in cauza de fata, paratii au actionat cu vadita rea-credinta prezentand drept informatii opinii personale, nereale si neverificate.
In drept isi intemeiaza cererea pe prevederile art. 82 si urm. din Codul de Procedura Civila, art. 30 alin. (8) din Constitutia Romaniei, republicata, art. 1349 si urm. din Codul Civil, art. 1, 2, 3 si 9 din Codul Deontologic al Ziaristului.
In probatiune, reclamantii inteleg sa se foloseasca de proba cu inscrisuri si interogatoriul paratilor, urmand ca, in cazul in care din dezbateri va rezulta necesitatea extinderii probatoriului sa se solicite si alte mijloace de proba in conditiile prevederilor art. 138 alin. (1) pct. 2 din Codul de Procedura Civila".
In cauza, parata SC _. SRL depune intampinare prin care solicita respingerea actiunii ca neintemeiata, cu cheltuieli de judecata, precizand ca SC _ SRL indeplineste calitatea de editor al saptamanalului "_", ca in ceea ce priveste speta de fata, autor al articolului mentionat in cererea de chemare in judecata promovata de reclamanti, este redactorul ce semna sub pseudonimul de IV, in prezent aceasta persoana ne mai avand calitatea de salariat al SC _ SRL, ca fapta nu exista intrucat potrivit jurisprudentei CEDO este un articol ce prezinta informatii de interes public ce poate fi mai agresiv cu atat mai mult cu cat nu se indica numele vreunei persoane fizice sau juridice , ca titlul nu a fost publicat cu intentia de a denigra pe cineva ci viza o zona turistica de o mare frumusete si interes public deosebit. Mai precizeaza ca autorul articolului a verificat in limita posibilitatilor sale firesti de ziarist informatiile inainte de publicare , baza factuala fiind extrase de pe portalul instantelor de judecata, inscrisuri oficiale , baza de date electronice informative ale unor institutii de stat , precum si diferite surse umane proprii de informare, ca acest articol nu a fost scris cu rea credinta intrucat s-a incercat contactarea reclamantilor la un numar oficial unde nu raspundea nimeni, iar la fata locului nu a gasit pe nimeni, considerand parata ca s-a efectuat o verificare rezonabila avand in vedere ca informatia este un bun perisabil , ca fotografiile intaresc afirmatiile facute de ziarist cu privire la continutul articolului, iar fotografia nu vizeaza viata privata a vreunei persoane, ca nu se folosesc cuvinte sau expresii jignitoare, denigratoare, ofensatoare , ca s-a avut in vedere calitatea de functionar public a reclamantului, fiind relatate faptele acestuia cu suspiciuni de frauda, enumerand conflictul de interese in forma penala prevazut de Legea 278/2006, Legea 188/1999, Legea 161/2003, Legea 176/2010, cu precizarea ca reclamantul si-a favorizat sotia conform situatiei oficiale de la Ministerul Turismului, declaratiilor de interese si de avere. Se mai sustine ca admiterea actiunii ar crea prejudicii concrete fiind inadmisibil ca un ziarist sa nu poata formula judecati critice de valoare, decat cu indeplinirea conditiei veridicitatii, ca nu s-a apelat la dreptul la replica si s-a formulat direct actiunea asa cum prevede Legea 3/1974 in vigoare la data formularii actiunii , iar o hotarare care sa permita acoperirea prejudiciului de doua ori ar fi o imbogatire fara just temei, opiniile persoanele ale oamenilor neputand fi invocate drept fapte prejudiciabile. Mai aminteste parata ca judecatorul acorda prioritate incurajarii discutiilor deschise asupra unor chestiuni de interes public , iar condamnarea unui ziarist trebuie sa fie necesara intr-o societate democratica, invocand art. 115 si urm. c. pr. Civ., art. 6 si art. 10 CEDO.
La solicitarea instantei, parata indica numele autorului articolului ca fiind DCN, motiv pentru care prin incheierea de sedinta din 11.03.2013 s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului IV.
Reclamantii raspund la intampinare sustinand ca in articol se face referire concreta la acestia, mentinandu-si sustinerile din actiunea ce face obiectul acestui dosar.
Parata SC _ SRL depune opis cu inscrisuri ce au fost avute in vedere la momentul intocmirii articolului, existente la filele 72 - 119 din dosar.
Reclamantii depun inscrisuri in sustinerea actiunii de la filele 165 - 184, iar paratul D.C. N. depune un set de 11 fotografii si inscrisuri de la filele 135 - 164. Instanta administreaza proba cu interogatoriul partilor, interogatorii existente dosar la filele 185 - 197. Se depun concluzii scrise de catre reclamanti prin avocat prin e-mail si fax, precum si de catre paratul DCN
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Reclamantul BC este functionar public in cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului de peste 40 de ani, fiind angajat in functia de inspector superior la Directia Generala Autorizare, ulterior detinand functia de expert evaluare examinare la Directia control verificare si monitorizare in turism. Reclamanta BME este angajata ca profesoara de limba romana la liceul de arte plastice Marin Sorescu din ... Aceasta este si administratorul societatii reclamante SC _ SRL. In anul 2001, s-a incheiat contractul de asistenta financiara intre societate si Agentia pentru Dezvoltare Regionala a Regiunii de Dezvoltare 4 Sud-Vest Oltenia, obiectul contractului fiind de acordare a asistentei financiare in scopul implementarii proiectului ,, Lansarea in circuitul turistic a popasului .." iar valoarea contractului a fost de 62.500 euro. In 30 octombrie 2009, SC _ SRL incheie cu SC _ SA un contract de vanzare cumparare autentificat sub nr. 6454 la BNP _ prin care achizitioneaza un teren in suprafata de 9382,6 mp situat in _ Gorj, tarlaua 106, parcela 2717 cu numar cadastral 1014, intabulat in cartea funciara nr.35279 (710). Despre acest teren nu exista date care sa ateste ca ar fi facut obiectul unor litigii in revendicare sau reconstituire a dreptului de proprietate, dimpotriva, acest teren a intrat in patrimoniul vanzatoarei potrivit certificatului seria M08 nr.1248/2008 eliberat de Ministerul pentru IMM, Comert, Turism si Profesii Liberale. Pentru pensiunea turistica _, in baza certificatului de clasificare eliberat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului sub nr. 6933/5524/15.06.2011, s-a acordat o margareta iar pentru popas turistic _, in baza certificatului de clasificare eliberat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului sub nr. 6850/5525/15.06.2011, s-a acordat o stea, situatie care se regaseste si pe site-ul ministerului.
In data de 18.08.2011 a avut loc un control format dintr-o echipa de agenti constatatori din cadrul ministerului la popasul si pensiunea .., echipa din care a facut parte si reclamantul BC, in calitate de expert evaluare examinare. Intrucat s-au constatat unele nereguli, respectiv, prosoape insuficiente, lipsa covoare antiderapante si saltelute de protectie, lipsa firma exterioara care sa prezinte gradul de clasificare, s-au incheiat procesele verbale de contraventie nr. 0002534 si 0000415 fiind aplicate ca sanctiuni, avertisment.
La solicitarea reclamantei SC _ SRL, la data de 12.01.2013, expertul evaluator ANEVAR VE, intocmeste un raport de evaluare a imobilizarilor corporale privind cabana P+1, casute camping de lemn, cabane din lemn si fundatie din beton iar acest raport este inaintat Primariei P. la 14.01.2013 pentru a fi avut in vedere la calcularea impozitelor pe anul 2012.
Conform fotografiilor depuse la dosar, in prezent acest complex este inchis iar casutele sunt in stare de degradare. Aceasta este starea de fapt sustinuta cu inscrisuri oficiale depuse la dosar.
In numarul 344 (441) din perioada 24 aprilie-30 aprilie 2012, parata SC _ SRL publica in saptamanalul .. un articol semnat sub pseudonimul IV intitulat ,, Jaf in raiul de la .., pe sute de mii de euro". Tot acest articol este scris cu litere diferite, astfel: titlul este scris cu litere mari si culoare diferita, apoi urmeaza un paragraf care este scris cu litere mai mari decat restul articolului, autorul subliniind pe scurt esenta acestui articol si anume despre ,, jaful de la _ pe sute de mii de euro" de care are cunostinta inspectorul guvernamental BC ce se invarte in cercuri mafiote si care a beneficiat de favorurile acestora intrand in posesia unor terenuri pentru care localnicii se lupta de ani de zile sa si le recupereze, acelasi inspector guvernamental fiind suspectat de delapidarea a sute de mii de euro destinati unei pensiuni administrate de firma sotiei. Se mai vorbeste de faptul ca sotia functionarului public, "o obscura profesoara de limba romana la un liceu din ..", detine o firma controlata de sot iar averea acestora nu se poate justifica. Despre societatea detinuta de reclamanta se arata ca aceasta a intrat in dizolvare de mai multe ori, fiind o societate fantoma, incercand sa se evidentieze faptul ca este greu de explicat cum o astfel de firma ajunge sa administreze un complex intr-o zona atat de frumoasa. Retoric, autorul articolului isi mai pune problema cand prim procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, domnul _ se va impaca cu unul din colegii sai, procurorul _, astfel incat sa-si faca timp sa verifice cum s-au cheltuit sute de mii de euro pe o pensiune turistica de numai o stea. Se mai arata in articol ca reclamantul este inspectorul lui ,, peste prajit" trebuind sa se ,, dumireasca,, cititorii ca acesta nu mai are ce sa caute in minister.
Desi initial, parata SC _ SRL. a aratat ca nu poate divulga numele autorului articolului, la solicitarea instantei, se indica faptul ca numele real al ziaristului este DN acesta fiind citat in cauza in calitate de parat, motiv pentru care s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului IV, urmand sa fie respinsa actiunea fata de acest parat ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
Paratul DCN, la interogatoriu si in concluziile scrise depuse la dosar , sustine ca prin publicarea acestui articol a avut intentia de a atrage atentia despre degradarea complexului turistic situat intr-una din cele mai frumoase zone din tara, insa se constata ca nimeni nu a preluat acest subiect, neavand nici un efect asupra opiniei publice. Cu toate acestea, articolul subliniaza altceva si anume, denigrarea reclamantului BC care, dupa parerea jurnalistului, este suspectat de delapidarea a sute de mii de euro, este inspectorul lui ,,peste prajit" si persoana care se invarte in cercuri mafiote care a acaparat terenul unor localnici ce nu si-l pot revendica. Din inscrisurile depuse la dosar nu rezulta ca reclamantii au fost supusi unor cercetari penale, ca ar fi fost verificati de Agentia Nationala de Integritate si nici ca au existat litigii cu privire la acest teren cumparat de catre SC _. SRL. De altfel, din interogatoriu solicitat de parat reclamantilor, se constata ca intrebarile s-au canalizat pe modul cum reclamantii au dobandit averea si nicidecum sa se dovedeasca despre ce s-a sustinut in articol, legat de complexul de la _.
Instanta retine ca acest articol nu are temei factual, jurnalistul nefacand suficiente verificari astfel incat sa poata sustine in judecata cele publicate. Insusi paratul DCN precizeaza ca s-a documentat timp de aproximativ doua saptamani de pe site-uri oficiale, respectiv, declaratii de avere, portalul instantelor de judecata si de la localnici. Acesta nu a solicitat in scris ministerului un punct de vedere cu privire la activitatea depusa de reclamant in calitate de functionar public, daca este in conflict de interese, daca este verificat de ANI sau daca este cercetat penal astfel incat sa se justifice exagerarea jurnalistului in a-l suspecta pe reclamant de delapidare. Paratul nu a solicitat informatii nici de la Primaria _ cu privire la acel teren pentru a aduce la cunostinta publicului modalitatea de preluare a terenului de la .. iar faptul ca jurnalistul nu se intelege cu primarul nu este o scuza. In baza Legii 544/2001 privind informatiile de interes public, acesta putea sa solicite documente referitoare la acel teren . Se mai are in vedere si faptul ca desi paratul a declarat la interogatoriu ca a sunat la minister pe un telefon fix insa nu i s-a raspuns, situatie ce s-a repetat si in cazul contactarii societatii reclamante, la solicitarea instantei, paratul arata ca la acel moment a folosit o cartela telefonica insa nu mai stie numarul, instanta fiind in imposibilitatea verificarii celor sustinute.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului confirma principiul conform caruia articolul 10 "protejeaza dreptul jurnalistilor de a comunica informatii cu privire la chestiuni de interes general, daca ei actioneaza cu buna credinta, pe baza unor fapte exacte si furnizeaza informatii ‘fiabile si exacte‘, respectand etica jurnalistica".
In cauza Stoll contra Elvetiei, Curtea a retinut ca asezarea in pagina a articolelor in litigiu, cu titluri care sa faca senzatie, nu pare demna de un subiect atat de important si serios, precum cel al fondurilor fara mostenitori, articolele reclamantului dovedindu-se imprecise si totodata susceptibile a induce in eroare cititorii. Asa cum s-a aratat anterior, si in cauza de fata titlul si primul paragraf sunt scrise cu litere mai mari care dau aparenta esentei articolului, subliniind aspecte nedovedite si inexacte. Tot in cauza Stoll contra Elvetiei, Curtea a mai retinut ca jurnalistul respectiv a intentionat nu atat sa informeze publicul asupra unei probleme de interes general, ci sa faca din raportul ambasadorului un subiect de scandal inutil avand ca urmare demiterea ambasadorului. Forma trunchiata si simplista a articolelor in cauza, care era de natura sa induca in eroare cititorii asupra personalitatii si aptitudinilor ambasadorului, a redus in mod considerabil importanta contributiei acestor articole la dezbaterea publica protejata de art. 10. Aceasta situatie se aplica si litigiului de fata intrucat nici un alt jurnalist nu a mai supus dezbaterii publice subiectul in cauza, rolul articolului fiind calomnierea reclamantului BC, aspect intarit de paratul jurnalist prin atitudinea sa la interogatoriu, aratand ca va face plangere penala impotriva reclamantului, transformand subiectul de interes general considerat initial de parat, intr-un subiect personal .
Instanta aminteste de Cauza RUMYANA IVANOVA impotriva Bulgariei in care Curtea a retinut ca ambele parti au fost de acord cu faptul ca pedeapsa aplicata reclamantei (jurnalista) pentru calomnie a constituit o imixtiune in dreptul sau la libertatea de expresie si a fost "prevazuta de lege". Examinand daca aceasta imixtiune a fost "necesara intr-o societate democratica" si daca a corespuns unei "nevoi sociale presante", Curtea a reiterat rolul vital al presei de "caine de paza" si datoria sa intr-o societate democratica de a furniza informatii in toate chestiunile de interes public. Articolul in discutie relata o chestiune de un considerabil interes public: candidatura unui foarte bine cunoscut politician pentru postul de ministru adjunct in Ministerul de Finante, retinandu-se ca, in plus, ca politician si candidat pentru o functie publica, acesta trebuia sa fie deschis, in mod inevitabil si cu buna-stiinta, cercetarii publice, in special in ceea ce priveste integritatea sa din punct de vedere financiar.
S-a retinut ca totusi, art. 10 nu garanteaza libertatea de expresie fara restrictii. Declaratia cuprinsa in articolul reclamantei, prin care politicianul era mentionat in lista debitorilor ca proprietar a trei companii anume, era in mod clar o afirmatie faptica si, prin urmare, susceptibila de a fi dovedita. Intr-adevar, cu cat era mai serioasa afirmatia, ca in speta de fata, cu atat trebuiau aduse probe mai solide, in special deoarece afirmatiile erau publicate intr-un cotidian de larga audienta. Curtea nu a vazut nici un motiv pentru a pune la indoiala constatarile facute de instantele interne referitoare la faptul ca reclamanta (jurnalista) nu a furnizat suficiente probe din care sa rezulte ca declaratia sa nu a fost calomnioasa si, in fapt, ca a publicat fapte despre care cunostea sau trebuia sa cunoasca ca nu sunt sigure. Mai mult, si-a formulat afirmatia intr-un mod care nu lasa nici un dubiu ca ii apartinea ei si nu membrilor parlamentului care i-o furnizasera. Afirmatia implica si faptul ca informatia era intemeiata pe lista oficiala si nu pe vreo alta publicatie. Reclamanta a prezentat afirmatia ca si cum ii apartinea si prin urmare raspundea pentru exactitatea ei. in plus, nu a existat nici un motiv special pentru a o exonera de obligatia de a verifica acuratetea afirmatiei sale. Evident ca celelalte publicatii s-au bazat pe reclamanta, care nu reprezenta o sursa oficiala, iar declaratiile informale ale celor doi membri ai parlamentului facute in holul Adunarii Nationale nu puteau fi preluate fara rezerve. Desi articolul contestat a fost amendat si a fost urmat de cuvantul in replica al politicianului, articolul original a fost citit intre timp pe scara larga iar prejudicierea reputatiei sale fusese deja cauzata. In concluzie, motivele invocate de instantele bulgare pentru condamnarea reclamantei au fost relevante si suficiente iar maniera in care cauza fost examinata a aratat deplina recunoastere a contradictiei dintre dreptul la informare, pe de o parte, si protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pe de alta parte. In plus, data fiind relativa gravitate a pedepsei, prin renuntarea la raspunderea penala in favoarea unei amenzi administrative minime, autoritatile interne nu au depasit marja de apreciere. Aceleasi concluzii se retin si in cauza de fata, paratul DCN nefacand verificari suficiente astfel incat sa dovedeasca cele scrise in articol si, chiar daca era vorba despre un functionar public ce poate fi supus unor exagerari jurnalistice, nu se justifica lipsa temeiului factual, subliniind fara sustinere ca acest functionar se invarte in cercuri mafiote, este inspectorul lui ,,peste prajit" si este suspectat de delapidare a sute de mii de euro.
Este adevarat ca limitele criticii admisibile sunt mai ample fata de un functionar public decat fata de un simplu particular : spre deosebire de al doilea, primul se expune inevitabil si constient unui control atent al faptelor si gesturilor sale atat din partea ziaristilor cat si din partea masei de cetateni si deci trebuie sa arate o toleranta mai mare, totusi, trebuie facuta distinctia intre fapte si judecati de valoare. Daca faptele se pot dovedi, judecatile de valoare nu-si pot demonstra exactitatea. Pentru judecatile de valoare, aceasta cerinta este irealizabila si aduce atingere libertatii de opinie in sine, element fundamental al dreptului asigurat de art. 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. In cauza Petrina impotriva Romaniei a retinut Curtea ca faptul de a acuza anumite persoane implica obligatia de a furniza o baza reala suficienta si ca inclusiv o judecata de valoare se poate dovedi excesiva daca este lipsita total de o baza reala. A mai retinut Curtea ca daca in baza rolului ce-i este atribuit, presa are efectiv datoria de a alerta publicul atunci cand este informata asupra presupuselor abuzuri din partea alesilor locali si functionarilor publici, fapta de a acuza direct anumite persoane, indicandu-le numele si functiile, implica pentru ziaristii in speta obligatia de a furniza o baza reala suficienta .Prin urmare, Curtea nu a crezut ca se poate vedea in asta recurgerea la « doza de exagerare » sau de « provocare » a carei folosire este permisa in cadrul exercitarii libertatii jurnalistice, fiind de parere ca in speta afirmatiile celor doi ziaristi au depasit limitele acceptabile si chiar daca s-ar admite ca afirmatiile in cauza ar putea fi considerate drept judecati de valoare, Curtea a considerat ca sunt lipsite de orice baza reala neexistand niciun indiciu ca reclamantul ar fi lucrat in calitate de agent de Securitate .
In cauza de fata, instanta considera ca nu exista un raport de proportionalitate rezonabil intre interesele concurente implicate, fiind incalcat art. 8 din Conventie, respectiv, dreptul la viata privata, prin acest articol aducandu-i-se atingere demnitatii si onoarei reclamantului, neavand relevanta faptul ca reclamantul nu locuieste in Tg-Jiu unde este publicat ziarul, deoarece aceasta publicatie apare si online. Pentru a se bucura de protectia art.10 din CEDO, trebuie sa existe o verificare corespunzatoare realizata de catre ziarist inaintea redactarii materialului, sa existe fapte reale pe care s-au bazat acuzatiile aduse de acesta, sa existe buna credinta a ziaristului si acesta sa respecte regulile de etica jurnalistica ( cauza Gaudio c. Italiei). Textul articolului contine referiri la persoane, el nu cuprinde date cu caracter general ci cuprinde referinte concrete la persoanele reclamantilor .
Instanta califica ca fiind subiectiva atitudinea paratului DCN in raport cu judecata de valoare cat si cu scopul demersului jurnalistic respectiv. Chiar daca materialul publicat in paginile 4 si 5 ale ziarului ".." din saptamana 24-28 aprilie 2012 si pe site-ul "www _.ro" a fost furnizat de catre o persoana necunoscuta initial, semnand sub pseudonimul IV, responsabilitatea publicarii acestuia in paginile ziarului si, implicit, pe site, incumba managerului acestuia si societatii insasi, acesta fiind cel care gestioneaza prin functia sa aparitiile din ziar, alaturi de autorul articolului, paratul DCN. In jurisprudenta sa, Curtea E.D.O. a decis cu valoare de principiu,(vz. Cauza ?ztü c. Turquie din 28.09.1999, Recueil 1999-VI, parag.49 si Leempoel si S.A. ED. Cine Revue c/Belgique, parag.66, nepublicata, citate de C.B. in Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Comentariu pe articole, editia 2, pag. 813, paragraf.68) ca daca este adevarat ca editorul nu se asociaza intotdeauna, in mod obligatoriu, opiniilor exprimate in lucrarea sau articolul publicat, nu mai putin, prin punerea la dispozitia autorului a suportului publicarii unui text, el participa la exercitiul libertatii de exprimare, astfel ca indirect, redactorul sef si in acord cu autorul articolului sau managerul publicatiei, este tinut de aceleasi indatoriri si responsabilitati pe care insusi autorul si le asuma prin difuzarea opiniilor sale publicului.
Se mai are in vedere faptul ca acest articol nu a fost improvizat spontan, nu au avut loc discutii tinute in direct si greu de retractat ( a se vedea, a contrario, Fuentes Bobo impotriva Spaniei, nr. 39293/98, pct. 46, 29 februarie 2000), ci articolul a fost intocmit de un jurnalist cu experienta care, la interogatoriu, isi afirma singur notorietatea. Paratul, in calitate de ziarist, a incalcat regulile de etica profesionala, manifestand agresivitate si intentie de culpabilizare, fara probe si fara a pastra o proportie intre afirmatiile facute si realitatea neconfirmata privind apartenenta reclamantului la cercuri mafiote, inspectorul lui ,,peste prajit", care este suspectat de delapidarea a sute de mii de euro iar terenul unde se afla complexul turistic .. ,,este in litigiu, adevaratii proprietari fiind tarati prin instantele judecatoresti", aspecte redate in articol cu ferma convingere, afirmatii ce se circumscriu in notiunea de informatii si nu de opinii, prezentand publicului unele informatii neadevarate sub forma unor adevaruri incontestabile. Prin urmare, demersul jurnalistic al paratului releva faptul ca acesta a prezentat publicului informatii, fara o verificare prealabila si fara a avea o baza factuala, informatii de natura a aduce prejudicii de imagine reclamantului, fapt ce determina instanta sa traga concluzia ca paratul nu a actionat cu buna-credinta.
Instanta considera ca afirmatiile contestate de reclamant au depasit limita acceptabila, fiind obligata instanta sa mentina un just echilibru intre apararea dreptului reclamantului la reputatie si libertatea de exprimare protejata prin art. 10 din Conventie.
Astfel, pentru egalitate de tratament, tinand cont de codul deontologic al jurnalistului, instanta urmeaza sa oblige paratii sa prezinte scuze fata de reclamant printr-o scrisoare publica in publicatia ,, _,, in termen de 10 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti si totodata vor fi obligati paratii sa publice hotararea pronuntata in cauza pe cheltuiala lor in publicatia ,, _,, in termen de 10 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti.
Avand in vedere cele aratate mai sus, pentru a garanta dreptul reclamantului la reputatia sa si la respectarea vietii sale private in conformitate cu art. 8 din Conventie, instanta apreciaza ca reclamantul a suferit in mod incontestabil un prejudiciu moral pe care simpla constatare a incalcarii nu ar reusi sa-l repare. Tinand seama de circumstantele cauzei si pronuntandu-se in echitate, constatand ca sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale: existenta faptei ilicite, a prejudiciului, a legaturii de cauzalitate intre fapta si prejudiciu si vinovatie, instanta in baza art.1349 si 1357 si urmatoarele cod civil, instanta va obliga paratii la plata sumei de 5000 lei catre reclamant reprezentand despagubiri civile- prejudiciu moral.
Instanta va respinge capetele de cerere privind plata daunelor cominatorii, publicarea hotararii intr-un ziar local de larga circulatie in Targu-Jiu si intr-un ziar central de larga circulatie si plata cheltuielilor de judecata, din urmatoarele considerente:
Daunele cominatorii reprezinta o sanctiune, un mijloc legal prin intermediul caruia un creditor il poate determina pe debitorul sau, sa execute obligatia de care acesta este tinut. Acestea reprezinta constrangerea debitorului la executarea obligatiei respective iar acordarea acestora de catre instanta de judecata nu este conditionata de dovada vreunui prejudiciu, fiind admisibile pentru obligatia de a face sau a nu face (art.1516, 1528, 1529 cod civil). Instanta apreciaza ca obligarea paratilor la plata daunelor cominatorii le-ar crea un sentiment ca ar fi persoane de rea credinta ce nu inteleg si nu se supun unei hotarari judecatoresti ramasa irevocabila devenita astfel, lege pentru parti. Cu privire la publicarea hotararii intr-un ziar local de larga circulatie in Tg-Jiu si intr-un ziar central de larga circulatie, avand in vedere egalitatea de arme, respectiv, faptul ca articolul a aparut doar in ziarul ,,_,, iar reclamantul nu a publicat un drept la replica fata de acest articol, instanta apreciaza ca publicarea hotararii in acelasi jurnal este echitabil atat pentru paratul jurnalist cat si pentru cititorii acestei publicatii. Referitor la plata cheltuielilor de judecata solicitate prin actiune, instanta urmeaza sa respinga aceasta cerere intrucat reclamantul nu a facut dovada suportarii unor astfel de cheltuieli, la dosar neexistand nicio chitanta in acest sens.
Cu privire la actiunea formulata de reclamanta BM, instanta urmeaza sa respinga actiunea ca neintemeiata intrucat paratul nu a adus atingere demnitatii acesteia chiar daca a folosit expresia ,, obscura profesoara,, subiectul articolului fiind despre jaful de la VM, asa cum opineaza autorul acestuia, cu atac direct la persoana reclamantului BC in calitatea sa de inspector guvernamental. Nici actiunea formulata de reclamanta _ nu este intemeiata urmand sa fie respinsa intrucat despre aceasta firma s-au cules date reale de pe portalul instantelor de judecata nedovedindu-se aducerea vreunei atingeri raporturilor private ale acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge actiunea formulata de reclamanti fata de paratul IV ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
Admite in parte actiunea cu precizarea ulterioara formulata de reclamantul BC domiciliat in _ in contradictoriu cu paratii SC _ SRL cu sediul in _, CN citat la locul de munca de la _ si DCN domiciliat in _
Obliga paratii sa prezinte scuze fata de reclamant printr-o scrisoare publica in publicatia ,,_" in termen de 10 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti.
Obliga paratii sa publice hotararea pronuntata in cauza pe cheltuiala lor in publicatia ,,Scandal de Gorj" in termen de 10 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti.
Obliga paratii la plata sumei de 5000 lei catre reclamant reprezentand despagubiri civile.
Respinge capetele de cerere privind plata daunelor cominatorii, publicarea hotararii intr-un ziar local de larga circulatie in Tg-Jiu si intr-un ziar central de larga circulatie si plata cheltuielilor de judecata.
Respinge actiunea formulata de reclamantii BME domiciliata in _ si SC _ cu sediul in _., ca neintemeiata.
Cu apel in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 30.04.2013, la Judecatoria Targu-Jiu.
PRESEDINTE
LILIANA-MARIA CRUCERU GREFIER
MIHAELA SIRBU
R O M A N I A
JUDECATORIA TARGU JIU, JUDETUL GORJ
SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA Nr. 3541
Sedinta publica din 30 Aprilie 2013
Completul compus din:
PRESEDINTE : LILIANA-MARIA CRUCERU
GREFIER : MIHAELA SIRBU
Pe rol fiind pronuntarea asupra dezbaterilor ce au avut loc in sedinta publica din data de 29 aprilie 2013, in cauza civila privind pe reclamantii BC, BME si SC _ S.R., in contradictoriu cu paratii DCN, NC si S.C _. S.R.L, avand ca obiect obligatie de a face.
Mersul dezbaterilor si sustinerile partilor au fost consemnate in incheierea de amanare a pronuntarii din data de 29.04.2013, ce face parte integranta din prezenta sentinta, cand instanta, pentru a da posibilitatea partilor sa depuna la dosar concluzii scrise, a amanat pronuntarea cauzei la data de 30.04.2012.
Procedura legal indeplinita din ziua dezbaterilor.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, se constata depuse la dosar in 29.04.2013 concluzii scrise de catre parata, in data de 30.04.2013 concluzii scrise de catre reclamanti prin avocat, prin e-mail si fax, precum si de catre paratul DCN dupa care, instanta deliberand pronunta urmatoarea sentinta.
INSTANTA
In fapt se arata ca reclamantul BC are calitatea de functionar public si detine functia de Expert Evaluare Examinare in cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, activand in domeniul turismului pe parcursul intregii cariere de aproape 40 de ani de activitate, ca reclamanta BME nu are si nu a avut calitatea de functionar public, nu a detinut niciodata o functie publica, fiind o persoana privata, ca la data de 24 aprilie 2012, paratul IV publicat pe prima pagina a publicatiei "_" un articol intitulat "Turismul din Gorj controlat de un inspector guvernamental corupt, incompatibil si in conflict de interese. Jaf in raiul de la _., pe sute de mii de euro", ca astfel cum este anticipat si din titlu, intregul articol reprezinta o insiruire de afirmatii intentionat calomnioase si defaimatoare la adresa reclamantilor, neprobate si, mai grav, neverificate in nici un mod, ca, anterior publicarii articolului, niciunul dintre parati nu a incercat macar sa ia legatura cu reclamantii pentru a oferi posibilitatea de a isi prezenta punctul de vedere cu privire la proiectul de articol intentionat a fi publicat, aceasta mai ales in contextul in care calitatea de functionar public a reclamantului BC este insotita de caracterul public al datelor de contact (inclusiv telefonul mobil) ale acestuia, rezultand un material extrem de subiectiv, vadit nereal si evident publicat cu intentia de a induce in eroare publicul, ca cititorilor acestei publicatii li s-au servit concluziile pe care paratii au dorit sa le transmita.
Se arata ca in titlu se mentioneaza faptul ca reclamantul CB ar fi un functionar corupt, insa chiar paratii demonstreaza faptul ca nu se poate vorbi despre nicio fapta de coruptie atat timp cat articolul nu mentioneaza care anume ar fi faptele de coruptie savarsite de catre CB, cand ar fi fost savarsite, cine a fost prejudiciat prin asemenea fapte de coruptie, insa nu s-a mentionat care ar fi pretinsa persoana sau pretinsele persoane care l-au corupt pe subsemnatul CB, tot din titlu reiesind faptul ca reclamantul CB ar fi incompatibil, insa nici cu privire la aceasta afirmatie nu se mentioneaza in ce anume ar consta aceasta incompatibilitate. Se mentioneaza ca intentia de a induce in eroare si de a aduce cat mai multe acuzatii calomnioase si neprobate este si mai evidenta daca se are in vedere faptul ca reclamantii au publicat extrase din declaratia de avere a reclamantului CB, insa au omis in mod deliberat sa se refere si la declaratia privind conflictul de interese, aflata in acelasi document ca si declaratia de avere si care ar fi facut dovada faptului ca acesta nu se afla in niciun conflict de interese, ca proiectul de renovare a cladirii a fost reverificat in mod constant, neconstatandu-se niciodata nicio deturnare ori delapidare de fonduri asa cum se sustine in articol. Se mai arata in articol ca reclamantul CB ar face parte din "cercuri mafiote, ce au deposedat sute de persoane din P, de terenuri si paduri ce li se cuveneau de drept", insa din nou nu se face nicio mentiune cu privire la care ar fi cercurile mafiote, care sunt persoanele care ar face parte alaturi de reclamant din aceste "cercuri mafiote", ori la cum s-a ajuns la o asemenea concluzie, ca o minima deontologie jurnalistica ar fi impus (alaturi de contactarea reclamantilor) verificarea acestei afirmatii la autoritatile publice cu atributii in acest sens, respectiv Primaria si Consiliul Local P, Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara etc., ca procedand in acest mod, paratii ar fi aflat cu usurinta ca, atat terenul detinut de reclamanta _ SRL, cat si numeroase alte terenuri din zona au fost expropriate in anii 1970-1980 de catre Statul roman pentru realizarea lucrarilor aferente Hidrocentralei P, ca proprietarii anteriori au primit despagubiri in urma acestor exproprieri, ca nu exista niciun litigiu cu privire la aceasta suprafata de teren (de altfel acest lucru poate fi verificat extrem de simplu, prin cercetarea portalului instantelor de judecata si unde nu sunt inregistrate nici un fel de litigii intre reclamanti si terte parti cu privire la aceasta parcela de teren), ca nu exista vreun "amarastean din zona" care sa fi fost "pus in posesie, la misto, pentru cinci minute" si care sa fi vandut ceva reclamantei BME, fie direct, fie indirect prin _ S.R.L.
Mai precizeaza reclamantii ca toate tranzactiile imobiliare realizate de acestia se regasesc in declaratia de avere a reclamantului CB, publicata in facsimil si, fara indoiala, avuta in vedere de catre parati, iar din declaratia de avere, rezulta cu prisosinta faptul ca nu exista niciun act de donatie, exista un singur act de instrainare, cu privire la o singura parcela de teren, ca nu exista niciun act juridic de instrainare de terenuri cu niciuna dintre persoanele fizice mentionate in articol si nici cu alte persoane fizice, ci doar cu o singura persoana juridica. In acelasi mod calomnios precizeaza reclamantii ca se vorbeste despre reclamant cum a ajuns in 1999, in conditii neclare, proprietar pe o constructie ce a apartinut Oficiului Judetean de Turism, situata chiar langa barajul de la _, intr-o zona cu potential turistic imens, fara sa solicite in ce baza s-a intrat in posesia acelor imobile, inducand cititorilor impresia ca reclamantii nu ar face nimic altceva decat un lung sir de ilegalitati. Despre reclamanta, fara sa verifice, s-a aratat ca este o "obscura profesoara de
limba romana la un liceu din .." fara sa caute pe Internet si sa afle ca reclamanta BM este un profesor de limba romana apreciat, deopotriva, de colegi si de elevi, este autoare a mai multor lucrari in acest domeniu si formator a catorva zeci de generatii de elevi, iar cu privire la pretinsa dezinformare a Ministerului Turismului (in fapt Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului) cu privire la structurile de cazare existente in Popasul Turistic _, potrivit normelor deontologice care guverneaza exercitarea profesiei de ziarist, paratii ar fi trebuit sa verifice informatiile culese de pe internet anterior publicarii, ca procedand in acest mod, ar fi aflat faptul ca Popasul Turistic _ a fost declasificat chiar de catre reclamantul CB in anul 2011 la doar o stea, adica minimul prevazut de legislatia in vigoare.
Se mai mentioneaza de catre reclamanti ca, in ceea ce priveste pretinsa calitate de "societate fantoma" a reclamantei _ S.R.L, paratii ar fi putut consulta aceste informatii de la Registrul Comertului si ar fi aflat ca societatea este in functiune, nu este dizolvata si nu poate fi considerata drept o societate fantoma, ca paratii ar fi putut efectua verificari cu privire la reclamanta _. S.R.L. si pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, acolo unde ar fi aflat ca aceasta societate exista in mod legal si plateste la zi taxele si contributiile datorate bugetelor de stat.
Cu privire la prejudiciul moral si de imagine, reclamantii arata ca numai reclamantul BC este persoana publica, ca reclamantul CB este un functionar public respectat atat de catre colegi, cat si de catre agentii economici,ca reclamanta BM este un profesor apreciat si respectat de cei din jur, colegi, elevi, parinti, iar scopul articolului este unul exclusiv defaimator si calomnios, cu intentia de a stirbi reputatia profesionala si probitatea reclamantilor in fata (dupa caz) agentilor economici controlati, a elevilor si profesorilor, ori a partenerilor contractuali, incalcandu-se codul deontologic prin faptul ca paratii nu numai ca nu au verificat informatiile pe care intentionau sa le publice, dar nici nu i-au contactat pe reclamanti si, mai mult, au distorsionat in mod voit informatiile publice avute la indemana in scopul crearii unei aparente de ilegalitate, ca se afla, fara niciun fel de dubii, in fata unui act intentionat, premeditat si care nu are nimic de-a face cu jurnalismul. Se mai invoca jurisprudenta CEDO precizand ca, in cauza de fata, paratii au actionat cu vadita rea-credinta prezentand drept informatii opinii personale, nereale si neverificate.
In drept isi intemeiaza cererea pe prevederile art. 82 si urm. din Codul de Procedura Civila, art. 30 alin. (8) din Constitutia Romaniei, republicata, art. 1349 si urm. din Codul Civil, art. 1, 2, 3 si 9 din Codul Deontologic al Ziaristului.
In probatiune, reclamantii inteleg sa se foloseasca de proba cu inscrisuri si interogatoriul paratilor, urmand ca, in cazul in care din dezbateri va rezulta necesitatea extinderii probatoriului sa se solicite si alte mijloace de proba in conditiile prevederilor art. 138 alin. (1) pct. 2 din Codul de Procedura Civila".
In cauza, parata SC _. SRL depune intampinare prin care solicita respingerea actiunii ca neintemeiata, cu cheltuieli de judecata, precizand ca SC _ SRL indeplineste calitatea de editor al saptamanalului "_", ca in ceea ce priveste speta de fata, autor al articolului mentionat in cererea de chemare in judecata promovata de reclamanti, este redactorul ce semna sub pseudonimul de IV, in prezent aceasta persoana ne mai avand calitatea de salariat al SC _ SRL, ca fapta nu exista intrucat potrivit jurisprudentei CEDO este un articol ce prezinta informatii de interes public ce poate fi mai agresiv cu atat mai mult cu cat nu se indica numele vreunei persoane fizice sau juridice , ca titlul nu a fost publicat cu intentia de a denigra pe cineva ci viza o zona turistica de o mare frumusete si interes public deosebit. Mai precizeaza ca autorul articolului a verificat in limita posibilitatilor sale firesti de ziarist informatiile inainte de publicare , baza factuala fiind extrase de pe portalul instantelor de judecata, inscrisuri oficiale , baza de date electronice informative ale unor institutii de stat , precum si diferite surse umane proprii de informare, ca acest articol nu a fost scris cu rea credinta intrucat s-a incercat contactarea reclamantilor la un numar oficial unde nu raspundea nimeni, iar la fata locului nu a gasit pe nimeni, considerand parata ca s-a efectuat o verificare rezonabila avand in vedere ca informatia este un bun perisabil , ca fotografiile intaresc afirmatiile facute de ziarist cu privire la continutul articolului, iar fotografia nu vizeaza viata privata a vreunei persoane, ca nu se folosesc cuvinte sau expresii jignitoare, denigratoare, ofensatoare , ca s-a avut in vedere calitatea de functionar public a reclamantului, fiind relatate faptele acestuia cu suspiciuni de frauda, enumerand conflictul de interese in forma penala prevazut de Legea 278/2006, Legea 188/1999, Legea 161/2003, Legea 176/2010, cu precizarea ca reclamantul si-a favorizat sotia conform situatiei oficiale de la Ministerul Turismului, declaratiilor de interese si de avere. Se mai sustine ca admiterea actiunii ar crea prejudicii concrete fiind inadmisibil ca un ziarist sa nu poata formula judecati critice de valoare, decat cu indeplinirea conditiei veridicitatii, ca nu s-a apelat la dreptul la replica si s-a formulat direct actiunea asa cum prevede Legea 3/1974 in vigoare la data formularii actiunii , iar o hotarare care sa permita acoperirea prejudiciului de doua ori ar fi o imbogatire fara just temei, opiniile persoanele ale oamenilor neputand fi invocate drept fapte prejudiciabile. Mai aminteste parata ca judecatorul acorda prioritate incurajarii discutiilor deschise asupra unor chestiuni de interes public , iar condamnarea unui ziarist trebuie sa fie necesara intr-o societate democratica, invocand art. 115 si urm. c. pr. Civ., art. 6 si art. 10 CEDO.
La solicitarea instantei, parata indica numele autorului articolului ca fiind DCN, motiv pentru care prin incheierea de sedinta din 11.03.2013 s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului IV.
Reclamantii raspund la intampinare sustinand ca in articol se face referire concreta la acestia, mentinandu-si sustinerile din actiunea ce face obiectul acestui dosar.
Parata SC _ SRL depune opis cu inscrisuri ce au fost avute in vedere la momentul intocmirii articolului, existente la filele 72 - 119 din dosar.
Reclamantii depun inscrisuri in sustinerea actiunii de la filele 165 - 184, iar paratul D.C. N. depune un set de 11 fotografii si inscrisuri de la filele 135 - 164. Instanta administreaza proba cu interogatoriul partilor, interogatorii existente dosar la filele 185 - 197. Se depun concluzii scrise de catre reclamanti prin avocat prin e-mail si fax, precum si de catre paratul DCN
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Reclamantul BC este functionar public in cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului de peste 40 de ani, fiind angajat in functia de inspector superior la Directia Generala Autorizare, ulterior detinand functia de expert evaluare examinare la Directia control verificare si monitorizare in turism. Reclamanta BME este angajata ca profesoara de limba romana la liceul de arte plastice Marin Sorescu din ... Aceasta este si administratorul societatii reclamante SC _ SRL. In anul 2001, s-a incheiat contractul de asistenta financiara intre societate si Agentia pentru Dezvoltare Regionala a Regiunii de Dezvoltare 4 Sud-Vest Oltenia, obiectul contractului fiind de acordare a asistentei financiare in scopul implementarii proiectului ,, Lansarea in circuitul turistic a popasului .." iar valoarea contractului a fost de 62.500 euro. In 30 octombrie 2009, SC _ SRL incheie cu SC _ SA un contract de vanzare cumparare autentificat sub nr. 6454 la BNP _ prin care achizitioneaza un teren in suprafata de 9382,6 mp situat in _ Gorj, tarlaua 106, parcela 2717 cu numar cadastral 1014, intabulat in cartea funciara nr.35279 (710). Despre acest teren nu exista date care sa ateste ca ar fi facut obiectul unor litigii in revendicare sau reconstituire a dreptului de proprietate, dimpotriva, acest teren a intrat in patrimoniul vanzatoarei potrivit certificatului seria M08 nr.1248/2008 eliberat de Ministerul pentru IMM, Comert, Turism si Profesii Liberale. Pentru pensiunea turistica _, in baza certificatului de clasificare eliberat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului sub nr. 6933/5524/15.06.2011, s-a acordat o margareta iar pentru popas turistic _, in baza certificatului de clasificare eliberat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului sub nr. 6850/5525/15.06.2011, s-a acordat o stea, situatie care se regaseste si pe site-ul ministerului.
In data de 18.08.2011 a avut loc un control format dintr-o echipa de agenti constatatori din cadrul ministerului la popasul si pensiunea .., echipa din care a facut parte si reclamantul BC, in calitate de expert evaluare examinare. Intrucat s-au constatat unele nereguli, respectiv, prosoape insuficiente, lipsa covoare antiderapante si saltelute de protectie, lipsa firma exterioara care sa prezinte gradul de clasificare, s-au incheiat procesele verbale de contraventie nr. 0002534 si 0000415 fiind aplicate ca sanctiuni, avertisment.
La solicitarea reclamantei SC _ SRL, la data de 12.01.2013, expertul evaluator ANEVAR VE, intocmeste un raport de evaluare a imobilizarilor corporale privind cabana P+1, casute camping de lemn, cabane din lemn si fundatie din beton iar acest raport este inaintat Primariei P. la 14.01.2013 pentru a fi avut in vedere la calcularea impozitelor pe anul 2012.
Conform fotografiilor depuse la dosar, in prezent acest complex este inchis iar casutele sunt in stare de degradare. Aceasta este starea de fapt sustinuta cu inscrisuri oficiale depuse la dosar.
In numarul 344 (441) din perioada 24 aprilie-30 aprilie 2012, parata SC _ SRL publica in saptamanalul .. un articol semnat sub pseudonimul IV intitulat ,, Jaf in raiul de la .., pe sute de mii de euro". Tot acest articol este scris cu litere diferite, astfel: titlul este scris cu litere mari si culoare diferita, apoi urmeaza un paragraf care este scris cu litere mai mari decat restul articolului, autorul subliniind pe scurt esenta acestui articol si anume despre ,, jaful de la _ pe sute de mii de euro" de care are cunostinta inspectorul guvernamental BC ce se invarte in cercuri mafiote si care a beneficiat de favorurile acestora intrand in posesia unor terenuri pentru care localnicii se lupta de ani de zile sa si le recupereze, acelasi inspector guvernamental fiind suspectat de delapidarea a sute de mii de euro destinati unei pensiuni administrate de firma sotiei. Se mai vorbeste de faptul ca sotia functionarului public, "o obscura profesoara de limba romana la un liceu din ..", detine o firma controlata de sot iar averea acestora nu se poate justifica. Despre societatea detinuta de reclamanta se arata ca aceasta a intrat in dizolvare de mai multe ori, fiind o societate fantoma, incercand sa se evidentieze faptul ca este greu de explicat cum o astfel de firma ajunge sa administreze un complex intr-o zona atat de frumoasa. Retoric, autorul articolului isi mai pune problema cand prim procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, domnul _ se va impaca cu unul din colegii sai, procurorul _, astfel incat sa-si faca timp sa verifice cum s-au cheltuit sute de mii de euro pe o pensiune turistica de numai o stea. Se mai arata in articol ca reclamantul este inspectorul lui ,, peste prajit" trebuind sa se ,, dumireasca,, cititorii ca acesta nu mai are ce sa caute in minister.
Desi initial, parata SC _ SRL. a aratat ca nu poate divulga numele autorului articolului, la solicitarea instantei, se indica faptul ca numele real al ziaristului este DN acesta fiind citat in cauza in calitate de parat, motiv pentru care s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului IV, urmand sa fie respinsa actiunea fata de acest parat ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
Paratul DCN, la interogatoriu si in concluziile scrise depuse la dosar , sustine ca prin publicarea acestui articol a avut intentia de a atrage atentia despre degradarea complexului turistic situat intr-una din cele mai frumoase zone din tara, insa se constata ca nimeni nu a preluat acest subiect, neavand nici un efect asupra opiniei publice. Cu toate acestea, articolul subliniaza altceva si anume, denigrarea reclamantului BC care, dupa parerea jurnalistului, este suspectat de delapidarea a sute de mii de euro, este inspectorul lui ,,peste prajit" si persoana care se invarte in cercuri mafiote care a acaparat terenul unor localnici ce nu si-l pot revendica. Din inscrisurile depuse la dosar nu rezulta ca reclamantii au fost supusi unor cercetari penale, ca ar fi fost verificati de Agentia Nationala de Integritate si nici ca au existat litigii cu privire la acest teren cumparat de catre SC _. SRL. De altfel, din interogatoriu solicitat de parat reclamantilor, se constata ca intrebarile s-au canalizat pe modul cum reclamantii au dobandit averea si nicidecum sa se dovedeasca despre ce s-a sustinut in articol, legat de complexul de la _.
Instanta retine ca acest articol nu are temei factual, jurnalistul nefacand suficiente verificari astfel incat sa poata sustine in judecata cele publicate. Insusi paratul DCN precizeaza ca s-a documentat timp de aproximativ doua saptamani de pe site-uri oficiale, respectiv, declaratii de avere, portalul instantelor de judecata si de la localnici. Acesta nu a solicitat in scris ministerului un punct de vedere cu privire la activitatea depusa de reclamant in calitate de functionar public, daca este in conflict de interese, daca este verificat de ANI sau daca este cercetat penal astfel incat sa se justifice exagerarea jurnalistului in a-l suspecta pe reclamant de delapidare. Paratul nu a solicitat informatii nici de la Primaria _ cu privire la acel teren pentru a aduce la cunostinta publicului modalitatea de preluare a terenului de la .. iar faptul ca jurnalistul nu se intelege cu primarul nu este o scuza. In baza Legii 544/2001 privind informatiile de interes public, acesta putea sa solicite documente referitoare la acel teren . Se mai are in vedere si faptul ca desi paratul a declarat la interogatoriu ca a sunat la minister pe un telefon fix insa nu i s-a raspuns, situatie ce s-a repetat si in cazul contactarii societatii reclamante, la solicitarea instantei, paratul arata ca la acel moment a folosit o cartela telefonica insa nu mai stie numarul, instanta fiind in imposibilitatea verificarii celor sustinute.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului confirma principiul conform caruia articolul 10 "protejeaza dreptul jurnalistilor de a comunica informatii cu privire la chestiuni de interes general, daca ei actioneaza cu buna credinta, pe baza unor fapte exacte si furnizeaza informatii ‘fiabile si exacte‘, respectand etica jurnalistica".
In cauza Stoll contra Elvetiei, Curtea a retinut ca asezarea in pagina a articolelor in litigiu, cu titluri care sa faca senzatie, nu pare demna de un subiect atat de important si serios, precum cel al fondurilor fara mostenitori, articolele reclamantului dovedindu-se imprecise si totodata susceptibile a induce in eroare cititorii. Asa cum s-a aratat anterior, si in cauza de fata titlul si primul paragraf sunt scrise cu litere mai mari care dau aparenta esentei articolului, subliniind aspecte nedovedite si inexacte. Tot in cauza Stoll contra Elvetiei, Curtea a mai retinut ca jurnalistul respectiv a intentionat nu atat sa informeze publicul asupra unei probleme de interes general, ci sa faca din raportul ambasadorului un subiect de scandal inutil avand ca urmare demiterea ambasadorului. Forma trunchiata si simplista a articolelor in cauza, care era de natura sa induca in eroare cititorii asupra personalitatii si aptitudinilor ambasadorului, a redus in mod considerabil importanta contributiei acestor articole la dezbaterea publica protejata de art. 10. Aceasta situatie se aplica si litigiului de fata intrucat nici un alt jurnalist nu a mai supus dezbaterii publice subiectul in cauza, rolul articolului fiind calomnierea reclamantului BC, aspect intarit de paratul jurnalist prin atitudinea sa la interogatoriu, aratand ca va face plangere penala impotriva reclamantului, transformand subiectul de interes general considerat initial de parat, intr-un subiect personal .
Instanta aminteste de Cauza RUMYANA IVANOVA impotriva Bulgariei in care Curtea a retinut ca ambele parti au fost de acord cu faptul ca pedeapsa aplicata reclamantei (jurnalista) pentru calomnie a constituit o imixtiune in dreptul sau la libertatea de expresie si a fost "prevazuta de lege". Examinand daca aceasta imixtiune a fost "necesara intr-o societate democratica" si daca a corespuns unei "nevoi sociale presante", Curtea a reiterat rolul vital al presei de "caine de paza" si datoria sa intr-o societate democratica de a furniza informatii in toate chestiunile de interes public. Articolul in discutie relata o chestiune de un considerabil interes public: candidatura unui foarte bine cunoscut politician pentru postul de ministru adjunct in Ministerul de Finante, retinandu-se ca, in plus, ca politician si candidat pentru o functie publica, acesta trebuia sa fie deschis, in mod inevitabil si cu buna-stiinta, cercetarii publice, in special in ceea ce priveste integritatea sa din punct de vedere financiar.
S-a retinut ca totusi, art. 10 nu garanteaza libertatea de expresie fara restrictii. Declaratia cuprinsa in articolul reclamantei, prin care politicianul era mentionat in lista debitorilor ca proprietar a trei companii anume, era in mod clar o afirmatie faptica si, prin urmare, susceptibila de a fi dovedita. Intr-adevar, cu cat era mai serioasa afirmatia, ca in speta de fata, cu atat trebuiau aduse probe mai solide, in special deoarece afirmatiile erau publicate intr-un cotidian de larga audienta. Curtea nu a vazut nici un motiv pentru a pune la indoiala constatarile facute de instantele interne referitoare la faptul ca reclamanta (jurnalista) nu a furnizat suficiente probe din care sa rezulte ca declaratia sa nu a fost calomnioasa si, in fapt, ca a publicat fapte despre care cunostea sau trebuia sa cunoasca ca nu sunt sigure. Mai mult, si-a formulat afirmatia intr-un mod care nu lasa nici un dubiu ca ii apartinea ei si nu membrilor parlamentului care i-o furnizasera. Afirmatia implica si faptul ca informatia era intemeiata pe lista oficiala si nu pe vreo alta publicatie. Reclamanta a prezentat afirmatia ca si cum ii apartinea si prin urmare raspundea pentru exactitatea ei. in plus, nu a existat nici un motiv special pentru a o exonera de obligatia de a verifica acuratetea afirmatiei sale. Evident ca celelalte publicatii s-au bazat pe reclamanta, care nu reprezenta o sursa oficiala, iar declaratiile informale ale celor doi membri ai parlamentului facute in holul Adunarii Nationale nu puteau fi preluate fara rezerve. Desi articolul contestat a fost amendat si a fost urmat de cuvantul in replica al politicianului, articolul original a fost citit intre timp pe scara larga iar prejudicierea reputatiei sale fusese deja cauzata. In concluzie, motivele invocate de instantele bulgare pentru condamnarea reclamantei au fost relevante si suficiente iar maniera in care cauza fost examinata a aratat deplina recunoastere a contradictiei dintre dreptul la informare, pe de o parte, si protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pe de alta parte. In plus, data fiind relativa gravitate a pedepsei, prin renuntarea la raspunderea penala in favoarea unei amenzi administrative minime, autoritatile interne nu au depasit marja de apreciere. Aceleasi concluzii se retin si in cauza de fata, paratul DCN nefacand verificari suficiente astfel incat sa dovedeasca cele scrise in articol si, chiar daca era vorba despre un functionar public ce poate fi supus unor exagerari jurnalistice, nu se justifica lipsa temeiului factual, subliniind fara sustinere ca acest functionar se invarte in cercuri mafiote, este inspectorul lui ,,peste prajit" si este suspectat de delapidare a sute de mii de euro.
Este adevarat ca limitele criticii admisibile sunt mai ample fata de un functionar public decat fata de un simplu particular : spre deosebire de al doilea, primul se expune inevitabil si constient unui control atent al faptelor si gesturilor sale atat din partea ziaristilor cat si din partea masei de cetateni si deci trebuie sa arate o toleranta mai mare, totusi, trebuie facuta distinctia intre fapte si judecati de valoare. Daca faptele se pot dovedi, judecatile de valoare nu-si pot demonstra exactitatea. Pentru judecatile de valoare, aceasta cerinta este irealizabila si aduce atingere libertatii de opinie in sine, element fundamental al dreptului asigurat de art. 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. In cauza Petrina impotriva Romaniei a retinut Curtea ca faptul de a acuza anumite persoane implica obligatia de a furniza o baza reala suficienta si ca inclusiv o judecata de valoare se poate dovedi excesiva daca este lipsita total de o baza reala. A mai retinut Curtea ca daca in baza rolului ce-i este atribuit, presa are efectiv datoria de a alerta publicul atunci cand este informata asupra presupuselor abuzuri din partea alesilor locali si functionarilor publici, fapta de a acuza direct anumite persoane, indicandu-le numele si functiile, implica pentru ziaristii in speta obligatia de a furniza o baza reala suficienta .Prin urmare, Curtea nu a crezut ca se poate vedea in asta recurgerea la « doza de exagerare » sau de « provocare » a carei folosire este permisa in cadrul exercitarii libertatii jurnalistice, fiind de parere ca in speta afirmatiile celor doi ziaristi au depasit limitele acceptabile si chiar daca s-ar admite ca afirmatiile in cauza ar putea fi considerate drept judecati de valoare, Curtea a considerat ca sunt lipsite de orice baza reala neexistand niciun indiciu ca reclamantul ar fi lucrat in calitate de agent de Securitate .
In cauza de fata, instanta considera ca nu exista un raport de proportionalitate rezonabil intre interesele concurente implicate, fiind incalcat art. 8 din Conventie, respectiv, dreptul la viata privata, prin acest articol aducandu-i-se atingere demnitatii si onoarei reclamantului, neavand relevanta faptul ca reclamantul nu locuieste in Tg-Jiu unde este publicat ziarul, deoarece aceasta publicatie apare si online. Pentru a se bucura de protectia art.10 din CEDO, trebuie sa existe o verificare corespunzatoare realizata de catre ziarist inaintea redactarii materialului, sa existe fapte reale pe care s-au bazat acuzatiile aduse de acesta, sa existe buna credinta a ziaristului si acesta sa respecte regulile de etica jurnalistica ( cauza Gaudio c. Italiei). Textul articolului contine referiri la persoane, el nu cuprinde date cu caracter general ci cuprinde referinte concrete la persoanele reclamantilor .
Instanta califica ca fiind subiectiva atitudinea paratului DCN in raport cu judecata de valoare cat si cu scopul demersului jurnalistic respectiv. Chiar daca materialul publicat in paginile 4 si 5 ale ziarului ".." din saptamana 24-28 aprilie 2012 si pe site-ul "www _.ro" a fost furnizat de catre o persoana necunoscuta initial, semnand sub pseudonimul IV, responsabilitatea publicarii acestuia in paginile ziarului si, implicit, pe site, incumba managerului acestuia si societatii insasi, acesta fiind cel care gestioneaza prin functia sa aparitiile din ziar, alaturi de autorul articolului, paratul DCN. In jurisprudenta sa, Curtea E.D.O. a decis cu valoare de principiu,(vz. Cauza ?ztü c. Turquie din 28.09.1999, Recueil 1999-VI, parag.49 si Leempoel si S.A. ED. Cine Revue c/Belgique, parag.66, nepublicata, citate de C.B. in Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Comentariu pe articole, editia 2, pag. 813, paragraf.68) ca daca este adevarat ca editorul nu se asociaza intotdeauna, in mod obligatoriu, opiniilor exprimate in lucrarea sau articolul publicat, nu mai putin, prin punerea la dispozitia autorului a suportului publicarii unui text, el participa la exercitiul libertatii de exprimare, astfel ca indirect, redactorul sef si in acord cu autorul articolului sau managerul publicatiei, este tinut de aceleasi indatoriri si responsabilitati pe care insusi autorul si le asuma prin difuzarea opiniilor sale publicului.
Se mai are in vedere faptul ca acest articol nu a fost improvizat spontan, nu au avut loc discutii tinute in direct si greu de retractat ( a se vedea, a contrario, Fuentes Bobo impotriva Spaniei, nr. 39293/98, pct. 46, 29 februarie 2000), ci articolul a fost intocmit de un jurnalist cu experienta care, la interogatoriu, isi afirma singur notorietatea. Paratul, in calitate de ziarist, a incalcat regulile de etica profesionala, manifestand agresivitate si intentie de culpabilizare, fara probe si fara a pastra o proportie intre afirmatiile facute si realitatea neconfirmata privind apartenenta reclamantului la cercuri mafiote, inspectorul lui ,,peste prajit", care este suspectat de delapidarea a sute de mii de euro iar terenul unde se afla complexul turistic .. ,,este in litigiu, adevaratii proprietari fiind tarati prin instantele judecatoresti", aspecte redate in articol cu ferma convingere, afirmatii ce se circumscriu in notiunea de informatii si nu de opinii, prezentand publicului unele informatii neadevarate sub forma unor adevaruri incontestabile. Prin urmare, demersul jurnalistic al paratului releva faptul ca acesta a prezentat publicului informatii, fara o verificare prealabila si fara a avea o baza factuala, informatii de natura a aduce prejudicii de imagine reclamantului, fapt ce determina instanta sa traga concluzia ca paratul nu a actionat cu buna-credinta.
Instanta considera ca afirmatiile contestate de reclamant au depasit limita acceptabila, fiind obligata instanta sa mentina un just echilibru intre apararea dreptului reclamantului la reputatie si libertatea de exprimare protejata prin art. 10 din Conventie.
Astfel, pentru egalitate de tratament, tinand cont de codul deontologic al jurnalistului, instanta urmeaza sa oblige paratii sa prezinte scuze fata de reclamant printr-o scrisoare publica in publicatia ,, _,, in termen de 10 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti si totodata vor fi obligati paratii sa publice hotararea pronuntata in cauza pe cheltuiala lor in publicatia ,, _,, in termen de 10 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti.
Avand in vedere cele aratate mai sus, pentru a garanta dreptul reclamantului la reputatia sa si la respectarea vietii sale private in conformitate cu art. 8 din Conventie, instanta apreciaza ca reclamantul a suferit in mod incontestabil un prejudiciu moral pe care simpla constatare a incalcarii nu ar reusi sa-l repare. Tinand seama de circumstantele cauzei si pronuntandu-se in echitate, constatand ca sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale: existenta faptei ilicite, a prejudiciului, a legaturii de cauzalitate intre fapta si prejudiciu si vinovatie, instanta in baza art.1349 si 1357 si urmatoarele cod civil, instanta va obliga paratii la plata sumei de 5000 lei catre reclamant reprezentand despagubiri civile- prejudiciu moral.
Instanta va respinge capetele de cerere privind plata daunelor cominatorii, publicarea hotararii intr-un ziar local de larga circulatie in Targu-Jiu si intr-un ziar central de larga circulatie si plata cheltuielilor de judecata, din urmatoarele considerente:
Daunele cominatorii reprezinta o sanctiune, un mijloc legal prin intermediul caruia un creditor il poate determina pe debitorul sau, sa execute obligatia de care acesta este tinut. Acestea reprezinta constrangerea debitorului la executarea obligatiei respective iar acordarea acestora de catre instanta de judecata nu este conditionata de dovada vreunui prejudiciu, fiind admisibile pentru obligatia de a face sau a nu face (art.1516, 1528, 1529 cod civil). Instanta apreciaza ca obligarea paratilor la plata daunelor cominatorii le-ar crea un sentiment ca ar fi persoane de rea credinta ce nu inteleg si nu se supun unei hotarari judecatoresti ramasa irevocabila devenita astfel, lege pentru parti. Cu privire la publicarea hotararii intr-un ziar local de larga circulatie in Tg-Jiu si intr-un ziar central de larga circulatie, avand in vedere egalitatea de arme, respectiv, faptul ca articolul a aparut doar in ziarul ,,_,, iar reclamantul nu a publicat un drept la replica fata de acest articol, instanta apreciaza ca publicarea hotararii in acelasi jurnal este echitabil atat pentru paratul jurnalist cat si pentru cititorii acestei publicatii. Referitor la plata cheltuielilor de judecata solicitate prin actiune, instanta urmeaza sa respinga aceasta cerere intrucat reclamantul nu a facut dovada suportarii unor astfel de cheltuieli, la dosar neexistand nicio chitanta in acest sens.
Cu privire la actiunea formulata de reclamanta BM, instanta urmeaza sa respinga actiunea ca neintemeiata intrucat paratul nu a adus atingere demnitatii acesteia chiar daca a folosit expresia ,, obscura profesoara,, subiectul articolului fiind despre jaful de la VM, asa cum opineaza autorul acestuia, cu atac direct la persoana reclamantului BC in calitatea sa de inspector guvernamental. Nici actiunea formulata de reclamanta _ nu este intemeiata urmand sa fie respinsa intrucat despre aceasta firma s-au cules date reale de pe portalul instantelor de judecata nedovedindu-se aducerea vreunei atingeri raporturilor private ale acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge actiunea formulata de reclamanti fata de paratul IV ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
Admite in parte actiunea cu precizarea ulterioara formulata de reclamantul BC domiciliat in _ in contradictoriu cu paratii SC _ SRL cu sediul in _, CN citat la locul de munca de la _ si DCN domiciliat in _
Obliga paratii sa prezinte scuze fata de reclamant printr-o scrisoare publica in publicatia ,,_" in termen de 10 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti.
Obliga paratii sa publice hotararea pronuntata in cauza pe cheltuiala lor in publicatia ,,Scandal de Gorj" in termen de 10 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti.
Obliga paratii la plata sumei de 5000 lei catre reclamant reprezentand despagubiri civile.
Respinge capetele de cerere privind plata daunelor cominatorii, publicarea hotararii intr-un ziar local de larga circulatie in Tg-Jiu si intr-un ziar central de larga circulatie si plata cheltuielilor de judecata.
Respinge actiunea formulata de reclamantii BME domiciliata in _ si SC _ cu sediul in _., ca neintemeiata.
Cu apel in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 30.04.2013, la Judecatoria Targu-Jiu.
PRESEDINTE
LILIANA-MARIA CRUCERU GREFIER
MIHAELA SIRBU
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Raspundere civila delictuala
Obligatia aducerii la cunostinta proprietarului plata TVA a terenurilor construibile - Sentinta civila nr. 301 din data de 27.04.2018Cerere de valoare redusa - Decizie nr. 501 din data de 21.06.2017
Actiune in raspundere patrimoniala - Sentinta civila nr. 851 din data de 18.10.2017
Pretentii. Contravaloarea lipsei de folosinta a imobilului - Sentinta civila nr. 2031 din data de 12.11.2015
Prestare munca fara forme legale. Prejudiciul produs prestatorului in urma unui accident. Acordarea daunelor materiale si morale in baza raspunderii civile delictuale - Sentinta civila nr. 89 din data de 05.03.2015
Imbogatirea fara justa cauza. Existenta unui temei constitutional al raspunderii. - Sentinta civila nr. 141/S din data de 04.05.2009
Raspunderea statului este o raspundere directa, limitata doar la prejudiciile cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale si este reglementata de art.538-539 Cod procedura penala (art.504 – 507 din vechiul Cod de procedura penala).Raspund - Decizie nr. 779 din data de 24.09.2015
Inadmisibilitatea actiunii in raspundere civila delictuala exercitata de angajator ulterior anularii deciziei de imputare emisa functionarului public pentru recuperarea prejudiciului. - Decizie nr. 700 din data de 13.02.2015
Drept civil. Daune morale si materiale derivand din procesul penal intemeiate pe dispozitiile art. 998-999 Cod civil. Neindeplinirea conditiilor raspunderii civile delictuale. - Decizie nr. 101 din data de 23.10.2014
Raspunderea civila a functionarului public angajata in temeiul art. 84 alin. 1 lit. b din Legea nr.188/1999 „ ... pentru nerestituirea in termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit”.Calcularea termenului de 30 de zile pentru emiterea dispozitiei - Decizie nr. 11894 din data de 13.11.2013
Raspunderea patrimoniala asociata raspunderii penale este intotdeauna o raspundere civila delictuala, ori raspunderea intemeiata pe dispozitiile art. 28 din Legea nr.22/1969 este o raspundere materiala intemeiata pe raporturile de munca. In cadrul pr... - Decizie nr. 887 din data de 30.11.2010
actiune in raspundere civila delictuala - Sentinta civila nr. 1920 din data de 08.03.2011
Raspundere civila delictuala art 1001 - Hotarare nr. 1589 din data de 05.07.2011
Atragerea raspunderii membrilor organelor de conducere. Fapte savarsite de administratorul statutar dupa deschiderea procedurii insolventei - Decizie nr. 699 din data de 22.06.2010
LATURA CIVILA A PROCESULUI PENAL. CALITATEA IN CARE RASPUNDE CIVIL ASOCIATIA FONDUL DE PROTECTIE A VICTIMELOR STRAZII. GARANT. ASIGURATOR - Decizie nr. 87 din data de 04.02.2010
SESIZAREA CURTII DE CONTURI PRIVIND APROBAREA SI EFECTUAREA UNOR PLATI NELEGALE DIN BUGETUL LOCAL. EXECUTAREA UNOR CLAUZE PREVAZUTE IN CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA, PRIVIND PLATA CATRE SALARIATI A UNOR SUME PENTRU CARE NU EXISTA TEMEI LEGAL. - Decizie nr. 355 din data de 09.04.2009
ACTIUNE IN STABILIREA RASPUNDERII CIVILE DELICTUALE - Sentinta civila nr. 134 din data de 22.01.2006
Pretentii civile. Raspunderea civila delictuala se intemeiaza pe ideea repararii unui prejudiciu, in timp ce raspunderea penala se intemeiaza pe ideea pedepsirii celui care a savarsit o fapta ilicita, apreciata de lege ca fiind infractiune. De aseme... - Sentinta civila nr. 2650/17.04.2008 din data de 21.09.2009
Raspundere civila delictuala - Sentinta civila nr. 23883 din data de 10.03.2010
Raspundere civila delictuala - Hotarare nr. 1827 din data de 17.03.2010