Minori si familie - divort - CU COPII

Prin cererea formulata la data de 07.12.2010 si inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 17181/320/2010, reclamanta ZSA, a solicitat instantei in contradictoriu cu paratul ZC-D ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna admiterea actiunii civile dedusa judecatii si desfacerea casatoriei incheiate la data de 20.01. 1996 din vina paratului, reluarea de catre reclamanta a numelui avut anterior casatoriei, si anume acela de "Burdulea", incredintarea minorilor ZR-T si ZR-C spre crestere si educare mamei reclamantei, obligarea paratului la plata pensiei de intretinere in favoarea minorilor, incepand cu data inaintarii cererii si pana la majorat, evacuarea paratului, partajarea bunurilor comune, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat  ca dupa 2-3 ani de la incheierea casatoriei au inceput sa intervina neintelegeri intre parti datorate consumului de alcool de catre parat. Acesta nu contribuie la costurile de intretinere si la cresterea copiilor, iar starile de tensiune au efecte negative asupra copiilor care sunt terorizati de catre parat. Arata ca evacuarea paratului se impune deoarece minorii au nevoie de conditii prielnice de crestere si educare. 
In drept a invocat art. 36, art. 37, art. 40, art. 42 C. fam., art. 274, art. 607 si urm. C. pr. civ., art. 24 lit. b din Legea nr. 5/1973.
Paratul, desi legal citat, nu a depus intampinare si nu s-a prezent in fata instantei pentru a invoca aparari.
Pe parcursul cercetarii judecatoresti s-a administrat proba cu urmatoarele inscrisuri: certificat de casatorie seria CA nr. 354688, in original (fila 7), certificate de nastere ale minorilor (f. 8, 9), extras CF (f. 10).
La data de 03.05.2011, prin Serviciul Registratura, s-a depus la dosar ancheta sociala efectuata la domiciliul reclamantei (f. 21-22), fiind audiati si minorii in camera de consiliu (f. 31).
A fost administrata proba testimoniala fiind audiati martorii Pantea Septimia Ioana si Bogatan Daniela Corina (f. 32, 33).
Pentru termenul de judecata din 22.06.2011, reclamanta a depus la dosarul cauzei o cerere de renuntare la judecarea capatului de cerere privind partajarea bunurilor comune.
Avand in vedere prevederile art. 246 C.pr.civ. conform carora reclamantul poate sa renunte oricand la judecata, fie verbal in sedinta, fie prin cerere scrisa, intrucat declaratia de renuntare este un act de dispozitie ce provine de la reclamanti, in temeiul principiului disponibilitatii ce sta la baza procesului civil, instanta urmeaza sa ia act de renuntarea la judecarea capatului de cerere privitor la partaj.
 Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
  Potrivit certificatului de casatorie seria CA nr. 354688 eliberat la data de 20.01.1996 de Primaria municipiului Tirgu-Mures, partile s-au casatorit la data de 20.01.1996, casatoria fiind inregistrata sub nr. 17/20.01.1996 in Registrul Starii Civile al Primariei municipiului Tirgu-Mures, iar din relatia lor au rezultat minorii ZR-T si ZR-C, ambii nascuti la data de 30.04.1998.
Instanta retine ca declaratiile martorilor propusi de catre reclamanta si audiati nemijlocit sunt relevante in lamurirea raporturilor de familie dintre parti. 
Astfel, instanta retine ca relatiile dintre cei doi soti s-au degradat treptat, ca urmare a comportamentului paratului, acesta obisnuind sa consume bauturi alcoolice, necontribuind si neimplicandu-se in nici un fel in treburile gospodaresti, reclamanta fiind cea care se ocupa de indeletnicirile administrativ casnice si de aprovizionarea familiei.
Potrivit dispozitiilor art. 38 din Codul familiei, instanta poate desface casatoria prin divort atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila. Asadar, temeiul divortului consta in indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: existenta unor motive temeinice, acestea sa fi vatamat grav raporturile dintre soti, continuarea casatoriei sa nu mai fie posibila.
In plus, instanta retine ca fundamentul stabilitatii casatoriei il constituie afectiunea reciproca dintre soti, completata cu sentimentul datoriei morale fata de familie si cu comunitatea spirituala dintre soti. In cauza dedusa judecatii, instanta constata o lipsa de profunzime a sentimentelor reciproce de afectiune, prietenie si pretuire dintre parti.
Avand in vedere dispozitiile art. 1169 Cod civil, conform carora cel care face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca, precum si probele administrate in cauza, care au fost de natura sa insufle instantei convingerea ca exista motive temeinice care au dus la vatamarea grava a raporturilor dintre soti, instanta apreciaza ca sunt indeplinite cerintele mai sus mentionate, in sensul prevederilor art. 38 din Codul familiei.
Pentru aceste considerente instanta apreciaza ca relatiile dintre soti sunt grav vatamate, continuarea casatoriei nemaifiind posibila din motive imputabile in exclusivitate paratului, prin aceea ca a nesocotit principiile care stau la baza casatoriei.
   In consecinta, in baza art. 37 alin. 2 Cod familiei, instanta va admite actiunea si va dispune desfacerea casatoriei din culpa exclusiva a paratului.
Totodata, in baza art. 40 alin. 3 Cod familiei, instanta va dispune ca reclamanta sa revina la numele avut anterior casatoriei, acela de Burdulea.
In privinta capatului de cerere referitor la incredintarea minorilor, in baza art. 42 alin. 1 Cod familiei, in considerarea interesului superior al copilului care trebuie sa primeze in aceasta materie si vazand si concluziile referatului de ancheta sociala intocmit in cauza de Autoritatea Tutelara din cadrul Primariei comunei Panet, din care rezulta ca reclamanta beneficiaza de garantii materiale si morale, precum si declaratiile martorilor audiati in cauza, instanta va dispune incredintarea minorilor spre crestere si educare reclamantei. La solutionarea acestui capat de cerere instanta a avut in vedere si opiniile minorilor astfel cum acestea au fost exprimate cu ocazia audierii in camera de consiliu.
Referitor la capatul de cerere privind obligarea paratului la plata pensiei de intretinere in favoarea minorilor, instanta retine ca potrivit art. 86 al. 1 C.fam., obligatia de intretinere exista intre parinti si copii, iar conform alin. 2 al aceluiasi text de lege, are dreptul la intretinere numai acela care se afla in nevoie, neavand putinta unui castig din munca, din cauza incapacitatii de a munci. Alin. 3 al art.86 C.fam., statueaza ca descendentul, cat timp este minor, are dreptul la intretinere, oricare ar fi pricina nevoii in care se afla.
La stabilirea cuantumului obligatiei de intretinere trebuie avute in vedere si prevederile art. 94 al. 1 C.fam. prevede ca intretinerea se datoreaza potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui ce urmeaza a o plati.
Intrucat, in cauza nu s-a facut dovada ca paratul realizeaza venituri din munca, mai mari decat venitul minim pe economie, instanta urmeaza sa stabileasca cuantumul pensiei majorate la nivelul actual al venitului minim net pe economie, respectiv 670 lei, potrivit H.G. nr. 1193/2010. Pentru a decide astfel, instanta a avut in vedere prezumtia simpla a realizarii de catre orice persoana apta de munca a unui venit minim de natura sa ii permita traiul zilnic, iar ca si criteriu de referinta a tinut cont de venitul minim pe economie, care se stabileste prin lege, apreciindu-se in functie de o serie de factori suma minima necesara pentru ca o persoana sa se poata intretine.
In consecinta, in temeiul art. 86 alin. 1 si 2 coroborat cu art. 94 alin. 1 si 3 din C. fam., instanta va dispune obligarea paratului la plata in favoarea minorilor ZR-T si ZR-C, ambii nascuti la data de 30.04.1998, a sumei de 223 lei lunar cu titlu de pensie de intretinere (cate 111,5 lei pentru fiecare minor), incepand cu data introducerii actiunii, 7.12.2010 si pana la implinirea de catre minori a varstei de 18 ani.
In ceea ce priveste cererea reclamantei de evacuare a paratului, instanta constata ca aceasta are ca finalitate atribuirea provizorie a folosintei bunului imobil comun pana la partajarea bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei, cerere care apare justificata in conditiile in care, retinandu-se tendintele agresive ale paratului, dar si conflictele repetate intre soti astfel cum reies din declaratiile martorilor audiati, este evident ca acestia nu pot convietui. Solutia se impune cu atat mai mult cu cat reclamantei i-au fost incredintati minorii fiind asadar necesar sa li se asigure totodata si o locuinta. Pentru solutionarea acestui capat de cerere se au in vedere si prevederile art. 2 alin. 3 din Legea nr. 272/2004 potrivit carora principiul interesului superior al copilului va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, intreprinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti.
Prin urmare instanta va dispune evacuarea paratului din locuinta situata in comuna Panet, sat Sintioara de Mures, nr. 33, judetul Mures inscrisa in CF nr. 980 Sintioara, nr. top. 63, 64.
In temeiul art. 274 C. pr. civ. va obliga paratul la plata catre reclamanta a sumei de 1049, 60 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand taxa judiciara de timbru si onorariu avocatial, sume achitate de reclamanta conform chitantelor de la filele 4, 6 si 44.