Civil - succesiune

Prin cererea inregistrata in 13.03.2009, sub nr. 2226/320/2009, reclamantii LI si SO au solicitat in contradictoriu cu parata SI, sa se constate calitatea lor de mostenitori rezervatari, in raport de defunctul lor tata SA, sa se dispuna reductiunea liberalitatilor realizate de autor, pana la respectarea cotitatii disponibile, sa se procedeze la partajarea in natura a masei succesorale compusa din bunul imobil situat in Tg. Mures, str. Stramba, nr. 58, jud. Mures, ap.1 si 2 si din bunurile mobile si locul de veci, sa se atribuie in lotul reclamantilor locul de veci unde este inmormantat defunctul, cu cheltuieli de judecata.
In fapt au aratat ca sunt fiii defunctului din prima casatorie, care decedand in 24.11.2008 a instituit-o legatar universal pe parata, cea de-a doua sotie a acestuia, incalcand prevederile art. 841 C civil si pe cele ale art. 939 C civil.
Parata a formulat intampinare sustinand admiterea in parte a cererii, cu mentiunea ca imobilul in litigiu este compus din doua apartamente, iar conform mentiunilor de carte funciara, cota de 2/3 parte din apartamentul nr. II si suprafata de 180 mp teren constituie proprietatea sa exclusiva. Restul cotei de 1/3 parte din acest apartament a fost dobandita impreuna cu sotul predecedat prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 5797/1993, concluzia fiind ca doar cota de 1/3 parte din acest apartament reprezinta bun comun al celor doi soti.
In privinta locului de veci a sustinut ca a fost dobandit prin actul de concesiune nr. 4/25.01.1952 de parintii defunctului. Monumentul funerar a fost construit de defunct impreuna cu parata, iar din considerente morale acesta ar trebui sa-i revina. Cu privire la bunurile mobile comune a subliniat necesitatea indicarii acestora, manifestandu-si totodata disponibilitatea de a le preda reclamantilor.
A solicitat sa fie respinse in rest pretentiile reclamantilor.
Parata a formulat si cerere reconventionala, prin intermediul careia a solicitat sa se constate ca ap. I, evidentiat in CF 1965/1 individuala Tg. Mures, nr. cad. 1311/1, compus din 4 camere, o sufragerie, o bucatarie, un hol, un antreu, doua bai, o camara la parter, o sala de cazane si o pivnita la subsol, avand cota de participare de ½ parte fata de intregul imobil constituie bunul sau propriu.
A solicitat totodata sa se dispuna rectificarea mentiunilor din foaia B a C.F. nr. 1965/1 individuala in sensul radierii dreptului de proprietate al defunctului SA si intabularea dreptului de proprietate exclusiva asupra ap. I, in favoarea sa.
In sustinerea pretentiilor sale a aratat ca impreuna cu primul sot, Siklodi Stefan a locuit in acest apartament, ca dupa desfacerea casatoriei, ca efect al dezbaterii partajului prin Decizia 1030/1988 Tribunalul Mures reclamanta reconventionala a devenit beneficiara sultei de 77860 lei, achitata in 10 iulie 1989. Anterior partajului, in anul 1987 fostul sot si familia acestuia au fost anuntati de decizia autoritatilor, de expropriere a imobilului, in vedere demolarii. Pentru ca in anul 1988 fostul sot a parasit in mod fraudulos Romania, reclamanta reconventionala a revenit in fostul domiciliu pentru a se ingriji de copii.
In ceea ce priveste sulta a aratat ca a fost depusa de reclamanta la o unitate specializata, C.E.C. Tg. Mures si la BancaDacia Felix, de unde a fost retrasa in vederea constituirii altor trei depozite, la banci diferite.
In privinta imobilului, reclamanta reconventionala a aratat ca din anul 1991 a detinut calitatea de titular al contractului de inchiriere nr. 1664, calitate ce i-a permis, in temeiul Legii nr. 112/1995, achizitionarea acestui bun (contractul nr. 60/1997). Pretul, de 31.394.940 rol a fost achitat integral de reclamanta reconventionala, prin desfiintarea depozitelor bancare amintite. Concluzia acesteia a fost ca defunctul nu a avut nici o contributie la achitarea acestui pret. Reclamanta reconventionala a mai sustinut si ca reclamantii parati reconventionali au fost indestulati de defunct in timpul vietii, care de altfel nu a dispus de venituri consistente.

Reclamantii au modificat cererea prin indicarea bunurilor cuprinse in masa succesorala, in prima faza, indicand valoarea masei de 500000 lei.(f.79), respectiv, in a doua etapa (f.90), astfel: cota de ½ parte din ap. I in valoare totala de 262500 lei si teren aferent de 138 mp, in valoare totala de 74520 lei, cota de ½ parte din ap. II, in valoare totala de 203000 lei, cota de ½ parte din locul de veci, fiind indicata valoarea criptei edificata, de 3933 lei, cota de ½ parte din 7 mobile de camere in valoare de 500 lei /buc, cota de ½ parte din 2 mobile de bucatarie, in valoare de 300 lei/buc, cota de ½ parte din 3 ceasuri antice.
Reclamantii au adus din nou modificari cu privire la cotele ce li se cuvin, de 2/3 parte din masa succesorala (f.93), precum si precizari cu privire la datele de carte funciara ale imobilului (f.120), in vederea facilitarii notarii in cartea funciara.

Parata reclamanta reconventionala adus lamuriri cu privire la operatiunile bancare pe care le-a realizat in timp si care ar fi facilitat achizitionarea ap. I (f.144 si 235-249)

In probatiune au fost administrate inscrisuri, extras de carte funciara nr. 1965/I, copii acte de identitate, certificate de stare civila, copie testament autentificat sub nr. 530/2008, fotocopie a CF 1965 si CF 6831, fotocopia contractului de vanzare-cumparare nr. 60/1997, fotocopia contractului de inchiriere nr. 1664/1991, ordin de de plata/incasare, fotocopia contractului de prestari servicii n. 113/1993, act de concesiune, decizie de desfacere a contractului de munca, situatie privind cuantumul pensiei, certificat de atestare fiscala, relatii de la Administratia Finantelor Publice Tg. Mures, incheiere notariala, fotocopia contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr.2753/1991, declaratia autentificata a lui Siklodi Stefan, bilet de externare, copia fidela a C.F. 1965 Tg. Mures, extrase de carte funciara, declaratie de neacceptare,
A fost administrata proba cu interogatoriul partilor (f.100-104-105), cu declaratiile martorilor Gabudean Lia (f. 139), Stefanescu Ioan Danut (f.141), Szekely Arpad (f.150), Szombati Ilona (f.161), Siklodi Istvan (f.261) si cu expertiza tehnica in specialitatea constructii (f.191-233 si 267-271).
Taxele de timbru aferente cererii principale au fost de 4317,66, timbru judiciar de 5 lei, in sarcina reclamantilor (f.160), respectiv de 2970,35 si timbru judiciar de 5 lei, in sarcina reclamantei reconventionale (f.143 si 167-168).
Reclamantii au depus concluzii scrise. Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
Pentru a putea curs cererii principale ce vizeaza dezbaterea succesiunii dupa defunctul SA, instanta constata ca prioritara este dezlegarea cererii reconventionale, a carei solutie produce efecte directe asupra componentei masei succesorale, sens in care va da cu intaietate curs acesteia.

In privinta cererii reconventionale.
Instanta retine ca, in cazul decesului unuia dintre soti, in mod evident si comunitatea de bunuri inceteaza, fiind imperios necesar ca in vederea stabilirii masei succesorale sa fie determinata in prealabil, partea cuvenita sotului defunct din aceasta comunitate.
In cazul analizat, sotul supravietuitor a sustinut calitatea de bun propriu al apartamentului nr. I, din imobilul situat in Tg. Mures, str. Stramba, nr. 58, jud. Mures, inscris in CF nr. 1965/1, individuala, sub nr. top. 1311/1, compus din 4 camere, o sufragerie, o bucatarie, un hol, un antreu, doua bai, o camara la parter, o sala de cazane, o pivnita la subsol, avand cota de participare, de ½ parte fata de intregul imobil.
Instanta retine ca acest apartament a fost cumparat in temeiul Legii nr. 112/1995, conform contractului nr. 60 din 21.01.1997 (f.51). In cuprinsul contractului sunt mentionati in calitate de cumparatori atat reclamanta reconventionala SI, in calitate de titular al contractului de inchiriere, cat si defunctul sot SA. Pretul integral al locuintei in suma de 31.394.940 rol a fost achitat integral cu chitanta seria A1 nr. 007661 din 21.07.1997. Nu se face referite in cuprinsul contractului daca odata cu apartamentul a avut loc o instrainare a terenului aferent (nici art. 9 al Legii nr. 112/1995 nu a prevazut aceasta posibilitate), nici reclamanta reconventionala a emis pretentii cu privire la terenul care ar fi putut fi considerat ca fiind aferent acestui apartament si in acest sens sunt si mentiunile de carte funciara (pozitia B26-27).
Prin urmare va fi analizata calitatea de bun propriu a apartamentul nr. I, fara a fi avut in vedere si terenul.

Reclamanta reconventionala a motivat calitatea de bun propriu in privinta apartamentului nr. I pe contributia sa exclusiva la achizitionarea acestui bun, din economiile sale proprii.
Insa potrivit art. 30 din Codul familiei bunurile dobandite in timpul casatoriei, de oricare dintre soti, sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor. Doctrina a si practica au accentuat aplicabilitatea acestui text si in cazul in care numai unul dintre soti a contribuit efectiv la dobandire, pornind de la efectul legal atribuit dobandirii unui bun in timpul casatoriei.
Desi nu a indicat temeiul acestei cereri, reclamanta reconventionala a avut in vedere desigur, prevederile art. 31 lit. f teza finala din Codul familiei (care includ in categoria bunurilor proprii ale sotilor si valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare.)
Acest text instituie niste exceptii de la regula mai sus enuntata a comunitatii de bunuri, cu mentiunea ca sunt limitativ prevazute de lege si de stricta interpretare.

In acest sens, instanta constata ca la dosarul cauzei reclamanta reconventionala a depus o serie de chitante si ordine de incasare din care rezulta in mod neechivoc, constituirea si lichidarea de depozite, incepand cu anul 1989, pana in 1997.
Instanta mai retine si ca reclamanta reconventionala a demonstrat ca suma originara ce i-a permis constituirea primului depozit (la C.E.C.) a fost obtinuta de la primul sot, in conditiile desfacerii primei casatorii si deci si a comunitatii de bunuri. In acest sens este somatia nr 578/1989 (f.58), care atesta ca reclamanta era creditoarea sultei de 77860 rol, suma achitata conform declaratiilor debitorului audiat ca martor ( Siklodi Istvan) in luna iulie a anului 1989, din care suma de 70.000 rol a fost depusa la CEC. Raportat la aceasta suma instanta retine caracterul de bun propriu, in raport de noua comunitate de bunuri nascuta ca efect al celei de-a doua casatorii.
Din adeverinta nr. 4958 din 25.05.2009 de la fila 68 rezulta ca C.E.C.-ul cu limita de suma pentru cumparare de autoturisme a fost lichidat in 19 iulie 1993, data la care defunctul era casatorit cu reclamanta reconventionala.
De la acest moment, caracterul de bun propriu al acestei sume, in lumina argumentelor ce vor fi prezentate mai jos, a disparut.
Potrivit declaratiilor martorilor Siklodi Istvan si Gabudean Lia rezulta ca aceasta suma ar fi fost multiplicata de opt ori prin intermediul unui joc de tip piramidal, Caritas. Pentru suma nou rezultata nu au fost produse de reclamanta reconventionala inscrisuri, iar pentru intervalul de timp 1994-1996 (aprilie-mai) nu sunt inscrisuri care sa urmareasca aceasta suma, in conditiile in care rata de inflatie (indicele de devalorizare a leului depasea 200-300% pe an, chestiuni de notorietate). De asemenea, in privinta depozitului la Banca Dacia Felix invocat de reclamanta reconventionala nu sunt dovezi castigate cauzei.
Cert este ca, in intervalul premergator cumpararii apartamentului nr. I, au fost lichidate trei depozite al caror titular figura reclamanta reconventionala, astfel, in 19.12.2009 pentru suma de 10.232.900 rol (f.243), in 17 ianuarie 1997 pentru suma de 11.461.897 rol (f.242) si 11.027.800 rol, in 20.01.1997 (f.245). Se poate prezuma ca aceste sume au fost utilizate in vederea achizitionarii acestui apartament, in conditiile in care nu s-a demonstrat contrariul, utilizarea lor in alte scopuri, de catre soti.
Daca martorii amintiti sustin marirea sumei prin intermediul jocului de tip piramidal, declaratiilor lor nu pot fi apreciate de instanta in sensul pastrarii caracterului de bun propriu, mai ales ca aceste declaratii sunt obtinute pe baza relatarilor reclamantei reconventionale.
Chiar daca ar fi putut fi demonstrata o continuitate in procesul de majorare a sumei prin operatiuni bancare, avand in vedere ca acesta a avut loc in timpul celei de-a doua casatorii nu s-ar mai putea sustine cu tarie caracterul exclusiv de bun propriu al acestor sume de bani. Caci, instanta are in vedere in primul rand faptul ca intre cei doi soti s-au dezvoltat relatiile firesti ale unei casatorii care au presupus participarea, in mod comun, la realizarea de venituri sau la administrarea de datorii comune. Nu s-a relevat si nici nu ar putea produce efecte juridice demonstrarea unei stari de fapt contrare regimului comunitatii de bunuri.
In privinta datoriilor proprii, instanta a retinut faptul ca reclamanta reconventionala a sustinut cresterea si educarea fiicei, similar sotul defunct l-a sustinut material pe fiul mai mic, SO. Desigur ca cei doi soti au avut concursul fostilor lor soti, intretinerea nefiind una exclusiva. Concluzia este ca atat reclamanta cat si defunctul au avut datorii personale, pe langa cele comune, care nu sunt insa in masura sa influenteze chestiunea supusa dezbaterii.
In privinta veniturilor reduse ale defunctului, aspect reclamat de reclamanta reconventionala instanta retine ca, in fapt, potrivit tabelelor centralizatoare depuse de aceasta la dosar, in anii in care acesta a fost pensionar iar reclamata a avut calitatea de angajat, veniturile din pensie se situau la jumatate, in raport de cele ale reclamantei (intervalul 1992-1994).
Cu toate acestea, s-a relevat faptul ca defunctul a detinut o intreprindere comerciala, vanzare de pesti exotici, inca de la nivelul anului 1985 (f.124-137). Desi nu se pot determina nici in acest caz cu certitudine veniturile nete reale rezultate din aceasta intreprindere, faptul ca ea s-a derulat in timp pe o perioada indelungata, fara sa afecteze in mod direct veniturile familiei, conduce la concluzia ca era o activitate lucrativa. Adunand aceste venituri nete, asa cum rezulta ele din fisele fiscale, cu cele obtinute din pensie, rezulta in fapt venituri nete mai mari obtinute de defunct. Nu au putut fi luate in considerare cheltuielile efective cu aceasta intreprindere, insa nu s-a relevat faptul ca acestea ar fi diminuat veniturile comune ale familiei.
Nu este fara relevanta juridica, nici faptul ca in anul 1993, in 25 martie, conform mentiunilor din cartea funciara, cota de 1/3 parte din apartamentul nr. II al acestui imobil a fost achizitionata de cei doi soti (defunctul impreuna cu reclamanta reconventionala), cu suma de 50.000 rol, suma relevata de vanzator (declaratia de la fila 261). Acest bun insa, a fost apreciat de reclamanta reconventionala ca fiind un bun comun, in timp ce apartamentul nr. I, achizitionat la 4 ani distanta, dupa mai multi  ani de casatorie, sa fie apreciat de aceasta ca bun propriu, fara ca intre timp sa fie relevat un eveniment major care sa conduca la o astfel de concluzie, cu exceptia celui al lichidarii unor depozite, realizate in timpul casatoriei si al veniturilor reduse ale defunctului.
Prezumtia ca, in general, doi soti animati de buna-credinta isi administreaza cat mai judicios veniturile, dar mai ales in interesul lor comun, reprezinta un argument ca realizarea depozitelor demonstrate si lichidate in intervalul premergator achizitiei (cele trei depozite mai sus retinute) nu a reprezentat un efort exclusiv al reclamantei reconventionale, in conditiile cunoscute ale regimului comunitatii de bunuri.
Avand in vedere aceste raporturi caracteristice casatoriei, care presupun sprijinul reciproc al sotilor, inclusiv cel material, contributia acestora in mod comun la administrarea bunurilor comune, in acest caz inclusiv la administrarea curenta a bunului propriu al reclamantei (cota de 2/3 parte detinuta de reclamanta din ap.II), imposibilitatea diferentierii distincte si de mare precizie a contributiilor in timp la dobandirea, respectiv conservarea bunurilor, instanta apreciaza ca prezumtia instituita de art. 30 al Codului civil nu a fost rasturnata, urmand sa respinga cererea acesteia de a se constata calitatea de bun propriu a apartamentului nr. I.

In privinta cererii principale, ce vizeaza succesiunea defunctului SA.
Instanta retine ca SA, nascut la 1.06.1934 a decedat in 24.11. 2008, cu ultimul domiciliu in Tg. Mures.
Din casatoria anterioara a acestuia cu Szabo Alba-Beatrice, defunctul a avut doi fii, pe reclamantii LI, nascut la 12.07.1958 si pe SO, nascut la 05.11.1971.
La data decesului defunctul era casatorit cu reclamanta reconventionala SI.
Defunctul a instituit-o legatar universal pe sotia sa, conform testamentul autentificat sub nr. 530/2008, legat a carui reductiune o solicita reclamantii potrivit prevederilor art. 939 C civil.
Partile au incercat dezbaterea in mod amiabil a succesiunii, dar fiind relevata existenta legatului, cu care fiii defunctului nu s-au declarat de acord, acestea au fost indrumate catre instanta de judecata (Incheierea notariala din 17.02.2009, fila 109).
Cei doi reclamanti sunt mostenitori rezervatari potrivit art. 841-842 C civil, de asemenea, reclamanta reconventionala are aceasta calitate potrivit art. 2 din Legea nr. 319/1944. Rezerva acesteia este de 1/8 parte, in concurs cu fiii defunctului, iar a descendentilor este de 2/3 parte.
Aceasta cota a sotului supravietuitor se va imputa asupra intregii mosteniri lasata de defunct, urmand ca partea mostenitorilor rezervatari sa se calculeze asupra masei ramase dupa extragerea cotei sotului supravietuitor, urmand ca legatarul sa beneficieze de cotitatea disponibila speciala, iar restul sa fie deferit conform regulilor de la succesiunea legala.
Legiuitorul a instituit in cazul in care sotul supravietuitor vine in concurs cu copii dintr-o casatorie anterioara cotitatea disponibila speciala, astfel ca sotul din ultima casatorie nu poate fi gratificat decat in limita acestei cotitati speciale, egala cu partea copilului care a luat mai putin, cel mult un sfert din mostenire.
Prin testamentul lasat, defunctul a prevazut in mod indirect exheredarea (dezmostenirea) celor doi fii de care urmeaza sa beneficieze sotul supravietuitor. Situatie in care devin incidente prevederile enuntate, cu efect asupra reductiunii testamentului instituit in favoarea sotiei supravietuitoare.
In cauza, sotul supravietuitor va primi rezerva de 1/8 parte, cei doi copii rezerva de 14/24 (2/3 din 7/8), rezulta ca rezerva totala este de 1/8+7/12=17/24, iar cotitatea disponibila ordinara de 1-17/24=7/24. Din aceasta cotitate disponibila ordinara, sotul supravietuitor va primi cotitatea disponibila speciala de ¼ (6/24). Restul de 1/24 se imparte potrivit regulilor de la devolutiunea legala astfel ¼ revine sotului supravietuitor, adica 1/96, iar ¾ parte revine copiilor, adica 3/96.
Rezulta ca sotul supravietuitor va primi cota totala de 37/96 (1/8+6/24+1/96=37/96), iar cei doi copii de 59/96 (14/24+3/96=59/96).
In ceea ce componenta masei, instanta retine ca ea nu corespunde cu cea indicata de reclamanti.
Conform ultimelor precizari ale acestora ar fi compusa din cota de ½ parte din ap. I, cota de ½ parte din ap. II, cota de ½ parte din locul de veci, cota de ½ parte din mobile de camere de bucatarie, si din doua ceasuri antice.
Instanta retine ca parata reclamanta reconventionala a combatut componenta masei succesorale si probatoriul administrat releva o alta componenta.
Din probele administrate in dosar, sub acest aspect, rezulta ca:
- In privinta apartamentului nr. II, doar cota de 1/3 parte a fost dobandita de cei doi soti in timpul casatoriei, asupra acesteia parata nereclamand un drept exclusiv. Cartea funciara confirma aceasta situatie.
In concluzie, potrivit prezumtiei instituite de art. 30 din Codul familiei, nefiind relevata o contributie mai mare a unuia dintre soti, instanta va constata ca face parte din masa succesorala cota de 1/6 parte din apartamentul nr. II al imobilului.
- In privinta apartamentului nr. I, instanta cu ocazia analizei cererii reclamantei reconventionale a apreciat ca acesta nu este bunul propriu al acesteia, insa, avand in vedere faptul ca a fost demonstrat de catre aceasta existenta unor depozite de bani lichidate la momentul achizitiei bunului, va stabili, in echitate, ca aceasta a avut o cota contributie la dobandire a acestui bun de 70%, in raport de cea a sotului defunct care va fi astfel de 30%, urmand sa fie inclusa in masa succesorala cota de 30% din apartamentul nr. I., restul cotei de 70% constituind bun propriu al reclamantei reconventionale.
- In privinta locului de veci situat in Cimitirul Sangeorgiu de Mures, unde sunt inhumati defunctul si parintii acestuia, bunicii reclamantilor, dreptul de concesiune a fost instituit in favoarea tatalui defunctului conform actului de concesiune de la fila 66. Cripta edificata pe acest loc de veci, de catre defunct impreuna cu reclamanta reconventionala a fost evaluata de reclamantii reconventionali la suma de 3933 lei, (precizarea din 08.02.2010, fila 90) valoare ce nu a fost combatuta de reclamanta reconventionala, care s-a opus doar cererii de atribuire a acestui drept in favoarea reclamantilor. In concluzie in masa succesorala se include si dreptul de concesiune asupra locului de veci.
- In privinta bunurilor mobile, desi reclamantii au sustinut initial o valoare materiala ridicata a acestora, din audierea martorilor a rezultat ca, pe fondul trecerii timpului, a uzurii intervenite, aceasta nu poate fi consistenta. De altfel reclamanta reconventionala si-a manifestat disponibilitatea in sensul predarii lor, fara ca reclamantii sa manifeste interes in preluare. A rezultat existenta unor mobile de bucatarie, dulap si masa, o garnitura de mobila compusa din patru scaune si canapea, un ceas nefunctional. Partile s-au opus realizarii unei expertize evaluatorii, avand in vederea costul implicat, raportat la valoarea bunurilor. Declaratia autentificata, intitulata "de neacceptare" depusa la termenul din 03.10.2011 de catre reclamantul LI, cu privire la bunurile mobile, va fi apreciata de instanta ca o modalitate de partaj a acestor bunuri, in sensul renuntarii la atribuirea lor in natura, nu in sensul renuntarii pro parte la succesiune, conduita nepermisa din perspectiva caracterului indivizibil al actului de optiune succesorala. In concluzie in masa succesorala vor fi incluse bunurile mobile urmatoare: mobila de bucatarie - dulap si masa, o garnitura de mobila compusa din patru scaune si canapea, un ceas nefunctional.

Din administrarea probei cu expertiza tehnica in specialitatea constructii, de catre un expert autorizat ANEVAR, a rezultat ca valoarea ap. I este de 149.000 lei, ca acesta este compus din patru camere, sufragerie si dependinte, la parter si respectiv la demisol (pivnita, magazie, camera de serviciu). Din contractul de vanzare-cumparare coroborat cu continutul cartii funciare rezulta ca cei doi soti nu au dobandit si suprafata de teren aferenta acestuia, urmand ca noul proprietar sa realizeze demersuri la unitatea administrativ-teritoriala, in vederea achizitionarii acestui teren.
Cota de 1/3 parte din apartamentul nr. II, in componenta descrisa in raport, fara partea care formeaza proprietatea statului (bucatarie, baie, camara) a fost evaluat la 21.333 lei. Nu s-a relevat si nici solicitat de catre reclamanta reconventionala evidentierea separata a unor investitii realizate dupa decesul sotului si care, prin includerea in valoarea de circulatie ar fi profitat reclamantilor.
Valoarea bunurilor mobile, va fi apreciata de instanta ca fiind de 700 lei, raportat la declaratiile martorilor, din care rezulta lipsa de valoare economica a acestora pe fondul uzurii.
Valoarea totala a bunurilor demonstrate si incluse in masa este astfel de 44.700 lei (149000 x 30%, in cazul ap. I)+ 3555,5 lei (21333/6, in cazul ap.II) + 1450 lei, (in cazul dreptului de concesiune loc veci, 290 lei/an x 10 ani x ½ , conform actului de reconcesiune) + 700 (in cazul bunurilor mobile rezultand suma de 50405,5 lei. Nu s-a sustinut in cauza existenta unui pasiv succesoral.

In privinta impartelii judiciare:
In privinta modalitatii de impartire, instanta are in vedere ca partile de-a lungul derularii procesului, si-au exprimat pozitia concordanta in sensul atribuirii in natura a imobilului in favoarea reclamantei reconventionale, cu plata unei sulte compensatorii.
Astfel ca, instanta va dispune sistarea starii de coproprietate intre parti, conform intelegerii exprimate a acestora, prin atribuirea in favoarea reclamantei reconventionale a apartamentului nr. I, compus din patru camere, o sufragerie, o bucatarie, un hol, un antreu, doua bai, o camara, la parter si la subsol o sala de cazane si o pivnita, fara teren aferent, din imobilul situat in Tg. Mures, str. Stramba, nr. 58, evidentiat in C.F. colectiv 1965 Tg. Mures si individual 1965/I, si a apartamentului II din acelasi imobil, situat la demisol si parter, compus din trei camere, cu teren aferent de 180 mp, fara bucataria, baia si camara care raman in proprietatea Statului, impreuna cu restul de teren evidentiat in Cartea funciara amintita.
In privinta cererii reclamantilor de atribuire in lotul lor a locului de veci situat in Cimitirul Sangeorgiu de Mures, cerere nemotivata in fapt, instanta constata ca dreptul de concesiune asupra acestuia fost transmis de parintii defunctului, iar in prezent titularul acestui drept este reclamanta reconventionala conform actului de concesiune nr. 16 din 14.03.2011. Aceasta a declarat, aspect necombatut de reclamanti ca a edificat impreuna cu defunctul un monument funerar, unul din locuri, urmand sa-i revina, din considerente morale. Avand in vedere chiar aceste considerente morale, vointa sotilor de a imparti monumentul funerar. instanta il va atribui acesteia.
Bunurile mobile, mobila de bucatarie, compusa din dulap si o masa, o garnitura de mobila compusa din patru scaune si canapea si ceasul de perete nefunctional vor fi atribuite in natura reclamantilor reconventionali.

Raportat la valorile bunurilor cuprinse in masa succesorala, 50405,5 lei, la cotele fiecarui mostenitor, rezulta ca valoric sotiei supravietuitoare ii revine suma de 19427,11 lei (50405,5x37/96), iar fiilor, mostenitori rezervatari suma de 30978,38 lei, fiecaruia cate 15489,19 lei (50405,5*59/96/2). Prin atribuirea in natura in favoarea reclamantei reconventionale a imobilelor si a dreptului de concesiune a rezultat valoarea lotului acesteia de 49705,5 lei (44.700 lei (149000 x 30%, in cazul ap. I)+ 3555,5 lei (21333/6, in cazul ap. II) + 1450 lei, (in cazul dreptului de concesiune loc veci, 290 lei/an x 10 ani x ½ , conform actului de reconcesiune) iar a reclamantilor de 700 lei.
In consecinta instanta va obliga reclamanta reconventionala la plata catre fiecare dintre reclamanti a sumei de 15139,4 lei cu titlul de sulta.
Avand in vedere ca partile au sustinut prin taxe de timbru si onorarii cheltuielile realizate cu acest proces, in functie de specificul cererilor formulate, in raport de solutia adoptata fata de dispozitiile art. 276 C.pr.civ, instanta va dispune compensarea integrala a acestora.