InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Judecatoria Targu-Mures

Penal - plangere impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata (art.278 ind.1 C.p.p.)

(Hotarare nr. 185 din data de 23.02.2010 pronuntata de Judecatoria Targu-Mures)

Domeniu Plangeri prealabile | Dosare Judecatoria Targu-Mures | Jurisprudenta Judecatoria Targu-Mures

Prin plangerea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 07.08.2009, petitionarul MM a solicitat desfiintarea rezolutiilor procurorului din 04.06.2009 si din 27.07.2009, in Dosarul nr. 19/P/2009 si trimiterea cauzei la organele de urmarire penala in vederea continuarii cercetarilor penale si trimiterea in judecata a persoanelor care se fac vinovate de savarsirea infractiunilor prevazute de art. 184 alin. 2 si 4 Cod Penal, art. 178 alin. 2 si 4 Cod Penal s art. 37 alin. 1 din Legea 319/2006.
In motivarea plangerii formulate, petitionarul a aratat ca cele doua rezolutii atacate sunt criticabile pentru urmatoarele motive:
- nu a fost efectuat nici un act de urmarire penala fata de principalul vinovat de nerespectarea prevederilor legale, respectiv fata de S.C. Azomures S.A., cu toate ca prin Procesul-verbal de cercetare din data de 27.04.2007 incheiat de ITM Mures s-a stabilit culpa acestei faptuitoare in producerea accidentului, fiind sanctionata contraventional pentru producerea accidentului de munca din data de 30.01.2007;
- situatia de fapt retinuta in rezolutia din 04.06.2009 nu corespunde cu situatia si conditiile in care s-a produs accidentul de munca, in sensul ca s-a omis a se preciza ca lucrarea de remediere a scaparilor de amoniac prin traseul de aerisire a vasului rezervor de apa amoniacala a inceput cu o zi inainte, respectiv in ziua de 29.01.2007, cand s-a aplicat blindul pentru a se putea realiza lucrarea de inlocuire a portiunii corodate prin care se realizau acele scapari de amoniac;
- expertiza efectuata in cauza este nerelevanta in conditiile in care nu a fost luata in calcul si varianta ca sectia la care urma sa se efectueze lucrarea nu a fost inchisa si nu s-a verificat daca explozia nu a fost determinata de o manevra gresita in cadrul acelei sectii;
- retinerea faptului ca inexistenta permisului de lucru cu foc nu a avut nici o influenta asupra producerii accidentului este criticabila avand in vedere faptul ca obtinerea acelui permis de lucru cu foc trebuia precedat de niste verificari esentiale in urma carora acesta se putea elibera.
La dosarul cauzei a fost anexat dosarul nr. 19/P/2009 al Parchetului de pe langa Tribunalul Mures.
Din analiza actelor acestui dosar, instanta retine ca prin rezolutia din 04.06.2009 s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de FI, CA si SG pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 184 alin. 2 si 4 Cod Penal, art. 178 alin. 2 si 4 Cod Penal si a art. 37 alin. 1 din Legea 319/2006, in temeiul art. 10 lit. b, c si g Cod Penal.
Se retine in cuprinsul rezolutiei ca, din analiza concluziilor formulate de inspectorii ITM Mures, determinant pentru formarea amestecului exploziv a fost modul in care a fost montat blindul, precum si faptul ca, ulterior montarii, suruburile flansei nu au fost stranse la loc, acest lucru permitand un joc de 10-15 mm, pe unde amestecul exploziv a migrat in exterior. S-a retinut ca din actele dosarului rezulta ca blindul a fost montat de FI - cu privire la care s-a apreciat de catre procuror ca este singura persoana responsabila in mod direct si exclusiv de corecta efectuare a operatiunii de blindare, fiind responsabil astfel de savarsirea infractiunii prevazute de art. 37 alin. 1 din Legea 319/2006. Ca urmare a decesului acestuia s-a dispus, in temeiul art. 10 lit. g Cod Procedura Penala.
In ceea ce priveste comiterea infractiunilor de ucidere din culpa si vatamare corporala din culpa, raportat la probele administrate in cauza, tinandu-se cont si de concluziile efectuate, s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de FI, in temeiul art. 10 lit. b Cod Procedura Penala (fiind vorba de o autoaccidentare, explozia fiind determinata de modul in care acesta a procedat la montarea blindului), iar in privinta infractiunii de vatamare corporala din culpa in dauna persoanei MM, s-a facut aplicarea art. 10 lit. g Cod Procedura Penala.
In ceea ce-i priveste pe CA si SG - cercetati pentru savarsirea infractiunilor de vatamare corporala din culpa si ucidere din culpa s-a dispus neinceperea urmaririi penale - in baza art. 10 lit. c Cod Procedura Penala, intrucat persoana responsabila de producerea accidentului a fost considerata FI.
Impotriva acestei solutii petitionarul MM a formulat plangere, conform art. 278 Cod procedura penala, plangere care a fost respinsa prin rezolutia din data de 21.07.2009 data de procuror sef-sectie judiciara de la Parchetul de pe langa Tribunalul Mures, acesta considerand ca plangerea este nefondata.
Analizand, in baza actelor existente la dosarul de cercetare penala, solutia de neincepere a urmaririi penale, instanta apreciaza ca, in parte, criticile formulate sunt intemeiate, astfel:
 Cu privire la momentul inceperii lucrarii de inlocuire a conductei de aerisire R6, instanta apreciaza ca in mod corect, din analiza probelor administrate cauzei, s-a retinut faptul ca aceasta a inceput in data de 30.01.2007, avand in vedere ca in data de 29.01.2007 s-au efectuat lucrari pentru desfundarea traseului de preaplin R10DN80, o cu totul alta conducta decat cea de aerisire la care s-au efectuat lucrari in data de 30.01.2007.
In dimineata zilei de 30.01.2007, s-a desemnat echipa ce urma a efectua lucrarea de inlocuire a traseului de aerisire a vasului rezervor de apa amoniacala, respectiv  SG, FI, Radu L. si un sudor al carui nume nu a fost  precizat, dat fiind faptul ca Instalatia Uree, unde urma sa aiba loc interventia nu avea angajat un sudor, motiv pentru care urma a se solicita prezenta unui sudor de la o alta sectie.
Ulterior s-a procedat la instruirea sumara (a persoanelor deja desemnate a face parte din echipa de lucru) cu privire la lucrarea ce trebuia efectuata a persoanelor deja desemnate.
Rezulta din probele administrate, respectiv declaratia numitului SG, ca acesta, impreuna cu FI, au inceput pregatirile pentru inlocuirea tronsonului de aerisire a vasului de apa amoniacala de la rezervorul de apa 20% (V21). In acest sens si-au dus sculele pe vasul cu apa amoniacala si au slabit cele patru suruburi ale flansei care facea legatura intre tronsonul de aerisire si vasul  V21 pentru a pregati montarea blindului, dupa care au coborat de pe vas si au asteptat eliberarea permisului pentru lucru cu foc.
Ulterior, dupa o discutie legata de obtinerea permisului de lucru cu foc (purtata cu CA), in timp ce MM a urcat pe scheletul metalic de langa vasul V21 pentru a fixa tronsonul ce trebuia inlocuit de scheletul metalic, numitii FI si SG s-au urcat pe vasul de apa amoniacala, au scos un surub de la flansa racordului R6DN100, au introdus blindul, fara a strange la loc suruburile flansei, dupa care au efectuat, cu ajutorul polizorului unghiular, o prima taietura in partea de jos a tronsonului de conducta ce trebuia inlocuit, efectuand si o a doua taietura incompleta a acestei conducte, dupa cotul acesteia (atat cat le-a permis inaltimea conductei, avand in vedere ca exista riscul unei caderi in gol a persoanei care efectua operatiunea de taiere).
In urma unei discutii purtate de cei trei - FI, SG si MM - acestia au hotarat sa debiteze ultima portiune electric, cu aparatul de sudura, sens in care numitul SG s-a deplasat catre aparatul de sudura, aflat in apropiere, pentru a modifica amperajul acestuia in vederea efectuarii operatiei de taiere electrica. Numitii FI si MM au ramas pe capacul vasului cu apa amoniacala, respectiv pe scheletul metalic din apropiere. In intervalul de timp in care SG s-a deplasat catre aparatul de sudura a avut loc o explozie care a aruncat la cativa metrii capacul vasului cu apa amoniacala si pe numitul FI la o distanta de cca 18 metrii, iar pe numitul MM in spatele rezervorului, pe niste schele metalice.
Ca urmare a leziunilor suferite, numitul FI a decedat, iar numitul MM a fost nevoit sa se pensioneze pentru invaliditate.
Potrivit declaratiilor lui SG, acesta a lucrat impreuna cu FI la operatiunea de montare a blindului - operatiune care presupunea desfacerea suruburilor flansei, introducerea blindului pentru a separa vasul de apa amoniacala de conducta de aerisire, strangerea suruburilor flansei pentru fixarea blindului si pentru a impiedica deplasarea acestuia.
Potrivit aceleiasi declaratii, tot numitul SG a efectuat cele doua manevre de taiere a conductei de aerisire, iar numitul MM a fixat - prin sudura -  conducta de aerisire de schela metalica din apropiere.
Din declaratiile numitilor SG si MM, precum si cele ale lui CA rezulta ca acesta din urma a solicitat eliberarea permisului de lucru cu foc inainte ca SG, FI si MM sa urce pentru a doua oara pe capacul vasului cu apa amoniacala, respectiv pe schela metalica pentru consolidarea conductei de aerisire, si a comunicat echipei ce urma sa efectueze lucrarea ca permisul este facut si ca se poate trece la efectuarea propriu zisa a lucrarii.
Pe de alta parte, conform raportului de expertiza efectuat de INSEMEX Petrosani, formarea amestecului exploziv a avut loc ca urmare a amestecului amoniacului din interiorul si exteriorul rezervorului in jurul racordului R6 - neetans, existand mai multe variante de producere a sursei care initiat explozia.
Prima dintre ipotezele de initiere a exploziei are in vedere crearea de particule incandescente prin debitarea cu flexul (de catre FI) a ultimei portiuni de conducta, care au aprins amestecul exploziv migrat prin difuzie in jurul flansei de la racordul R6 si pe verticala in sus, flacara produsa propagandu-se prin interstitiul dintre flansele racordului R6 in interiorul rezervorului cu apa amoniacala (V21).
Cea de-a doua ipoteza are in vedere varianta ca amestecul exploziv sa fi fost initiat de scanteile formate de colectorul motorului polizorului  - ipoteza care este inlaturata insa in chiar cuprinsul expertizei avandu-se in vedere distanta relativ mare, atat pe verticala cat si pe orizontala fata de R6 si capatul liber format prin prima debitare.
Cea de-a treia ipoteza este aceea in care explozia a fost initiata ca urmare a unui arc electric.
Se retine in raportul de expertiza ca un arc electric s-ar fi putut produce fie intre cele doua portiuni de conduca debitate complet, ca urmare a imperfectiunilor izolatiei instalatiei de sudare.
Cea de-a doua varianta in care s-ar fi produce un arc electric, potrivit aceluiasi raport de expertiza, este urmare a contactului imperfect intre flansele racordului R6.
Cea de-a patra ipoteza are in vedere initierea amestecului exploziv ca urmare a descarcarii electrostatice acumulate ca urmare a incarcarii electrostatice a lucratorilor, prin frecarea articolelor de imbracaminte - ipoteza inlaturata ca fiind cu o probabilitate destul de redusa.
Se concluzioneaza ca cea mai probabila dintre ipoteze - in privinta initierii amestecului exploziv este cea de-a treia - respectiv faptul ca amestecul exploziv  a fost initiat de un arc electric.
In raport cu rezultatul produs - moartea numitului FI si vatamarea corporala a numitului MM, instanta apreciaza ca deopotriva modul defectuos de realizare a operatiunii de blindare a rezervorului de apa amoniacala cat si producerea arcului electric se afla in raport de cauzalitate cu explozia ce a avut loc.
Pe de alta parte, cu privire la criticile formulate de petitionar care a aratat ca eliberarea permisului de lucru cu foc nu este o simpla formalitate, instanta constata, avand in vedere  Decizia nr. 3 din 04.01.2006 privind modul de executie a lucrarilor cu foc deschis emisa de vicepresedintele Consiliului de Administratie al S.C. Azomures S.A., ca, intr-adevar, pentru lucrarile de "sudare, taiere, lipire sau altor asemenea operatii care prezinta pericol de incendiu se pot executa numai dupa ce s-au luat masuri pentru indepartarea sau protejarea materialelor combustibile, golirea, spalarea, blindarea traseelor de conducte sau a utilajelor, aerisirea sau ventilatia spatiilor, analizarea mediului de lucru pentru substante care pot declansa incendiul/explozia consemnat in Buletin de analiza [_]
[_] lucrarile mentionate mai sus se executa numai pe baza Permisului de lucru cu foc [_]
Permisul de lucru cu foc se va intocmi astfel:
a) seful de formatie (tura), pe a carui arie de activitate se desfasoara lucrarea cu foc deschis, va emite Permisul de lucru cu foc, asigurand completarea, semnarea lui de cei cu atributii specifice si verifica respectarea masurilor stabilite;
b) permisul de lucru se elibereaza sefului formatiei care executa lucrarea (dupa caz direct sudorului), acesta nominalizand persoanele care executa efectiv lucrarea, aducand la cunostinta acestora lucrarea ce va fi executata;
c) seful sectorului de activitate, instalatie, serviciu, atelier, dupa caz sectie, va verifica si aviza permisul de lucru cu foc;
d) permisul de lucru cu foc se va inregistra inainte de inceperea lucrarii la Serviciul privat pentru situatii de urgenta"
Ca urmare, eventualele situatii neconforme standardelor de siguranta ar fi putut fi identificate prin verificarile pe care le presupuneau eliberarea Permisului de lucru cu foc deschis.
Cu privire cercetarile efectuate in raport de infractiunea de vatamare corporala din culpa al carui subiect pasiv a fost petitionarul, instanta apreciaza ca in cauza trebuie analizate actiunile/inactiunile persoanelor ce au participat la operatiunile de inlocuire a tronsonului de conducta in raport cu rezultatul produs.
Sintetizand cele expuse anterior, operatiunea de inlocuire a tronsonului de conducta presupunea, intr-o prima faza, operatiunea de blindare a conductei de aerisire R6, urmata, intr-o a doua faza de prinderea conductei cu un colier metalic de scheletul metalic aflat in imediata apropiere, indepartarea tronsonului de conducta avariat prin debitarea partii deteriorate si inlocuirea acestei parti cu una noua.
La prima dintre operatiuni au participat numitii FI si SG. Nu rezulta din declaratiile celui din urma daca dupa introducerea blindului intre flansele conductei R6 a fost efectuata manevra de strangere a suruburilor flansei.
Din evidentele intocmite de S.C. Azomures S.A. cu privire la operatiunile de blindare efectuate nu rezulta insa efectuarea acestei operatiuni, nici materialul din care era efectuat blindul si nici grosimea acestuia.
Raportul de cercetare a accidentului de munca si raportul de expertiza efectuat nu da explicatii suplimentare in aceasta privinta si nici nu lamuresc in ce masura jocul constatat al suruburilor flansei (10-15 mm) se datoreaza grosimii blindului montat si nici cat din jocul constatat se datoreaza grosimii materialului din care a fost confectionat blindul montat si cat exploziei ce a avut loc.
De asemenea, instanta constata ca din probele administrate cauzei - respectiv declaratiile persoanelor implicate in operatiunea de blindare a vasului de apa amoniacala  - ca la aceasta operatiune au participat doua persoane - numitul SG si numitul Farcas Ioan.
Avand in vedere ca s-a apreciat ca efectuarea defectuoasa a operatiunii de blindare a fost una dintre cele doua concurente ale exploziei produse, instanta constata ca desi in privinta numitului FI s-a retinut incidenta prevederilor art. 10 alin. 1 lit. g Cod Procedura Penala, nu s-a lamurit suficient care a fost participarea celei de-a doua persoane la rezultatul produs (decesul unuia dintre lucratori si vatamarea integritatii corporale a celuilalt).
Cu privire la cea de-a doua cauza concurenta la producerea exploziei - respectiv operatiunile de debitare/sudare - operatiuni efectuate de Suciu Ghe., Farcas I. si respectiv Magyari Mihai, instanta constata ca nici in aceasta privinta nu s-a lamurit contributia fiecaruia dintre cei trei in raport de rezultatul produs.
Instanta apreciaza, astfel ca nu a fost lamurita pe deplin starea de fapt si nici contributia fiecaruia dintre participanti in raport cu cele doua rezultate produse, motiv pentru care va admite plangerea formulata, va desfiinta ordonantele din 04.06.2009 si  din 27.07.2009, in Dosarul nr. 19/P/2009 al Parchetului de pe langa Tribunalul Mures, si va trimite cauza procurorului in inceperii urmaririi penale fata de numitii SG, Magyari Mihai si CA in raport cu decesul numitului FI si vatamarea integritatii corporale a numitului Magyari Mihai.
Procurorul urmeaza a verifica modalitatea in care s-a desfasurat operatiunea de montare a blindului la conducta R6 a rezervorului de apa amoniacala (participarea fiecaruia dintre cei doi la operatiunea de montare a blindului, daca au fost si alte persoane care le-au acordat ajutor si in ce fel) - prin audierea numitului SG.
De asemenea, urmeaza a se proceda la verificarea evidentelor interne ale societatii cu privire la persoana desemnata a face inlocuirea blindului, materialul din care acesta era confectionat si grosimea acestui material.
In raport cu materialul din care era confectionat blindul ce trebuia montat se va proceda la efectuarea unui supliment de expertiza prin care sa se stabileasca daca un astfel de blind a fost montat, modul in care respectivul blind ar fi trebuit sa se comporte  in conditiile exploziei ce a avut loc.
De asemenea, urmeaza a se stabili, prin verificare procedurilor interne ale Sectiei Uree din cadrul SC Azomures SA, care era modalitatea concreta de emitere a unui permis de lucru cu foc deschis in conditiile in care urma sa fie inlocuita conducta de aerisire R6 a rezervorului de apa amoniacala. De asemenea, cine era persoana responsabila pentru efectuarea verificarilor impuse de punctul 4 (Regulament si masuri de prevenire si stingere a incendiilor - Lucrari cu foc deschis) din Decizia nr. 3 din 04.01.2006 privind modul de executie a lucrarilor cu foc deschis emisa de vicepresedintele Consiliului de Administratie al S.C. Azomures S.A., daca aceasta persoana a efectuat aceste verificari si in ce document a fost consemnat rezultatul verificarilor.
Potrivit art. 37 alin. 1 din Legea 319/2006 constituie infractiune "neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatate in munca de catre persoana care avea indatorirea de a lua aceste masuri, daca se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala [_]".
In raport cu elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 37 alin. 1 din Legea 319/2006 si avand in vedere rezultatul produs, instanta apreciaza ca era necesar a se cerceta de catre procuror daca trebuiau a fi luate masuri legale de asigurare a securitatii si sanatatii in munca, daca aceste masuri au fost luate, precum si identificata persoana ce avea indatorirea a lua aceste masuri.
Ca urmare, procurorul va proceda la stabilirea acestor aspecte - prin verificarea procedurilor interne ale Sectiei Uree din cadrul S.C. Azomures S.A. si a fisei posturilor persoanelor implicate in desfasurarea lucrarilor de inlocuire a tronsonului de aerisire al vasului cu apa amoniacala.
Avand in vedere prevederile art. 192 alin. 3 Cod Procedura Penala,
Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Plangeri prealabile

plangere impotriva procurorului - Hotarare nr. 3794 din data de 21.12.2017
alte plangeri - Hotarare nr. 3792 din data de 13.12.2017
Plangere impotriva rezolutiei procurorului de neincepere a urmaririi penale Competenta prim procurorului adjunct in solutionarea plangerii - Decizie nr. 141 din data de 19.04.2010
Plangere contra solutiei procurorului. Casare cu trimitere pentru nerespectarea dispozitiilor art.278/1 al.8 lit.b. Nemotivare. - Decizie nr. 298 din data de 18.12.2009
- Sentinta penala nr. 78 din data de 28.05.2008
abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art.246 C.pen. ?i favorizarea infractorului prev. de art.264 C.pen - Sentinta penala nr. 1 din data de 21.03.2012
Plangerea petentului vizeaza un act al procurorului, efectuat in cursul urmaririi penale, care nu poate fi atacat decat in fata procurorului ierarhic superior, nu si in fata instantei de judecata. Legea nu permite atacarea in fata instantei de judecata, d - Hotarare nr. 558/R din data de 07.06.2013
Santaj. Elemente constitutive. - Sentinta penala nr. 1/F din data de 16.03.2011
Santaj. Elemente constitutive. - Sentinta penala nr. 1/R din data de 16.03.2011
PLANGERE ORDONANTA PROCUROR, ADMITERE - Sentinta penala nr. Sedinta Camerei de Consiliu din data de 16.05.2013
Plangere contraventionala - Decizie nr. 188/R din data de 15.02.2013
Respins recurs plangere contaventionala OPC. - Decizie nr. 253/R din data de 18.02.2010
Recurs, infractiune urmaribila la plangerea prealabila a partii vatamate. - Decizie nr. 127 din data de 05.04.2012
Art. 2781 Cod Procedura Penala. - Sentinta penala nr. 332/S din data de 30.11.2011
Art. 2781 Cod Procedura Penala. - Sentinta penala nr. 337/S din data de 07.12.2011
Plangere prealabila, momentul in care incepe sa curga termenul prevazut de art. 284 alin. 1 Cod Procedura Penala. Cu opinie separata. - Sentinta penala nr. 577/R din data de 16.12.2011
Recurs plangere rezolutie procuror. Respins - Sentinta penala nr. 3 din data de 29.10.2009
Recurs plangere rezolutie procuror – respins - Sentinta penala nr. 1 din data de 29.10.2009
Plangere impotriva deciziei C.N.S.C. Inaplicabilitatea dispozitiilor O.U.G. nr.34/2006. Desfiintarea deciziei atacate si trimiterea contestatiei spre solutionare instantei competente. - Decizie nr. 2160 din data de 27.07.2011
Anularea din oficiu a procedurii de atribuire de catre C.N.S.C.Conditii. - Decizie nr. 1 din data de 05.01.2010