Civil - revendicare imobiliara - DECLINARE

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 20.11.2007 sub nr. de dosar 3136/102/2007, ca efect al declinarii de competenta dispusa de catre Tribunalul Mures prin sentinta civila nr.1794/30.10.2008, reclamantul MS, in contradictoriu cu parata S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. a solicitat sa se constate faptul ca parata ocupa fara nici un titlu si fara sa-i plateasca vreo suma de bani o suprafata de cca. 800 mp de curte, fiind lipsiti de folosirea terenului pe care parata are conducte de canalizare si camine prin care colecteaza apa reziduala provenita de la Spitalul Clinic Judetean Mures;
- obligarea paratei la repararea pagubei pricinuite prin refuzul de a-i respecta dreptul de proprietate prevazut de art. 44 si 136 din Constitutia Romaniei, constand in plata unei chirii anuale de 50.000 lei, incepand cu data de 01.11.2004 pana in prezent si in viitor la plata anuala a aceleiasi sume;
- anularea actului de raspuns 209.016 din 10.09.2007, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca este proprietarul terenului situat in Tg. Mures, str. 22 Decembrie 1989, nr. 80, jud. Mures, identificat in CF. 2397, nr. top. 1928/2/2/29; 1928/2/1/6 si 1120/2/2/3/1/1/1/2/2 in suprafata totala de 1.051 mp obtinut prin cumparare in anul 1988.
Pe suprafata de 800 mp din teren parata si-a construit, inainte de a-1 cumpara reclamantul, conducte de canalizare si camine pentru colectarea apelor reziduale provenite de la Spitalul Clinic Judetean Mures, pe langa conducte si camine existand o zona de protectie, betonata si care nu o poate folosi nici pentru legumicultura si nici nu pot sa construiesc vreun corp de cladire pentru a desfasura activitati lucrative.
Reclamantul a mai mentionat ca are patru copii majori si pentru ca sunt mai multi soferi si mecanici in familie aveau intentia sa-si construiasca in curte un Service auto, insa nu pot face acest lucru din cauza constructiilor paratei aflate in curtea reclamantului, iar foloasele pe care nu le obtine prin nefolosirea terenului ocupat de parata se ridica la suma 50.000 lei anual.
Se mai arata ca la data de 29.08.2007, reclamantul s-a adresat paratei solicitand prin adresa 3138/2007 plata unei chirii pentru folosirea terenului, iar prin adresa nr. 209.016/10.09.2007 parata a recunoscut ca  ocupa terenul cu retele de canalizare, insa reclamantul trebuia sa stie acest lucru in momentul in care a achizitionat terenul, iar pe de alta parte prin art 576, 586 si 587 Cod civil precum si art 5 alin 2 al Legii serviciilor de utilitati publice nr. 51/2006 " operatorii de servicii de utilitati publice au drept de servitute legala asupra sistemelor de utilitati destinate realizarii serviciilor fara ca operatorul in cauza sa aiba vreo obligatie ", astfel ca nu i se poate da curs solicitarii, legislatia nepermitand acest lucru.
Fata de raspunsul paratei reclamantul a invocat art. 44 si 136 din Constitutia Romaniei conform caruia " proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular"... pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosii subsolul oricarei proprietati imobiliare cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
De asemenea, reclamantul a aratat ca articolele invocate de catre parata, respectiv art. 576, 586 si 587 Cod civil, precum si art. 5 alin 2 din Legea 51/2006 nu ii sunt opozabile, ele referindu-se la servitute si la dreptul de servitute, fapt care nu face obiectul pretentiilor.
Ceea ce este insa relevant in cauza este nerespectarea de catre parata a dreptului de proprietate al reclamantului asa cum imi este garantat de Constitutie si nerespectarea art. 481 Cod civil, conform caruia " Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai pentru o cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire".
Reclamantul a recunoscut faptul ca, parata realizeaza servicii de utilitate publica pe terenul proprietatea sa, motiv pentru care nu i-a ingradit accesul si nici nu are pretentii pentru servitute, insa reclamantul considera ca atata timp cat este lipsit de folosinta terenului, are dreptul, potrivit art. 480 Cod civil sa se bucure de toate atributele dreptului de proprietate.
Cu privire la intinderea prejudiciului cauzat prin lipsa folosintei terenului, reclamantul a apreciat ca se ridica la suma de 50.000 lei anual, iar in temeiul art. 998 Cod civil prejudiciul trebuie sa fie reparat de catre parata, motiv pentru care a solicitat admiterea actiunii asa cum a fost formulata.
Reclamantul a formulat precizare de actiune prin care a aratat ca suprafata afectata in cauza este de 235 mp, suprafata pe care nu poate edifica nici o constructie, neputand sa se bucure nici de proprietate si nici de dreptul de proprietate asupra acestei suprafete de teren, apreciind aceasta suprafata la suma de 50.000 lei.
Parata SC Compania Aquaserv SA a formulat intampinare (fila 12-13), prin care a invocat lipsa calitatii procesuale pasive a sa.
De asemenea, parata SC Aquaserv SA a formulat si cerere de aratare a titularului dreptului in persoana Municipiului Tg-Mures, aratand ca detine doar un drept de administrare, fiind operator de servicii publice de alimentare cu apa si canalizare.
In motivarea, parata a aratat ca, potrivit art. 4 din Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, (1) " Sistemele de utilitati publice sunt parte componenta a infrastructurii tehnico-edilitare a unitatilor administrativ-teritoriale, sunt bunuri de interes si folosinta publica si apartin, prin natura lor sau potrivit legii, domeniului public ori privat al unitatilor administrativ-teritoriale, fiind supuse regimului juridic al proprietatii publice sau private a acestora, dupa caz".
Parata a mai mentionat faptul ca, in baza Contractului de delegare, aprobat prin HCL Mures nr. 125/2006, are un drept de administrare asupra acestor sisteme, iar asa cum rezulta din art.2 lit. g din Legea nr. 51/2006 proprietar al sistemului de apa-canal din Tg. Mures, este Municipiul Tg. Mures, reprezentat de catre Consiliul local al acestuia.
De asemenea, conform art. l din Legea nr.213/1998, privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia "Dreptul de proprietate publica apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public", domeniul public judetean este alcatuit din retelele de alimentare cu apa, statiile de tratare cu instalatiile, constructiile si terenurile aferente acestora.
Municipiul Targu-Mures a formulat intampinare la precizarea de actiune a reclamantului (f 43), solicitand respingerea cererii de chemare in judecata si invocand exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Tg-Mures si exceptia lipsei calitati procesuale pasive a Municipiului Tg-Mures.
In motivare, s-a aratat faptul ca prin HCL nr. 125/27.04.2006 s-a aprobat contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare din Tg-Mures si a documentatiilor aferente intre Consiliul Local Tg-Mures si SC Compania Aquaserv SA. S-a apreciat ca parata de rand 1 este singura in masura sa administreze obiectul concesiunii, in vederea indeplinirii atributiilor conferite si de prestare a serviciilor comunitare de utilitati publice. Mai mult, s-a aratat ca prin art. 4 din HCL nr. 125/2006 s-a aprobat transmitere bunurilor cu drept de administrare si a celorlalte drepturi si obligatii aflate in portofoliul fostei RA Aquaserv SA cu titlu de drept de proprietate
 In cauza s-au administrat urmatoarele probe: inscrisuri Hotararea nr.125/2006 a Consiliului Local Tg.Mures (f. 20), contract (f. 21-28), planse foto (f 33); proba cu expertiza tehnica in constructii (f 56-60), extras CF (f 78-80), fotografii (f 85-88), concluzii (f. 70-71).
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Asupra exceptiei necompetentei materiale a Judecatoriei Tg-Mures invocata de parata de rand 2 Municipiul Tg-Mures, constata ca nu se impune a fi analizata, avand in vedere faptul ca prezenta cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei prin declinare de competenta din partea Tribunalului Mures, aceasta exceptie a fost solutionata anterior prin sentinta civila a Tribunalului Mures si se bucura de putere de lucru judecat.
Asupra exceptiilor lipsei calitati procesuale pasive a celor doua parate chemate in judecata, retine urmatoarele:
Potrivit art. 4 din Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice, "Sistemele de utilitati publice sunt parte componenta a infrastructurii tehnico-edilitare a unitatilor administrativ-teritoriale, sunt bunuri de interes si folosinta publica si apartin, prin natura lor sau potrivit legii, domeniului public ori privat al unitatilor administrativ-teritoriale, fiind supuse regimului juridic al proprietatii publice ori private a acestora, dupa caz".
Parata de rand 2 are in baza Contractului de delegare, aprobat prin HCL Mures nr. 125/2006 (f. 20), doar un drept de administrare asupra acestor sisteme, ceea ce rezulta si din definitia termenului "operator" de la art. 2 lit. g din Legea nr. 51/2006: "g) operator - persoana juridica romana sau straina care are competenta si capacitatea recunoscuta prin licenta de a furniza/presta, in conditiile reglementarilor in vigoare, un serviciu de utilitati publice si care asigura nemijlocit administrarea si exploatarea sistemului de utilitati publice aferent acestuia".
Se mai retine ca in conformitate cu art. 1 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, "Dreptul de proprietate publica apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public_II Domeniul public judetean este alcatuit din urmatoarele bunuri: _3. retelele de alimentare cu apa realizate in sistem zonal sau microzonal, precum si statiile de tratare cu instalatiile, constructiile si terenurile aferente acestora. III Domeniul public local al comunelor, oraselor si municipiilor este alcatuit din urmatoarele bunuri: _4. retelele de alimentare cu apa, canalizare, termoficare, statiile de tratare si epurare a apelor uzate, cu instalatiile, constructiile si terenurile aferente".
Se retine si faptul ca, potrivit art. 12 al. 4 din Legea nr. 213/1998, "In litigiile  referitoare la dreptul de proprietate asupra bunului, titularul dreptului de administrare are obligatia sa arate instantei cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Codului de procedura civila. Titularul dreptului de administrare raspunde, in conditiile legii, pentru prejudiciile cauzate de neindeplinirea acestei obligatii. De asemenea, neindeplinirea acestei obligatii poate atrage revocarea dreptului de administrare".
Conform HGR nr. 964/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Mures, la nr. crt. 2792 figureaza canalul pluvial, care ocupa o suprafata din proprietatea reclamantului, iar ca proprietar este trecut "Proprietatea orasului, in administrarea Regia Autonoma Aquaserv, al carei succesor in drepturi este SC  Compania Aquaserv SA".
Se retine ca reteaua de canalizare se afla in proprietatea Municipiului TG-Mures, iar  parata de rand 1 SC Compania Aquaserv SA are calitatea de operator se servicii publice de alimentare cu apa si canalizare, avand doar drept de administrare (f. 21-28).
Mai mult, in baza art. 26 al. 2 din Legea nr. 241/2006, asupra conductelor de apa operatorul are un "drept de servitute ce se exercita pe toata durata existentei sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare, pentru executarea lucrarilor necesare intretinerii si exploatarii sistemelor respective. Exercitarea dreptului de servitute asupra proprietatilor afectate de sistemul de alimentare cu apa si canalizare se realizeaza cu titlu gratuit pe toata durata existentei acestora. Daca, cu ocazia interventiilor pentru retehnologizari, reparatii, revizii, avarii, se produc pagube proprietarilor din vecinatatea sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare, operatorii au obligatia sa le plateasca acestora despagubiri, in conditiile legii. Proprietarul terenului afectat de exercitarea dreptului de servitute va fi despagubit pentru prejudiciile cauzate. Cuantumul despagubirii se stabileste prin acordul partilor sau, in cazul in care partile nu se inteleg, cuantumul se stabileste prin hotarare judecatoreasca".
Raportat la prevederile legale de mai sus, se retine ca raspunderea delictuala a paratei de rand 1 s-ar fi putut angaja numai in situatia efectuarii de "interventii pentru retehnologizari, reparatii, revizii, avarii", coroborata cu dovedirea prejudiciilor de catre reclamant, conditii neintrunite in cauza.
In consecinta celor mai sus expuse, analizand cu prioritate exceptiile invocate de partile in cauza in conformitate cu prev. art. 137 al. 1 Cod proced. civila, intrucat se retine ca reclamantul nu a facut dovada faptului ca parata de rand 1 ar fi persoana obligata in raportul juridic dedus judecatii, va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei SC Compania Aquaserv SA si in consecinta va respinge cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul MS in contradictoriu cu parata SC Compania Aquaserv SA, ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Pentru motivele de fapt si de drept expuse pe larg in cele ce preced, va respinge ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Municipiului Tg-Mures.
Prin expertiza tehnica in constructii intocmita de experta Purice Felicia s-a constatat ca lungimea canalului ce strabate terenul reclamantului este de 57 ml cu latime canal 1,3 m, iar in dreptul caminelor este de 4 m si adancimea intre 2,5 si 3,5 m; suprafata de teren ce nu poate fi folosita de reclamant nici macar ca teren agricol este suprafata din dreptul caminelor respective, respectiv 45 mp, iar suprafata ce nu poate fi construita este de 342 mp. S-a mai stabilit de experta faptul ca nu exista posibilitatea ca parata sa mute canalul in litigiu in alta locatie.
In baza art. 1169 Cod Civil, "cel ce face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca".
Raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie este instituita de art. 998 si 999 Cod Civil, care constituie temeiul pentru stabilirea conditiilor generale ale raspunderii. Astfel, potrivit art. 998, "orice fapta a omului , care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara", iar conform art. 999, "omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau imprudenta sa".
Pe fondul cererii reclamantului, raportat la temeiul juridic invocat de acesta, al raspunderii civile delictuale prev. de art. 998 si urm. Cod Civil, instanta retine ca nu sunt indeplinite conditiile legale pentru atragerea raspunderii civile delictuale in persoana Municipiului Tg-Mures, respectiv existenta prejudiciului, existenta unei fapte ilicite, vinovatia faptuitorului, legatura de cauzalitate dintre prejudiciu si fapta ilicita a autorului.
Reclamantul nu a dovedit, in mod concret, nici un prejudiciu efectiv prin imposibilitatea de a folosi 45 mp teren ca teren agricol ori prin imposibilitatea de a construi pe o suprafata de 342 mp din teren, nu a probat faptul ca ar fi avut o intentie reala de a construi (materializata prin cererea de emitere a unui certificat de urbanism in vederea obtinerii unei autorizatii de construire) si nici nu a administrat probe asupra cuantumului pretins al acestui prejudiciu.
Pentru aceste considerente de fapt si de drept, va respinge ca neintemeiata cererea de chemare in judecata formulata de reclamant in contradictoriu cu paratul Municipiul Tg-Mures.