Stare de provocare. Conditii
(Decizie nr. 70 din data de 31.03.2011 pronuntata de Curtea de Apel Cluj)CURTEA DE APEL CLUJ, SECTIA PENALA SI DE MINORI, DECIZIA PENALA NR.70/A/31.03.2011 Tribunalul Maramures prin sentinta penala nr.409/29.10.2010, in temeiul art. 20 C.pen. raportat la art. 175 alin. 1 lit. i C.pen., cu aplicarea art. 73 lit. b C.pen., art. 74 lit. a si c C.pen. coroborat cu art. 76 alin. 1 lit. b si alin. 3 C.pen., a condamnat pe inculpatul C.Gh. la 3 ani si 6 luni inchisoare, pt. savarsirea tentativei la infractiunea de omor calificat.
In temeiul art. 861 C.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de incercare de 6 ani.
Pe durata termenului de incercare, conform art. 863 C.pen., inculpatul s-a supune urmatoarelor masuri de supraveghere:
- s-a prezenta, la datele fixate, la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Maramures;
- va anunta in prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
- va comunica si justifica eventualele modificari privind locul de munca;
- va comunica informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.
In temeiul art. 863 alin. 4 C.pen. supravegherea obligatiilor stabilite in sarcina inculpatului s-a exercita de catre Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul Maramures.
In temeiul art. 359 C.pr.pen.s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 864 C.pen.
In temeiul art. 71 alin. 1 C.pen.s-a interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a si b Cpen., iar in baza art. 71 alin. 5 C.pen., suspenda executarea acestei pedepse accesorii pe durata termenului de incercare stabilit.
In temeiul art. 14 C.pr.pen. raportat la art. 346 C.pr.pen. coroborat cu art. 998 C.civ., s-a admis in parte actiunea civila formulata de partea civila C.I. si a obligat inculpatul la plata sumei de 6.000 RON, reprezentand despagubiri pt. daune materiale si respectiv, a sumei de 9000 RON, reprezentand despagubiri pt. daune morale.
In temeiul art. 14 C.pr.pen. raportat la art. 346 C.pr.pen. coroborat cu art. 313 din Legea nr. 95/2006, a obligat inculpatul la plata catre partea civila Spitalul Judetean de Urgenta "Dr. Constantin Opris" Baia Mare, a sumei de 1207,2 RON, reprezentand contravaloarea serviciilor medicale asigurate partii vatamate C.I..
In temeiul art. 14 C.pr.pen. raportat la art. 346 C.pr.pen. coroborat cu art. 313 din Legea nr. 95/2006, a fost obligat inculpatul la plata catre partea civila Serviciul de Ambulanta Judetean Maramures a sumei de 406,44 RON, reprezentand contravaloarea serviciilor medicale acordate partii vatamate C.I., precum si a dobanzii legale aferente in materie civila, incepand cu data ramanerii definitive a prezentei sentinte si pana la achitarea efectiva.
In temeiul art. 118 lit. b C.pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a bunului folosit la savarsirea infractiunii, respectiv o bucata de platband din otel, in lungime de 128 cm, latime 4,4 cm, grosime 0,65 cm, consemnat la pozitia nr. 43/2010 in registrul de corpuri delicte al instantei.
A fost condamnat inculpatul C.I. la urmatoarele pedepse:
- 1 an inchisoare, pt. savarsirea infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prevazuta de art. 321 alin. 1 C.pen.;
- 6 luni inchisoare, pt. savarsirea infractiunii de port nelegal de cutit, prevazuta de art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicata.
In temeiul art. 33 lit. a C.pen. raportat la art. 34 lit. b C.pen. s-au contopit pedepsele stabilite prin prezenta sentinta si aplica inculpatului C.I. pedeapsa cea mai grea, de 1 an inchisoare.
In temeiul art. 81 C.pen. s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de incercare de 3 ani.
Conform art. 359 C.pr.pen.s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 C.pen.
In temeiul art. 71 alin. 1 C.pen., s-a interzis inculpatului dreptul prevazut de art. 64 lit. a teza a II-a C.pen., iar in baza art. 71 alin. 5 C.pen. suspenda executarea acestei pedepse accesorii pe durata termenului de incercare stabilit.
In temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. d C.pr.pen., a fost achitat inculpatul C.I. pt. savarsirea infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prevazuta de art. 321 alin. 1 C.pen.
In temeiul art. 11 pct. 2 lit. b C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. h C.pr.pen.s-a incetetat procesul penal privind pe inculpatul C.I., pt. savarsirea infractiunii de loviri sau alte violente, prevazuta de art. 180 alin. 2 C.pen. constatand ca a intervenit impacarea cu partea vatamata H.V..
In temeiul art. 14 C.pr.pen. raportat la art. 346 alin. 1 C.p.p. a fost obligat inculpatul C.I. la plata catre partea civila Spitalul Municipal Sighetu Marmatiei a sumei de 2.528 RON, reprezentand contravaloarea serviciilor medicale acordate partii vatamate H.V., precum si a dobanzii legale aferente acestei sume, in materie civila, incepand cu data ramanerii definitive a prezentei sentinte si pana la achitarea efectiva.
In temeiul art. 14 C.pr.pen. raportat la art. 346 alin. 1 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul C.I. la plata catre partea civila Serviciul de Ambulanta Judetean Maramures a sumei de 352,10 RON, reprezentand contravaloarea serviciilor medicale acordate partii vatamate H.V., precum si a dobanzii legale aferente acestei sume, in materie civila, incepand cu data ramanerii definitive a prezentei sentinte si pana la achitarea efectiva.
In temeiul art. 118 lit. b C.pr.pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul C.I. a bunului folosit la savarsirea infractiunii, respectiv un cutit in lungime de 36 cm, din care lama in lungime de 22 cm, consemnat la pozitia nr. 43/2010 in registrul de corpuri delicte al instantei.
In temeiul art. 193 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul C.Gh. la plata catre partea civila C.I. a sumei de 1200 RON, reprezentand cheltuieli judiciare efectuate de aceasta.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut in fapt ca prin rechizitoriul nr. 401/P/2007 din data de 08.02.2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul Maramures au fost trimisi in judecata inculpatii C.Gh., pentru savarsirea infractiunii prevazuta de art. 20 C.pen. raportat la art. 175 alin. 1 lit. i C.pen. si C.I., pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 321 alin. 1 C.pen.; art. 180 alin. 2 C.pen. si art. 321 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 33 lit. b C.pen. si art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicata, cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen..
Prin actul de sesizare a instantei s-a retinut ca la data de 03.12.2007, in jurul orei 20,00, inculpatul C.I. a provocat un scandal in bufetul din centrul comunei Stramtura, unde l-a agresat pe numitul H.V.. In cadrul aceluiasi conflict, inculpatul a urmarit-o pe partea vatamata pana in curtea unui vecin, H.I., unde a continuat sa o agreseze, provocandu-i leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare un numar de 16-18 zile de ingrijiri medicale.
In aceeasi seara, dupa aproximativ o jumatate de ora, inculpatul C.I. a revenit in centrul comunei avand asupra sa un cutit si a proferat amenintari la adresa martorei G.I. Ulterior, inculpatul s-a deplasat spre locuinta inculpatului C.Gh. si vazandu-l in pragul portii, a aruncat spre acesta cu o sticla si s-a apropiat avand cutitul in mana. In acest context, C.Gh. a intrat in curtea sa, a luat o platbanda metalica si a revenit la poarta unde i-a aplicat lui C.I. o lovitura in cap, cauzandu-i leziuni traumatice craniene primejdioase vietii si care au necesitat pentru vindecare un numar de 50-55 de zile de ingrijiri medicale si au determinat o invaliditate permanenta de 10 %.
In cursul urmaririi penale au fost administrate urmatoarele probe: procesul-verbal de cercetare la fata locului si planse foto; procesul-verbal de ridicare a corpurilor delicte, declaratii martori; acte medico-legale si declaratiile inculpatilor.
In cadrul cercetarii judecatoresti instanta a procedat la audierea inculpatilor C.Gh. si C.I., declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar.
De asemenea, instanta a procedat la audierea martorilor G.I., H.I., H.A., G.I., A.V., H.I., C.I.M. si R.R.
In cauza s-au constituit parti civile C.I., solicitand obligarea inculpatului C.Gh. la plata sumei de 40.000 lei reprezentand despagubiri pentru daune materiale si respectiv, 40.000 lei reprezentand despagubiri pentru daune morale, precum si Spitalul Judetean de Urgenta "Dr. Constantin Opris" Baia Mare, Spitalul Municipal Sighetu Marmatiei si Serviciul de Ambulanta Judetean Maramures, solicitand plata contravalorii serviciilor medicale acordate partilor vatamate C.I. si H.V.
La termenul de judecata din data de 13.04.2010 partea vatamata H.V. si inculpatul C.I. au invederat instantei ca s-au impacat sub aspectul savarsirii infractiunii de loviri sau alte violente, prevazuta de art. 180 alin. 2 C.pen., declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar (filele 42,43).
La data de 03.12.2007 in jurul orei 20,00, inculpatul C.I. se afla in barul situat in centrul comunei S., iar la un moment dat, pe fondul unor conflicte anterioare, a inceput sa il agreseze pe H.V. care se afla la o alta masa in local.
Din declaratiile martorilor C.Gh. si C.I.M. a rezultat ca inculpatul C.I. i-a aplicat mai multe lovituri cu palmele si pumnii partii vatamate H.V. si a provocat scandal, rasturnand scaune si mese din local si spargand geamul de la o vitrina frigorifica. In acest context, persoanele care se aflau in local au iesit afara speriate, iar partea vatamata H.V. s-a refugiat in curtea martorului H.I.
Inculpatul C.I. a urmarit-o pe partea vatamata H.V. in curtea casei martorului mentionat si, potrivit declaratiei acestuia din urma, a continuat sa ii aplice partii vatamate care era cazuta la pamant, lovituri cu pumnii si picioarele, fiind oprit de martorul H.I..
Potrivit raportului de constatare medico-legala nr. 44/18.02.2008 intocmit de Cabinetul Medico-Legal Sighetu Marmatiei, partea vatamata H.V. a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un numar de 16-18 zile de ingrijiri medicale.
La aceeasi data, dupa ce a parasit curtea martorului H.I., inculpatul C.I. s-a deplasat spre domiciliul sau, fiind insotit de martorul G.I., iar ulterior a revenit singur in centrul comunei, la un magazin alimentar.
Din declaratiile martorilor G.I. si A.V. a rezultat ca inculpatul C.I. a consumat o sticla cu bere la magazinul alimentar, iar la un moment dat a scos un cutit de bucatarie, pe care i l-a aratat martorei si i-a cerut "sa ii aduca berea mai repede".
La scurt timp, potrivit propriilor sale sustineri, inculpatul C.I. s-a indreptat spre locuinta martorului H.I. pentru a vedea ce s-a intamplat cu partea vatamata H.V. pe care o agresase anterior, iar la un moment dat a trecut pe langa curtea inculpatului C.Gh. care se afla in dreptul portii.
Din declaratiile inculpatilor, coroborate cu mentiunile procesului-verbal de cercetare la fata locului a rezultat ca inculpatul C.I. a aruncat cu o sticla inspre inculpatul C.Gh. si s-a indreptat spre acesta avand in mana un cutit. Inculpatul C.Gh. a strigat la acel moment "sariti ca ma omoara" si s-a retras in curtea sa si, potrivit propriilor sustineri a luat o bucata de platband metalic pentru a se apara.
Inculpatul C.Gh. a recunoscut ca a luat acel platband din interiorul curtii sale, de la o distanta de aproximativ 3,5 metri de poarta de acces si a revenit in pragul portii unde i-a aplicat lui C.I. o lovitura in zona capului, lovitura in urma careia acesta a cazut la pamant.
Aspectele privind aruncarea unei sticle de catre C.I., precum si atitudinea amenintatoare a acestuia de a se indrepta spre C.Gh. avand in mana un cutit sunt confirmate de mentiunile procesului-verbal de cercetare la fata locului, fiind gasite mai multe cioburi de sticla langa poarta si un cutit si prin declaratiile martorilor H.A. si G.I. care au precizat ca l-au auzit pe inculpatul C.Gh. strigand "sariti ca ma omoara". De altfel, martorul G.I. a fost cel care la scurt timp s-a indreptat spre locuinta inculpatului C.Gh., unde l-a vazut pe C.I. cazut in fata portii si a incercat sa ii acorde primul ajutor.
De asemenea, imprejurarea ca inculpatul C.I. a avut asupra sa un cutit cu care l-a amenintat pe inculpatul C.Gh. este confirmata de reactia acestuia din urma, respectiv strigatul de ajutor pe care martorii declara ca l-au auzit, cat si de mentiunile procesului-verbal, potrivit carora pe trotuarul din fata portii de acces la o distanta de aproximativ 50 cm de victima a fost gasit un cutit cu maner din lemn si lama in lungime de 22 cm.
Prin raportul de expertiza medico-legala s-a concluzionat ca numitul C.I. a prezentat la internare diagnosticul "TCCA; fractura deschisa fronto-parietala; stare comatoasa", leziuni care ulterior au suferit complicatii si care au pus in primejdie viata acestuia. S-a aratat de asemenea, ca leziunile au necesitat pentru vindecare un nr. de 50-55 zile de ingrijiri medicale si au determinat o invaliditate permanenta de 10 % .
In raport de situatia de fapt expusa, instanta a retinut ca fapta inculpatului C.Gh., constand in aceea ca la data de 03.12.2007, in loc public, i-a aplicat partii vatamate C.I. o lovitura in cap cu o bucata de platband metalic (foaie de arc), cauzandu-i acestuia leziuni traumatice care i-au pus viata in primejdie, intruneste elementele constitutive ale tentativei la infractiunea de omor calificat, prevazuta de art. 20 C.pen. raportat la art. 175 alin. 1 lit. i C.pen..
La incadrarea juridica a faptei savarsite instanta are in vedere ca din probele administrate a rezultat ca inculpatul C.Gh. a aplicat lovitura cu un obiect contondent deosebit de dur, respectiv o bucata de platband metalic tip foaie de arc, in lungime de 128 cm, latime de 4,4 cm si grosime de 0,6 cm, obiect susceptibil sa produsa leziuni grave in cazul lovirii unei persoane. Totodata, inculpatul a aplicat lovitura direct in zona capului partii vatamate si cu o intensitate deosebita, aspecte relevate de natura si gravitatea leziunilor provocate, inclusiv o fractura craniana multieschiloasa fronto-parieto-temporal, care in urma interventiilor chirurgicale a condus la lipsa de substanta osoasa in zona afectata.
Or, in raport de instrumentul folosit, de intensitatea loviturii aplicate si de zona vizata de inculpat, instanta a retinut ca acesta a prevazut posibilitatea producerii decesului partii vatamate si desi nu l-a urmarit, a acceptat eventualitatea acestuia, fapta fiind savarsita sub aspectul laturii subiective in forma intentiei indirecte, conform art. 19 pct. 1 lit. b C.pen..
Inculpatul C.Gh. a sustinut pe tot parcursul procesului ca in cauza sunt incidente dispozitiile legale privind legitima aparare, intrucat C.I. avea un cutit asupra sa si a patruns in curtea casei sale, situatie in care s-a aflat in fata unui atac material, imediat, direct si injust. Totodata, inculpatul a sustinut ca partea vatamata C.I. este cunoscut ca fiind o persoana foarte agresiva, aspect care i-a determinat convingerea ca acesta va incerca sa il omoare cu cutitul pe care il avea asupra sa.
Avand in vedere ansamblul probator administrat in cauza, instanta a stabilit ca sustinerile inculpatului privind faptul ca s-a aflat in legitima aparare sunt nefondate.
Astfel, din chiar declaratia inculpatului C.Gh. a rezultat ca in timp ce se afla in fata portii de acces in curte, l-a observat pe C.I. pe drum, iar acesta din urma a aruncat cu o sticla spre inculpat si s-a indreptat spre el amenintator, avand asupra sa un cutit. Inculpatul C.Gh. a aratat ca la acel moment, a intrat in curtea sa si de langa un cauciuc situat la o distanta de aproximativ 3,5 metri de poarta a luat bucata de platband, a revenit in poarta si i-a aplicat partii vatamate o lovitura in zona capului.
In aceste conditii, instanta a retinut ca inculpatul C.Gh. nu s-a aflat in fata unui atac iminent, cerinta impusa de art. 44 C.pen., intervalul de timp fizic necesar pentru a parcurge distanta de 3,5 metri pana la locul unde se afla platband-ul si apoi de a reveni in fata portii fiind suficient de mare pentru a-i oferi posibilitatea unei alte reactii sau mijloc de aparare. Potrivit plansei foto anexa la procesul-verbal de cercetare la fata locului, atat poarta cat si gardul curtii inculpatului sunt compacte, din tabla, oferindu-i astfel posibilitatea de a se refugia in curte sau in casa si de a evita declansarea unui potential atac din partea lui C.I..
De asemenea, probele administrate in cauza au infirmat varianta patrunderii lui C.I. in curtea casei inculpatului C.Gh., acesta precizand prin declaratiile date ca a revenit in pragul portii si apoi a aplicat lovitura, aspect confirmat si de locul in care partea vatamata a cazut, respectiv la o distanta de aproximativ 50 cm in afara curtii, pe trotuar.
In consecinta, instanta a retinut ca in prezenta cauza nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 44 C.pen., respectiv inculpatul C.Gh. nu a savarsit fapta pentru a inlatura un atac iminent sau pentru a respinge patrunderea partii vatamate in curtea sa. Chiar daca dispozitiile legale mentionate nu impun faptuitorului ca savarsirea infractiunii sa fie singurul mijloc de inlaturare a atacului, instanta retine ca in prezenta unor alternative care in mod rezonabil pot conduce la un asemenea rezultat, starea de legitima aparare nu mai poate fi invocata, ipoteza prezenta si in cauza de fata.
Cu toate acestea insa, instanta a retinut in favoarea inculpatului C.Gh. circumstanta atenuanta legala a provocarii din partea victimei, prevazuta de art. 73 lit. b C.pen., acesta aflandu-se sub stapanirea unei puternice tulburari la momentul savarsirii faptei din cauza comportamentului lui C.I..
Instanta a avut in vedere ca din probele administrate in cauza a rezultat ca partea vatamata C.I. este cunoscut ca o persoana cu un comportament agresiv, faptele pentru care acesta a fost trimis in judecata in chiar prezenta cauza subliniind acest aspect.
In aceste conditii, actiunile parti vatamate C.I. de a arunca o sticla in directia inculpatului C.Gh. si de a se apropia amenintator de acesta avand asupra sa un cutit, coroborate cu aspectele ce tin de varsta si starea fizica si psihica a inculpatului i-au determinat acestuia in mod indiscutabil o puternica stare de tulburare si temere, stare care a alterat procesul cognitiv de formare a vointei si l-au determinat sa comita infractiunea ce formeaza obiectul prezentei cauze.
In consecinta, retinand incidenta dispozitiilor art. 73 lit. b C.pen., instanta a apreciat proportionalitatea culpei inculpatului C.G. in producerea rezultatului socialmente periculos la un nivel de 60 %, procent ce urmeaza a fi avut in vedere si la stabilirea conditiilor angajarii raspunderii civile delictuale a acestuia.
De asemenea, instanta a retinut in favoarea inculpatului C.G. si circumstantele atenuante prevazute de art. 74 lit. a si c C.pen., constatand ca acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, avand o conduita corespunzatoare anterior si a avut o comportare sincera pe parcursul procesului.
In consecinta, in considerarea dispozitiilor art. 72 C.pen. si art. 76 alin. 1 lit. b C.pen., instanta a condamnat inculpatul C.G., pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 20 C.pen. raportat la art. 175 alin. 1 lit. i C.pen., cu aplicarea art. 73 lit. b C.pen. la o pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare, apreciind ca aceasta corespunde scopului si functiilor prevazute de art. 52 C.pen..
Subsecvent retinerii in favoarea inculpatului a circumstantelor atenuante, instanta in temeiul art. 76 alin. 3 C.pen. va inlatura pedeapsa complementara privativa de drepturi.
La individualizarea judiciara a pedepsei aplicate instanta a avut in vedere modul si imprejurarile in care fapta a fost comisa, respectiv spontan, sub stapanirea unei puternice tulburari, determinata de provocarea din partea victimei, prin folosirea unui obiect vulnerant si in conditiile in care inculpatul a avut reprezentarea ca partea vatamata l-ar putea agresa cu un cutit. Totodata instanta a avut in vedere ca inculpatul este in varsta de 67 ani, este pensionar, nu are antecedente penale si a manifestat regret fata de infractiunea comisa, circumstante personale care reliefeaza in mod pozitiv atitudinea sa fata de respectarea normelor de convietuire sociala si valorile sociale ocrotite de lege.
In ceea ce priveste individualizarea modului de executare a pedepsei aplicate, instanta a retinut prin prisma conduitei anterioare a inculpatului, ca scopul si functiile prevazute de art. 52 C.pen. pot fi realizate chiar fara privarea sa de libertate.
In consecinta, constatand ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 861 C.pen., instanta a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de incercare de 6 ani, termen pe durata caruia acesta s-a supune masurilor prevazute de art. 863 C.pen..
In temeiul art. 71 alin. 1 C.pen., instanta a interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a si b C.pen., apreciind ca natura si gravitatea faptei comise sunt incompatibile cu gradul de responsabilitate civica pe care il implica exercitarea acestor drepturi, iar in baza art. 71 alin. 5 C.pen., va suspenda executarea acestei pedepse accesorii pe durata termenului de incercare stabilit.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanta a retinut ca partea vatamata C.I. s-a constituit parte civila in cauza, solicitand obligarea inculpatului C.G. la plata sumei de 15.000 lei reprezentand cheltuieli de spitalizare, interventii chirurgicale, medicamente, alimentatie speciala, ingrijire si transport; a sumei de 25.000 lei, reprezentand contravaloarea unei interventii chirurgicale estetico-reparatorii, precum si a sumei de 40.000 lei, reprezentand despagubiri pentru daune morale.
Potrivit actelor medico-legale depuse la dosar, partea vatamata C.I. a fost internat in spital in perioada 04.12 - 14.12.2007, iar leziunile traumatice pe care le-a suferit au necesitat pentru vindecare un numar de 50-55 de zile de ingrijiri medicale si interventii chirurgicale. Din declaratiile martorilor H.I. si R.R. a rezultat ca in perioada convalescentei, partea vatamata a avut nevoie de ingrijiri, medicamente si alimentatie speciala, precum si tratamente recuperatorii la o unitate medicala, suma globala cheltuita de aceasta situandu-se la nivelul de 10.000 lei.
In ceea ce priveste suma solicitata de partea vatamata ca reprezentand contravaloarea unei interventii chirurgicale estetico-reparatorii, instanta a constatat ca la dosarul cauzei nu au fost depuse inscrisuri privind efectuarea unei asemenea interventii sau macar costul probabil al acesteia, situatie in care nu se poate retine un caracter cert al prejudiciului pe care inculpatul ar putea fi obligat sa il repare.
Referitor la daunele morale solicitate, retinand ca in raport de natura si gravitatea faptei savarsite, partii vatamate C.I. i-au fost provocate suferinte fizice si psihice, dar avand in vedere si imprejurarile concrete ale comiterii infractiunii precum si aspectele ce tin de conditiile socio-economice ale ambelor parti, instanta a apreciat ca suma de 15.000 lei reprezinta o reparatie suficienta si echitabila a acestor daune.
In consecinta, constatand ca sunt indeplinite conditiile necesare pentru angajarea raspunderii civile delictuale conform art. 998 Cod civil si retinand o proportionalitate a culpei inculpatului in producerea prejudiciului de 60 %, in temeiul art. 14 C.proc.pen. raportat la art. 346 C.proc.pen., instanta il va obliga pe acesta la plata catre partea civila a sumei de 6.000 lei, reprezentand despagubiri pentru daune materiale si respectiv a sumei de 9.000 lei, reprezentand despagubiri pentru daune morale.
De asemenea, in temeiul art. 14 C.proc.pen. raportat la art. 346 C.proc.pen. coroborat cu art. 313 din Legea nr. 95/2006 si in considerarea aceleiasi proportionalitati a culpei, instanta a obligat inculpatul la plata catre partea civila Spitalul Judetean de Urgenta "Dr. Constantin Opris" Baia Mare a sumei de 1207,2 lei, reprezentand contravaloarea serviciilor medicale asigurate partii vatamate C.I..
In temeiul art. 14 C.proc.pen. raportat la art. 346 C.proc.pen. coroborat cu art. 313 din Legea nr. 95/2006, in baza acelorasi considerente, instanta a obligat inculpatul la plata catre partea civila Serviciul de Ambulanta Judetean Maramures a sumei de 406,44 lei reprezentand contravaloarea serviciilor medicale acordate partii vatamate C.I., precum si a dobanzii legale aferente in materie civila, incepand cu data ramanerii definitive a prezentei sentinte si pana la achitarea efectiva.
In temeiul art. 118 lit. b C.pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a bunului folosit la savarsirea infractiunii, respectiv o bucata de platband din otel, in lungime de 128 cm, latime 4,4 cm, grosime 0,65 cm, consemnat la pozitia nr. 43/2010 in registrul de corpuri delicte al instantei.
In ceea ce priveste situatia juridica a inculpatului C.I., in raport de situatia de fapt expusa, instanta a retinut ca faptele acestuia, constand in aceea ca la data de 03.12.2007, in timp ce se afla in bufetul din centrul comunei Stramtura, jud. Maramures si in contextul in care il agresa pe numitul H.V., a provocat scandal public, rasturnand mese si scaune, spargand geamul unei vitrine frigorifice si determinand o puternica stare de temere persoanelor prezente, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prevazuta de art. 321 alin. 1 C.pen..
Fapta aceluiasi inculpat care la data de 03.12.2007 a amenintat cu un cutit pe martora G.I. in timp ce se afla intr-un magazin alimentar din comuna S., intruneste elementele constitutive ale infractiunii de port nelegal de cutit, prevazuta de art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicata.
In consecinta, in considerarea dispozitiilor art. 72 C.pen., instanta a condamnat inculpatul la o pedeapsa de 1 an inchisoare, pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 321 alin. 1 C.pen. si respectiv, de 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicata, apreciind ca acestea corespund scopului si functiilor prevazute de art. 52 C.pen..
La individualizarea judiciara a pedepselor aplicate, instanta a avut in vedere modul si imprejurarile concrete in care acestea au fost comise, gradul de pericol social al acestora, dar si comportarea partial nesincera a inculpatului pe parcursul procesului, acesta negand constant faptul ca a avut asupra sa un cutit, desi din declaratiile martorilor a rezultat contrariul, iar ulterior obiectul a fost descoperit in imediata sa apropiere in locul unde a fost la randul sau agresat.
Constatand ca faptele au fost savarsite in conditiile concursului real de infractiuni, conform art. 33 lit. a C.pen., instanta a dispus contopirea pedepselor stabilite si va alica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an inchisoare, in conditiile art. 34 lit. b C.pen..
De asemenea, apreciind ca scopul pedepsei poate fi realizat chiar fara executarea acesteia in regim privativ de libertate, in temeiul art. 81 C.pen. instanta a dispus suspendarea conditionata a executarii pe un termen de incercare de 3 ani si a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 C.pen..
In temeiul art. 71 alin. 1 C.pen., a interzis inculpatului dreptul prevazut de art. 64 lit. a teza a II-a C.pen., iar in baza art. 71 alin. 5 C.pen. s-a suspendat executarea acestei pedepse accesorii pe durata termenului de incercare stabilit.
In ceea ce priveste infractiunea de loviri sau alte violente, prevazuta de art. 180 alin. 2 C.pen. pentru care s-a dispus trimiterea in judecata, instanta a constatat ca la termenul de judecata din data de 13.04.2010 a intervenit impacarea partilor, motiv pentru care in baza art. 11 pct. 2 lit. b C.proc.pen. raportat la art. 10 lit. h C.proc.pen. a dispus incetarea procesului penal.
In ceea ce priveste infractiunea prevazuta de art. 321 alin. 1 C.pen. constand in agresarea partii vatamate H.V. de catre inculpatul C.I., in timp ce se afla in curtea martorilor H.I. si O.C., loc apreciat ca fiind public prin prisma dispozitiilor art. 152 lit. c si e C.pen. prin actul de sesizare, instanta retine urmatoarele:
Din probele administrate in cauza a rezultat ca dupa agresiunea suferita initial in bufetul din localitate, partea vatamata H.V. s-a refugiat in curtea martorului H.I., fiind urmarit de inculpatul C.I.. Din declaratiile martorilor H.I. si O.C. a rezultat ca au auzit galagie in curte, iar cand au iesit din casa l-au vazut pe inculpat lovind-o pe partea vatamata si i-au strigat sa inceteze, primul parasind zona imediat.
In aceste conditii, avand in vedere succesiunea in timp a actelor de agresiune exercitate asupra partii vatamate si urmarirea in fuga a acesteia pana in curtea martorului, spatiu care in mod evident nu este in mod obisnuit accesibil publicului, este neintemeiata concluzia ca fapta a fost savarsita cu intentia sa fie auzita sau ca faptuitorul si-a dat seama ca aceasta ar putea ajunge la cunostinta publicului, conform art. 152 lit. c, e C.pen..
Cata vreme inculpatul se afla sub influenta bauturilor alcoolice si imediat dupa agresiunea din bar l-a urmarit pe H.V. in fuga pana in curtea martorului, nu poate fi apreciata ca fondata presupunerea ca acesta a avut intentia ca fapta sa sa fie auzita de public sau adusa la cunostinta acestuia in alt mod, lipsind astfel una din conditiile esentiale ale laturii subiective a infractiunii prevazute de art. 321 alin. 1 C.pen..
In consecinta, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C.proc.pen. raportat la art. 10 lit. d C.proc.pen. instanta a dispus achitarea inculpatului C.I. pentru savarsirea infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linisti publice, prevazuta de art. 321 alin. 1 C.pen..
In temeiul art. 11 pct. 2 lit. b C.proc.pen. raportat la art. 10 lit. h C.proc.pen. s-a incetat procesul penal privind pe inculpatul C.I., pentru savarsirea infractiunii de loviri sau alte violente, prevazuta de art. 180 alin. 2 C.pen. constatand ca a intervenit impacarea cu partea vatamata H.V..
In temeiul art. 14 C.proc.pen. raportat la art. 346 alin. 1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul C.I. la plata catre partea civila Spitalul Municipal Sighetu Marmatiei a sumei de 2.528 RON, reprezentand contravaloarea serviciilor medicale acordate partii vatamate H.V., precum si a dobanzii legale aferente acestei sume, in materie civila, incepand cu data ramanerii definitive a prezentei sentinte si pana la achitarea efectiva.
In temeiul art. 14 C.proc.pen. raportat la art. 346 alin. 1 C.proc.pen., a fost obligat inculpatul C.I. la plata catre partea civila Serviciul de Ambulanta Judetean Maramures a sumei de 352,10 RON, reprezentand contravaloarea serviciilor medicale acordate partii vatamate H.V., precum si a dobanzii legale aferente acestei sume, in materie civila, incepand cu data ramanerii definitive a prezentei sentinte si pana la achitarea efectiva.
Impotriva solutiei instantei de fond au declarat apel Parchetul de pe langa Tribunalul Maramures si inculpatii C.Gh. si C.I..
Prin motivele scrise si orale Parchetul a solicitat admiterea caii de atac promovate, desfiintarea sentintei tribunalului si judecand in fond cauza a se dispune condamnarea inculpatului C.I. cu privire la infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice prev.de art.321 alin.1 C.pen.si totodata majorarea pedepselor aplicate inculpatului C.I. pentru toate infractiunile deduse judecatii, fata de pericolul social ridicat al faptelor si al faptuitorului.
Prin apelul promovat inculpatul C.Gh. a solicitat desfiintarea sentintei instantei de fond si in principal sub aspectul laturii penale a cauzei a se dispune achitarea in temeiul art.10 lit.e si art.11 pct.2 lit.a C.proc.pen. raportat la art.44 alin.2 si 44 alin.2/1 C.pen.intrucat s-a aflat in legitima aparare fata de atacul declansat impotriva sa de catre inculpatul C.I.. Pe cale de consecinta, sub aspectul laturii civile apreciaza ca se impune respingerea cererii de dezdaunare formulata de partea civila C.I., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare in suma de 2000 lei. In subsidiar, inculpatul C.Gh. a solicitat schimbarea incadrarii juridice din tentativa la infractiunea de omor calificat prev.de art.20, 174, 175 lit.i C.pen.in tentativa la infractiunea de omor prev.de art.20 rap.la art.174 C.pen.intrucat fapta nu s-a comis in loc public, pe trotuarul din fata locuintei inculpatului C.Gh., ci in curtea imobilului in care domiciliaza acesta.
A apreciat ca obligatoriu trebuie retinuta comiterea infractiunii in stare de provocare de catre inculpatul C.Gh., ca efect al amenintarii acestuia, cu cutitul de catre inculpatul C.I., ceea ce a provocat o stare de puternica tulburare, sub imperiul careia i-a aplicat lovitura cu platbanda in regiunea capului. Apreciaza ca trebuie retinute in continuare prevederile art.74 C.pen.carora sa li se dea o mai mare eficienta conform art.76 C.pen., cu consecinta reducerii substantiale a pedepsei aplicate si mentinerea dispozitiilor art.86/1 C.pen.vizand suspendarea sub supraveghere a sanctiunii de executat.
Sub aspectul laturii civile considera ca probele dosarului impun stabilirea unui procent de culpa de 60% in sarcina inculpatului C.I. si de doar 40% in ce-l priveste pe inculpatul C.Gh. Considera ca daunele materiale la care a fost obligat inculpatul C.G. in favoarea inculpatului C.I. sunt nedovedite. Sub aspectul daunelor morale, considera ca se impune reducerea acestora proportional cu procentul de culpa stabilit in favoarea fiecaruia dintre inculpati, trebuind totodata recalculate in functie de acest criteriu si daunele materiale acordate celorlalte parti civile respectiv Serviciului de Ambulanta judetean Maramures si Spitalului municipal Sighetu Marmatiei.
Prin motivele scrise si orale, inculpatul C.I. a solicitat admiterea caii de atac promovate si desfiintarea solutiei instantei de fond sub aspect penal si sub aspect civil, invederand ca are o dubla calitate, atat de inculpat cat si de parte civila.
Ca inculpat, cere reducerea cuantumului pedepsei aplicate pentru infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice prev.de art.321 alin.1 C.pen., sub minimul special prevazut de lege, apreciind ca trebuie retinute in favoarea sa circumstantele atenuante vizate de art.74 lit.a si b C.pen.carora sa li se dea eficienta cuvenita si reglementata in art.76 lit.d C.pen., intrucat nu poseda antecedente penale, iar la data incidentului se afla intr-o stare avansata de ebrietate, iar partea vatamata H.V. nu s-a constituit parte civila. In privinta infractiunii de port nelegal de cutit prev.de art.11 pct.1 din Legea 61/1991 cere a se retine in favoarea sa circumstantele atenuante prev.de art.74 lit.a si b C.pen. si reducerea pedepsei conform art.76 lit.e C.pen.cu consecinta condamnarii sale la pedeapsa amenzii invederand ca obiectul taietor-intepator (cutitul) purtat asupra sa, nu l-a folosit nici impotriva inculpatului C.Gh. si nici impotriva partii vatamate H.V..
In calitate de parte civila, solicita inlaturarea prevederilor art.73 lit.b C.pen.vizand circumstanta atenuanta legala a provocarii, eronat retinuta de Tribunalul Maramures in favoarea inculpatului C.Gh., cu mentinerea insa a circumstantelor atenuante prevazute de art.74 lit.a, b C.pen.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, solicita in urma inlaturarii art.73 lit.b C.pen.retinuta in favoarea inculpatului C.Gh. de catre tribunal, obligarea acestuia la plata unor daune morale in suma de 40.000 lei si 40.000 lei cu titlu de daune materiale conform constituirii de parte civila depusa la fila 41 din dosarul instantei de fond.(cheltuieli cu supraalimentatia, tratamente medicale de recuperare, medicamente, ingrijire la domiciliu, transport la unitatile sanitare, beneficiu nerealizat ca urmare a incapacitatii de munca, contravaloarea unei interventii chirurgicale estetico-reparatorii pentru restabilirea aspectului fizic).
Curtea examinand apelurile declarate, prin prisma motivelor invocate ajunge la urmatoarele constatari:
Conform art.1 C.proc.pen. roman, scopul procesului penal il constituie constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.
Procesul penal trebuie sa contribuie la apararea ordinii de drept a persoanei, a drepturilor si libertatilor acesteia, la prevenirea infractiunilor precum si la educarea cetatenilor in spiritul legii.
Pentru aceasta, procesul penal se desfasoara atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii, potrivit dispozitiilor prevazute de lege.
In desfasurarea procesului penal trebuie sa se asigure aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei, precum si cu privire la persoana faptuitorului.
Legea obliga organele de urmarire penala si instantele de judecata sa aiba rol activ si pe intreg cursul procesului penal sa respecte dreptul de aparare garantat de stat invinuitului, inculpatului si celorlalte parti, in procesul penal, obligatie respectata in prezenta cauza conform spetei (Danila contra Romaniei).
Orice persoana, bucurandu-se de prezumtia de nevinovatie, este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale, printr-o hotarare penala definitiva. Invinuitul sau inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si nu este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia.
Avand in vedere apararile formulate de inculpatii C.Gh. si C.I. in cursul urmaririi penale si a judecatii, curtea retine ca jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului a statuat in sensul ca:"principiul prezumtiei de nevinovatie reclama, printre altele, ca sarcina probei sa revina acuzarii si ca dubiul sa fie profitabil acuzatului. Acuzarii, ii revine obligatia de a arata invinuitului care sunt acuzatiile carora le va face obiectul si a oferi probe suficiente pentru a intemeia o declaratie de vinovatie. Statul este obligat sa asigure acuzatului dreptul la aparare (el insusi sau cu asistenta unui avocat) si sa-i permita, sa interogheze sau sa puna sa fie audiati martorii acuzarii. Acest drept, nu implica numai un echilibru intre acuzare si aparare, ci, impune ca audierea martorilor sa fie in general, in contradictoriu. Elementele de proba trebuie sa fie in principiu, produse in fata acuzatului in audienta publica si in vederea unei dezbateri in contradictoriu". (plenul Hotararii nr.6 din decembrie 1988 Barbera, Mesesegue si Jabordo versus Spania).
Vinovatia nu se poate stabili decat in cadrul juridic procesual penal, cu probe, sarcina administrarii acestora revenind organului de urmarire penala si instantei judecatoresti.
Probele trebuie sa fie concludente si utile, ceea ce presupune, necesitatea de a fi credibile, apte sa creeze macar presupunerea rezonabila ca ceea ce probeaza corespunde adevarului.
In prezentul dosar, garantiile cu privire la un proces echitabil au fost respectate, atat din perspectiva dreptului intern cat si al disp.art.5 si 6 din Conventia europeana a Drepturilor Omului.
Prealabil examinarii pe fond a apelurilor Parchetului de pe langa Tribunalul Maramures, al partii civile -inculpat C.I. si a inculpatului C.Gh., Curtea retine urmatoarele:
In prima instanta, in fata Tribunalului Maramures inculpatul C.Gh. a aratat ca i-a aplicat o lovitura cu o bucata de platbanda asupra capului inculpatului - parte vatamata C.I., dupa ce in prealabil acesta patrunsese in curtea locuintei sale si exercitand asupra sa un atac material, direct, imediat si injust cu un cutit, aruncand totodata si o sticla cu scopul de a-l lovi. In fata aceleiasi instante, inculpatul C.I. a precizat ca aflandu-se pe trotuarul din fata locuintei inculpatului C.Gh., acesta i-a aplicat o lovitura in cap cu o bucata de platbanda, fara sa aiba vreo altercatie anterioara cu coinculpatul. A invederat ca in incinta bufetului din localitatea Stramtura a avut un incident cu partea vatamata H.V. si nicidecum cu inculpatul C.Gh..
In apel, inculpatul C.I. nu s-a prezentat la nici un termen de judecata, astfel ca nu a putut fi audiat. Inculpatul C.Gh. s-a prezentat la toate termenele de judecata, insa in sedinta publica din 14 februarie 2011 acesta s-a prevalat de dispozitiile art.70 C.proc.pen.vizand dreptul de a nu se autoincrimina.
In fata Curtii, inculpatii prin aparatori nu au propus alte probe, nici scrise si nici testimoniale.
Motivele de apel ale inculpatilor sunt aceleasi cu cele invocate in fata instantei de fond cu titlu de aparari.
Curtea din oficiu, fata de motivele de apel ale Parchetului prin care s-a solicitat condamnarea inculpatului C.I. pentru o infractiune de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice prev.de art.321 alin.1 C.pen.si majorarea tuturor pedepselor aplicate de catre instanta de fond aceluiasi inculpat, a dispus audierea martorei O.C., activitate realizata in sedinta publica din 17 martie 2011 ale carei depozitii vor fi apreciate prin coroborare cu celelalte probe conform art.63 si 64 C.proc.pen.
Avand in vedere criticile aduse de inculpatul C.Gh., partea civila - inculpat C.I. si parchet, hotararii tribunalului, instanta de apel tinand cont de efectul devolutiv al cailor de atac promovate, a efectuat o noua judecata in fond a cauzei prin reexaminarea probatoriului deja efectuat precum si prin prisma noilor probe administrate.
Prin modalitatea de a realiza cercetarea judecatoreasca, instanta de apel le-a oferit inculpatilor ocazia potrivita si suficienta pentru a-si valorifica in mod util dreptul lor de aparare (Vaturi impotriva Frantei- Hotararea din 13 aprilie 2006, Desterhem impotriva Frantei- Hotararea din 18 mai 2004) si a asigurat echilibrul si egalitatea de arme care trebuie sa primeze pe tot parcursul procesului penal intre acuzare si aparare.
Notiunea de proces echitabil cere ca instanta interna de judecata sa examineze problemele esentiale ale cauzei si sa nu se multumeasca sa confirme pur si simplu rechizitoriul, trebuind sa-si motiveze hotararea (Cauza Helle impotriva Finlandei, Hotararea din 19 decembrie 1997, Cauza Boldea impotriva Romaniei- Hotararea din 15 decembrie 2007).
Curtea Europeana, arata de asemenea, ca prezenta acuzatului la sedinta de judecata are o importanta esentiala pentru o buna solutionare a cauzei, in sensul ca instanta trebuie sa examineze nu numai personalitatea acestuia si starea sa de spirit la momentul comiterii infractiunii pentru care este trimis in judecata, ci si mobilurile activitatii sale infractionale, iar "asemenea aprecieri au a cantari substantial in solutia ce urmeaza a fi pronuntata; caracterul echitabil al procedurii impune atat prezenta acuzatului cat si a celorlalte parti vatamate, civile sau responsabile civilmente la instanta, alaturi de aparatorii lor". (cauza CEDO Kremzow contra Austriei din 21 septembrie 1993).
Fata de motivele de apel formulate de catre parti, cauza dedusa judecatii comporta o analiza sub aspectul incadrarii juridice corecte a faptei comise de inculpati si corelativ, sanctiunea ce trebuie aplicata acestora si modul de executare, individualizarea pedepsei trebuind realizata in asa fel incat apelantii sa se convinga de necesitatea respectarii legii penale si sa evite in viitor savarsirea de noi infractiuni.
Sub aspectul laturii civile, fiecare inculpat a apreciat ca se impune modificarea procentului de culpa retinut de catre tribunal si pe cale de consecinta, diminuarea corespunzatoare a cuantumului despagubirilor la care trebuie sa fie obligat in favoarea celuilalt.
Fata de apararile formulate de inculpatul C.Gh., Curtea a retinut urmatoarele:
Pentru existenta legitimei aparari este necesar, potrivit art.44 alin.2 C.pen., ca inculpatul sa se afle in fata unui atac material, direct, imediat si injust, indreptat impotriva sa, a altuia si care sa puna in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat. Cat timp nu a existat un atac efectiv din partea victimei, care sa indeplineasca cerintele inscrise in art.44 C.pen., nu se poate retine ca fapta a fost savarsita in stare de legitima aparare. Aprecierea de ordin subiectiv a inculpatului C.Gh. ca victima C.I. ar putea declansa un atac impotriva sa, nu justifica aplicarea art.44 C.pen., din moment ce victima nu a intreprins nicio actiune care sa aiba caracter de atac iminent.
Potrivit art.44 C.pen., legitima aparare este apararea pe care o persoana o realizeaza prin savarsirea unei fapte prevazute de legea penala pentru a inlatura un atac material, direct, imediat si injust indreptat impotriva sa, a altuia si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat.
De esenta legitimei aparari este existenta unei agresiuni, a unui atac care pune in pericol grav persoana sau drepturile acestuia si care creeaza necesitatea unei actiuni de aparare imediata, adica de inlaturare a atacului inainte ca acesta sa vatame valorile amenintate.
Potrivit legii, pentru ca atacul sa legitimeze o actiune de aparare, acesta trebuie sa fie material, direct, imediat si injust si sa fie indreptat impotriva unei persoane ori a unui interes obstesc si sa le puna in pericol grav.
De asemenea, si fapta savarsita in stare de legitima aparare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii, respectiv sa fi fost necesara pentru inlaturarea atacului si sa fie proportionala cu gravitatea acestuia.
Probele dosarului reliefeaza fara echivoc ca inculpatul C.I. nu i-a aplicat nicio lovitura nici cu sticla si nici cu cutitul inculpatului C.Gh., ci doar l-a amenintat, astfel ca actiunea inculpatului C.Gh., de a aplica in capul coinculpatului o lovitura cu acea bucata de platbanda, se explica pe fondul unei stari de puternica tulburare generata de temerea creata de consateanul sau, astfel ca riposta nu mai aparea ca necesara pentru inlaturarea unui atac material, imediat si injust, asa cum pretind dispozitiile art.44 C.pen.
Practica judiciara arata ca atunci cand "reactia agresiva a inculpatului se plaseaza in timp dupa inlaturarea atacului, deoarece acesta nici macar nu a fost atacat de partea vatamata cu cutitul, sau cu sticla, in speta de fata, fapta nu este comisa in legitima aparare, conform art.44 alin.2 C.pen.
In speta, nu se poate retine legitima aparare deoarece inculpatul C.Gh., a avut timpul necesar inarmarii cu platbanda metalica si deplasarii apoi catre victima C.I., situatie in care atacul nu mai era iminent. Reactia violenta a inculpatului C.Gh., s-a produs totusi pe fondul unei puternice emotii determinate de aruncarea in directia sa cu o sticla si amenintarea simultana cu un cutit de catre partea vatamata-inculpat C.I.. De precizat ca, la momentul in care inculpatul C.Gh., a aplicat lovitura cu platbanda in capul partii vatamate C.I., actiunea violenta a acesteia incetase, astfel ca nu poate fi retinuta legitima aparare, deoarece atacul nu era actual sau iminent si, in consecinta, apararea nu mai era necesara pentru inlaturarea atacului.
Pentru existenta legitimei aparari este necesar sa fie indeplinita si conditia, inscrisa in art.44 alin.2 C.pen., ca atacul sa puna in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat. Lipsa gravitatii pericolului nu poate legitima o interventie de duritate extrema, care sa puna in primejdie viata agresorului. Intr-un asemenea caz, se apreciaza daca sunt aplicabile prevederile art.73 lit.b C.pen.
In speta, nu se poate retine existenta legitimei aparari in legatura cu savarsirea tentativei la infractiunea de omor calificat, in cazul cand actiunea victimei a constat doar in amenintarea verbala, neurmata de punerea in practica a utilizarii cutitului, a aruncarii unei sticle goale in curtea inculpatului C.Gh., victima neintrand in incinta acesteia, deoarece astfel de manifestari nu sunt de natura a pune in pericol grav persoana sau drepturile inculpatului Cret.
Chiar inculpatul C.Gh. recunoaste ca a luat acea bucata metalica de platbanda din interiorul curtii sale, de la o distanta de 3,5 m de poarta de acces si a revenit in pragul acesteia, unde i-a aplicat victimei C.I. o lovitura in zona capului, in urma careia acesta a cazut la pamant.
Ori, in cauza, se constata ca nu sunt indeplinite nici conditiile referitoare la atac si nici cele vizand apararea inculpatului C.Gh.
Astfel, dupa cum rezulta din situatia de fapt retinuta pe baza probelor administrate, la momentul la care inculpatul C.Gh., i-a aplicat o lovitura cu platbanda in capul coinculpatului C.I., nu exista un atac actual sau iminent din partea acestuia, astfel ca intre activitatea inculpatului C.I. de a arunca cu o sticla inspre inculpatul C.Gh.,, in timp ce avea in mana un cutit, pe care insa nu l-a utilizat, creind insa o puternica temere in psihicul inculpatului C.Gh.,, persoana in varsta si bolnava si riposta acestuia, s-a scurs un interval de timp, existand posibilitatea inlaturarii atacului prin alte mijloace, nu prin comiterea unor fapte prevazute de legea penala.
Deosebit de importante pentru caracterizarea pozitiei faptuitorului fata de rezultat, sunt imprejurarile in care s-a produs manifestarea de violenta si care, indiferent de materialitatea actului, pot sa releve sau sa infirme intentia de ucidere.
Esential pentru incadrarea juridica a faptei inculpatului, dupa caz, in tentativa la omor calificat (art.20 rap.la art.174, 175 lit.i C.pen.) ori intr-o alta infractiune, este stabilirea formei si modalitatii vinovatiei cu care a savarsit infractiunea.
In cazul infractiunii de omor, ramasa in forma tentativei, actele de punere in executare a omorului, savarsite pana in momentul interventiei evenimentului intrerupator, trebuie sa releve - prin natura lor si imprejurarile in care au fost savarsite - ca infractorul a avut intentia specifica de omor, iar nu intentia generala de a vatama.
Astfel, exista tentativa de omor, ori de cate ori inculpatul actioneaza in asa mod incat provoaca leziuni la nivelul organelor vitale ale organismului victimei ori foloseste instrumente sau procedee specifice uciderii. Nu are relevanta timpul necesar pentru ingrijiri medicale, deoarece acesta este caracteristic infractiunilor de vatamare corporala si nu exprima dinamismul interior al actului infractional.
Anumite stari ale infractorului (stare de ebrietate avansata) ori defectuozitatea mijloacelor folosite de el in executarea actului, nu au relevanta in sine, intrucat intentia de omor se deduce din modul in care a actionat, iar nu din elemente exterioare.
Forma si modalitatea intentiei, element al laturii subiective a infractiunii, rezulta din materialitatea actului, din relatiile personale anterioare existente intre inculpat si victima, din obiectul vulnerant folosit, numarul si intensitatea loviturilor, zona anatomica vizata, comportamentul ulterior al inculpatului.
Practica judiciara este unanima atunci cand reliefeaza ca "pentru stabilirea pozitiei subiective a faptuitorului trebuie sa se tina seama de toate imprejurarile in care fapta a fost comisa, de obiectul folosit, de regiunea corpului vizata si de urmarile produse sau care s-ar fi putut produce, iar daca nu se poate stabili culpa faptuitorului in ceea ce priveste consecinta mai grava produsa, atunci acesta va raspunde pentru tentativa la infractiunea de omor".
Nu in ultimul rand, Curtea retine ca potrivit plansei foto anexa la procesul verbal de cercetare la fata locului, atat poarta cat si gardul curtii inculpatului C.Gh., sunt din tabla, compacte, oferindu-i astfel posibilitatea de a se refugia in interiorul acesteia sau in casa, avand astfel posibilitatea evitarii unui potential atac din partea lui C.I..
Apararea inculpatului C.Gh., in sensul ca l-a agresat pe inculpatul C.I., datorita faptului ca acesta a patruns in curtea locuintei sale, dupa care inculpatul C.Gh. a revenit in pragul portii, a fost inlaturata, prin continutul procesului verbal de cercetare a locului faptei din care rezulta ca victima a cazut, la o distanta de 50 cm inafara curtii, pe trotuar.
Asa fiind, in speta nu sunt indeplinite cerintele art.44 C.pen.ale legitimei aparari, deoarece inculpatul C.Gh., nu a comis fapta pentru a inlatura un atac iminent exercitat asupra sa, sau pentru a respinge patrunderea partii vatamate in curtea sa.
In sinteza, rezulta ca primul motiv de apel al inculpatului C.Gh. vizand achitarea sa, intrucat a comis infractiunea in stare de legitima aparare, nu poate fi primit si pe cale de consecinta, nici nu poate fi exonerat de plata despagubirilor stabilite judicios de prima instanta.
Cat priveste al doilea motiv de apel, vizand schimbarea incadrarii juridice in tentativa la infractiunea de omor prev.de art.20 rap.la art.174 C.pen., intrucat fapta nu a fost comisa in loc public si acordarea unui efect mai larg circumstantei atenuante legale a provocarii prev.de art.73 lit.b C.pen. precum si circumstantelor atenuante facultative vizate de art.74 alin.1 lit.a si c C.pen., cu aplicarea disp.art.86/1 C.pen.sunt de remarcat urmatoarele:
In mod judicios, Tribunalul Maramures a stabilit ca fapta inculpatului C.G. constituie tentativa la omor calificat prev.de art.20 rap.la art.174 si 175 lit.i C.pen.fiind comisa in public, pe trotuarul din fata casei apelantului C.Gh. Curtea, ?i-a insusit argumentele primei instante, iar la randul ei, in baza propriului examen asupra mijloacelor de proba ce au fost administrate in cauza, a stabilit ca fapta a fost savarsita de inculpatul C.Gh., in public, ceea ce a condus la mentinerea agravantei prev. in art.175 alin.1 lit.i C.pen., evidentiind ca locul unde a fost comisa fapta, este prin natura si destinatia lui accesibil publicului, chiar daca la momentul respectiv nu se afla nicio alta persoana inafara inculpatului si victimei si se circumscrie acceptiunii notiunii in public prev.in art.152 lit.a C.pen.
Probele administrate si anume declaratiile victimei C.I., fotografiile judiciare de la cercetarea la fata locului au ilustrat din punct de vedere topografic trotuarul, respectiv strada, ca loc de comitere al faptei, de unde a rezultat natura si destinatia acesteia, ca fiind un spatiu de trecere, deschis, ceea ce permite accesul oricarei persoane.
Locul unde a fost agresata victima C.I. de catre inculpatul C.Gh., strada, trotuarul din fata locuintei acestuia, chiar prin definitia ei, evidentiaza accesibilitatea publicului, care nu poate fi restransa numai la persoanele ce locuiesc in zona, atata timp cat locul respectiv este deschis, existand permanent posibilitatea trecerii oricarei persoane, deci a unei publicitati virtuale, strada avand tocmai aceasta destinatie de trecere dintr-o zona in alta, nefiind necesara dovada prezentei efective a unor persoane la momentul savarsirii faptei de catre inculpat.
Astfel, in mod corect s-a retinut de catre instanta de fond ca fapta inculpatului C.Gh., a fost savarsita in public, in acceptiunea dispozitiilor art.152 lit.a C.pen., ceea ce atrage incidenta agravantei prevazute in art.175 alin.1 lit.i C.pen., incadrarea juridica sub acest aspect fiind corect stabilita, neputand fi primit nici acest motiv de apel.
La incadrarea juridica a faptei savarsite Curtea a avut in vedere ca din probele administrate a rezultat ca inculpatul C.Gh. a aplicat lovitura cu un obiect contondent deosebit de dur, respectiv o bucata de platband metalic tip foaie de arc, in lungime de 128 cm, latime de 4,4 cm si grosime de 0,6 cm, obiect susceptibil sa produca leziuni grave in cazul lovirii unei persoane. Totodata, inculpatul a aplicat lovitura direct in zona capului partii vatamate si cu o intensitate deosebita, aspecte relevate de natura si gravitatea leziunilor provocate, inclusiv o fractura craniana multieschiloasa fronto-parieto-temporal, care in urma interventiilor chirurgicale a condus la lipsa de substanta osoasa in zona afectata.
Or, in raport de instrumentul folosit, de intensitatea loviturii aplicate si de zona vizata de inculpat, Curtea a retinut ca acesta a prevazut posibilitatea producerii decesului partii vatamate si desi nu l-a urmarit, a acceptat eventualitatea acestuia, fapta fiind savarsita sub aspectul laturii subiective in forma intentiei indirecte, conform art. 19 pct. 1 lit. b C.pen., in drept constituind tentativa la omor calificat prev.de art.20, 174, 175 alin.1 lit.i C.pen.
In speta, Tribunalul Maramures a retinut judicios ca fapta inculpatului C.Gh., a fost savarsita in stare de provocare, in conditiile art.73 lit.b C.pen.
Curtea retine ca pentru existenta provocarii este necesara indeplinirea a trei conditii: infractiunea sa fi fost comisa sub influenta unei puternice tulburari sau emotii; aceasta stare sufleteasca sa fi fost determinata de o provocare din partea victimei; provocarea sa se fi produs prin violenta ori, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau, printr-o alta actiune ilicita grava.
Exista provocare in cazul in care inculpatul a savarsit tentativa la omor calificat sub stapanirea unei puternice tulburari determinata de comportarea violenta a partii vatamate care, aflandu-se sub influenta bauturilor alcoolice, dupa ce l-a lovit pe numitul H.V. in incinta bufetului din sat, la trecerea prin fata locuintei inculpatului C.Gh., profitand de faptul ca acesta se afla in poarta, a aruncat spre el cu o sticla si l-a amenintat totodata cu cutitul, indreptandu-se spre el.
Probele dosarului, testimoniale si scrise, reliefeaza fara echivoc ca agresiunea savarsita de inculpatul C.Gh., constand in lovirea victimei C.I. cu o platbanda metalica in cap, a avut loc dupa ce partea vatamata il amenintase cu cutitul, producand in psihicul inculpatului, datorita unui pericol potential, o stare de temere si puternica tulburare, astfel ca aplicarea disp.art.73 lit.b C.pen.referitoare la circumstanta atenuanta a provocarii este justificata, fata de varsta inaintata a inculpatului si afectiunile organice de care sufera. Starea de tulburare caracteristica circumstantei atenuante a provocarii, consta in reactia psihica produsa faptuitorului de actul provocator al persoanei vatamate si care determina comiterea infractiunii. Existenta sa se verifica in raport cu momentul savarsirii acesteia, iar intensitatea ei se apreciaza tinandu-se seama de persoana faptuitorului si de circumstantele in care s-au produs faptele.
De relevat, ca imediat dupa aruncarea unei sticle asupra inculpatului C.Gh., - ce se afla in fata portii locuintei - de catre victima C.I., concomitent cu amenintarea cu cutitul a inculpatului C.Gh., acesta a parcurs o distanta de 3,5 m in incinta curtii sale, unde s-a inarmat cu o bucata de metal, a revenit imediat in fata portii, loc in care l-a agresat pe partea vatamata in zona capului. In mod corect s-a retinut in cauza aplicarea art.73 lit.b C.pen. deoarece provocarea presupune o anumita spontaneitate, o surprindere a faptuitorului de natura a-l determina sa actioneze sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, iar pe de alta parte, provocarea trebuie sa fie produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava, cerinte intrunite in speta de atitudinea victimei C.I., care fara vreun conflict anterior cu inculpatul C.Gh., l-a amenintat fara niciun motiv cu cutitul, a aruncat asupra acestuia si cu o sticla, atitudine ce a generat in psihicul inculpatului C.Gh. o temere cu un pericol grav pentru persoana sa, sub imperiul careia l-a agresat in zona capului.
Nu in ultimul rand, pentru retinerea starii de provocare, in sensul art.73 lit.b C.pen.nu se poate face abstractie de unele criterii obiective, cum ar fi compararea reactiei faptuitorului cu reactia "omului mediu" supus unei provocari similare, cerinta unei anumite proportii intre actul provocator si reactia faptuitorului, inclusiv prin observarea consecintelor faptei savarsite ca urmare a actului provocator.
In sinteza, este dovedit indubitabil ca acea comportare violenta a partii vatamate C.I. si care aflandu-se sub influenta alcoolului, l-a amenintat cu cutitul pe inculpatul C.Gh., a fost de natura sa produca in psihicul acestuia o puternica stare de tulburare, de surescitare nervoasa, sub imperiul careia i-a aplicat acea lovitura in zona capului, tinand cont tocmai de varsta inculpatului si de afectiunile organice pe care le-ar putea avea din punct de vedere fiziologic.
Asa fiind, in mod corect a fost retinuta in favoarea inculpatului C.Gh. circumstanta atenuanta legala a provocarii.
Referitor la un efect mai larg in privinta circumstantelor atenuante vizate de art.74 lit.a si c C.pen., deja retinute in favoarea inculpatului C.G. de catre Tribunalul Maramures, Curtea afirma ca si acestea au fost in mod judicios aplicate in favoarea apelantului, insa, neimpunandu-se pe cale de consecinta scaderea substantiala sub minimul special prevazut de lege, a sanctiunii necesare, invederand urmatoarele:
La individualizarea tratamentului penal, instanta de apel trebuie sa efectueze o corecta analiza si evaluare a tuturor datelor concrete ale cazului, cat si a imprejurarilor savarsirii faptelor, in raport cu criteriile prevazute de art.72 C.pen.
Pentru determinarea gradului de pericol social se tine cont de doua etape. Mai intai, se apreciaza daca gradul de pericol e suficient de ridicat pentru a fi in prezenta unei infractiuni. Apoi, s-alorifica acest grad tinandu-se cont de o scara de valori personala a fiecarui judecator.
Orice sanctiune produce efecte diferite asupra fiecarui inculpat in parte, in functie de caracteristicile biologice, psihologice sau sociologice ale acestuia.
Dar, fireste, in lumina criteriilor prevazute de art.72 C.pen., gravitatea concreta a unei activitati infractionale trebuie stabilita consecutiv unui examen aprofundat si cuprinzator al tuturor elementelor interne, specifice faptei si faptuitorilor.
In cauza, Tribunalul Maramures printr-o aplicare si corelare judicioasa a prevederilor art.74 lit.a si c C.pen., l-a condamnat pe inculpatul Cret la o pedeapsa care se situeaza sub minimul special prevazut de lege, sanctiune apreciata de catre instanta de apel ca adecvata pericolului social concret al faptei si faptuitorului.
In egala masura insa, analiza actelor si lucrarilor dosarului releva o suita intreaga de alte aspecte a caror justa cuantificare, este in masura sa orienteze instanta de apel in mentinerea unei modalitati de executare a pedepsei neprivativa de libertate fata de inculpat, aceea a suspendarii executarii sanctiunii sub supraveghere conform art.861 C.pen.
Astfel, in privinta inculpatului C.G. nu se poate ignora ca acesta in varsta de 68 de ani la data comiterii infractiunii, este pensionar si nu poseda antecedente penale.
Conduita buna a inculpatului inainte de savarsirea tentativei la infractiunea de omor calificat din prezentul dosar, este reliefata prin lipsa antecedentelor penale asa cum rezulta din fisa de cazier judiciar.
Atitudinea acestuia atat din faza de urmarire penala cat si din cea a cercetarii judecatoresti, in fata Tribunalului Maramures a recunoscut savarsirea faptei, iar in fata Curtii a uzat de dreptul de a nu se autoincrimina, justifica pe deplin retinerea disp.art.74 lit.a si c C.pen.
In fata Curtii de Apel inculpatul a uzat de prevederile art.70 C.proc.pen., dar aceasta atitudine nu ii poate fi imputata, fiecare faptuitor avand posibilitatea sa-si efectueze apararea dupa cum considera de cuviinta
Curtea a retinut in favoarea inculpatului C.Gh. semnificatia continutului circumstantelor judiciare atenuante prevazute in art.74 alin.1 lit.a si c C.pen. apreciind just ca acestea isi gaseau aplicabilitatea, in raport cu persoana lui, deoarece a avut o conduita buna anterior faptei din prezentul dosar, nu poseda antecedente penale, imprejurare ce constituie o stare de normalitate de altfel, dar in acelasi timp a demonstrat si o atitudine corecta fata de familie si intreg contextul relatiilor sociale, in fapt inculpatul nemaifiind implicat pana in prezent in infractiuni de acest gen, evenimente
Depasirea limitelor legitimei aparari. Provocare. Deosebiri. - Decizie nr. 45 din data de 12.02.2004
Cheltuieli de spitalizare. Cuantumul acestora in cazul retinerii art.73 lit.b cod penal - Decizie nr. 130/A din data de 08.04.2004
SCUZA PROVOCARII. CONDITII. APRECIEREA PROBELOR - Decizie nr. 328 din data de 04.10.2005
Provocare - Sentinta penala nr. 288 din data de 17.09.2013
Provocare - Sentinta penala nr. 301/D din data de 12.10.2010
SCUZA PROVOCARII. CONDITII. APRECIEREA PROBELOR - Decizie nr. 328 din data de 04.10.2005
Provocare - Sentinta penala nr. 288 din data de 17.09.2013
Provocare - Sentinta penala nr. 301/D din data de 12.10.2010
Vatamare corporala grava - art.182 al.2 C.pen. Provocare. Despagubiri periodice - Sentinta penala nr. 34 din data de 01.10.2007
Scuza provocarii - conditii pentru a fi retinuta - Sentinta penala nr. 241 din data de 14.09.2006
VATAMARE CORPORALA. SCUZA PROVOCARII. - Sentinta penala nr. 105/2008 din data de 14.05.2008
Neretinerea disp. art. 73 lit. b, c, C.p.p. - Constatarea inexistentei probelor ce sa confirme existenta provocarii - Sentinta penala nr. 511 din data de 11.04.2005
Din probatiunea testimoniala administrata in cauza rezulta fara putinta de tagada, ca acesta a actionat sub imperiul unei puternice tulburari, determinata de o provocare din partea victimei, produsa prin violenta - Sentinta penala nr. 50/F/2010 din data de 03.11.2010
Pentru a se retine starea de provocare, este necesar ca savarsirea infractiunii sa fie determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava... - Sentinta penala nr. 53/F/2010 din data de 12.07.2010
Provocare. Conditii pentru retinerea circumstantei legale - Decizie nr. 997 din data de 23.10.2006
Spor pentru vechime in munca. Cuantum prevazut in contractul colectiv de munca unic la nivel national. Indreptatire. - Decizie nr. 202/R din data de 22.01.2013
Contestarea deciziei de imputare emisa urmare auditului Curtii de Conturi. Obligatia conducatorului unitatii. Act de control necontestat. Drepturi salariale acordate peste limitele legale urmare unui acord colectiv. Respingerea contestatiei - Decizie nr. 3451 din data de 03.05.2012
Actiune in granituire si revendicare. Imobile invecinate. Stabilirea liniei de hotar tinand seama de iesirea din indiviziune a partilor - Decizie nr. 441 din data de 02.02.2012
Actiune confesorie. Servitute de trecere cu piciorul. Teren aflat in coproprietate. Nechemarea in judecata a tuturor coproprietarilor fondului aservit. Respingere - Decizie nr. 440 din data de 02.02.2012
In temeiul art. 861 C.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de incercare de 6 ani.
Pe durata termenului de incercare, conform art. 863 C.pen., inculpatul s-a supune urmatoarelor masuri de supraveghere:
- s-a prezenta, la datele fixate, la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Maramures;
- va anunta in prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
- va comunica si justifica eventualele modificari privind locul de munca;
- va comunica informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.
In temeiul art. 863 alin. 4 C.pen. supravegherea obligatiilor stabilite in sarcina inculpatului s-a exercita de catre Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul Maramures.
In temeiul art. 359 C.pr.pen.s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 864 C.pen.
In temeiul art. 71 alin. 1 C.pen.s-a interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a si b Cpen., iar in baza art. 71 alin. 5 C.pen., suspenda executarea acestei pedepse accesorii pe durata termenului de incercare stabilit.
In temeiul art. 14 C.pr.pen. raportat la art. 346 C.pr.pen. coroborat cu art. 998 C.civ., s-a admis in parte actiunea civila formulata de partea civila C.I. si a obligat inculpatul la plata sumei de 6.000 RON, reprezentand despagubiri pt. daune materiale si respectiv, a sumei de 9000 RON, reprezentand despagubiri pt. daune morale.
In temeiul art. 14 C.pr.pen. raportat la art. 346 C.pr.pen. coroborat cu art. 313 din Legea nr. 95/2006, a obligat inculpatul la plata catre partea civila Spitalul Judetean de Urgenta "Dr. Constantin Opris" Baia Mare, a sumei de 1207,2 RON, reprezentand contravaloarea serviciilor medicale asigurate partii vatamate C.I..
In temeiul art. 14 C.pr.pen. raportat la art. 346 C.pr.pen. coroborat cu art. 313 din Legea nr. 95/2006, a fost obligat inculpatul la plata catre partea civila Serviciul de Ambulanta Judetean Maramures a sumei de 406,44 RON, reprezentand contravaloarea serviciilor medicale acordate partii vatamate C.I., precum si a dobanzii legale aferente in materie civila, incepand cu data ramanerii definitive a prezentei sentinte si pana la achitarea efectiva.
In temeiul art. 118 lit. b C.pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a bunului folosit la savarsirea infractiunii, respectiv o bucata de platband din otel, in lungime de 128 cm, latime 4,4 cm, grosime 0,65 cm, consemnat la pozitia nr. 43/2010 in registrul de corpuri delicte al instantei.
A fost condamnat inculpatul C.I. la urmatoarele pedepse:
- 1 an inchisoare, pt. savarsirea infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prevazuta de art. 321 alin. 1 C.pen.;
- 6 luni inchisoare, pt. savarsirea infractiunii de port nelegal de cutit, prevazuta de art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicata.
In temeiul art. 33 lit. a C.pen. raportat la art. 34 lit. b C.pen. s-au contopit pedepsele stabilite prin prezenta sentinta si aplica inculpatului C.I. pedeapsa cea mai grea, de 1 an inchisoare.
In temeiul art. 81 C.pen. s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de incercare de 3 ani.
Conform art. 359 C.pr.pen.s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 C.pen.
In temeiul art. 71 alin. 1 C.pen., s-a interzis inculpatului dreptul prevazut de art. 64 lit. a teza a II-a C.pen., iar in baza art. 71 alin. 5 C.pen. suspenda executarea acestei pedepse accesorii pe durata termenului de incercare stabilit.
In temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. d C.pr.pen., a fost achitat inculpatul C.I. pt. savarsirea infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prevazuta de art. 321 alin. 1 C.pen.
In temeiul art. 11 pct. 2 lit. b C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. h C.pr.pen.s-a incetetat procesul penal privind pe inculpatul C.I., pt. savarsirea infractiunii de loviri sau alte violente, prevazuta de art. 180 alin. 2 C.pen. constatand ca a intervenit impacarea cu partea vatamata H.V..
In temeiul art. 14 C.pr.pen. raportat la art. 346 alin. 1 C.p.p. a fost obligat inculpatul C.I. la plata catre partea civila Spitalul Municipal Sighetu Marmatiei a sumei de 2.528 RON, reprezentand contravaloarea serviciilor medicale acordate partii vatamate H.V., precum si a dobanzii legale aferente acestei sume, in materie civila, incepand cu data ramanerii definitive a prezentei sentinte si pana la achitarea efectiva.
In temeiul art. 14 C.pr.pen. raportat la art. 346 alin. 1 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul C.I. la plata catre partea civila Serviciul de Ambulanta Judetean Maramures a sumei de 352,10 RON, reprezentand contravaloarea serviciilor medicale acordate partii vatamate H.V., precum si a dobanzii legale aferente acestei sume, in materie civila, incepand cu data ramanerii definitive a prezentei sentinte si pana la achitarea efectiva.
In temeiul art. 118 lit. b C.pr.pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul C.I. a bunului folosit la savarsirea infractiunii, respectiv un cutit in lungime de 36 cm, din care lama in lungime de 22 cm, consemnat la pozitia nr. 43/2010 in registrul de corpuri delicte al instantei.
In temeiul art. 193 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul C.Gh. la plata catre partea civila C.I. a sumei de 1200 RON, reprezentand cheltuieli judiciare efectuate de aceasta.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut in fapt ca prin rechizitoriul nr. 401/P/2007 din data de 08.02.2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul Maramures au fost trimisi in judecata inculpatii C.Gh., pentru savarsirea infractiunii prevazuta de art. 20 C.pen. raportat la art. 175 alin. 1 lit. i C.pen. si C.I., pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 321 alin. 1 C.pen.; art. 180 alin. 2 C.pen. si art. 321 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 33 lit. b C.pen. si art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicata, cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen..
Prin actul de sesizare a instantei s-a retinut ca la data de 03.12.2007, in jurul orei 20,00, inculpatul C.I. a provocat un scandal in bufetul din centrul comunei Stramtura, unde l-a agresat pe numitul H.V.. In cadrul aceluiasi conflict, inculpatul a urmarit-o pe partea vatamata pana in curtea unui vecin, H.I., unde a continuat sa o agreseze, provocandu-i leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare un numar de 16-18 zile de ingrijiri medicale.
In aceeasi seara, dupa aproximativ o jumatate de ora, inculpatul C.I. a revenit in centrul comunei avand asupra sa un cutit si a proferat amenintari la adresa martorei G.I. Ulterior, inculpatul s-a deplasat spre locuinta inculpatului C.Gh. si vazandu-l in pragul portii, a aruncat spre acesta cu o sticla si s-a apropiat avand cutitul in mana. In acest context, C.Gh. a intrat in curtea sa, a luat o platbanda metalica si a revenit la poarta unde i-a aplicat lui C.I. o lovitura in cap, cauzandu-i leziuni traumatice craniene primejdioase vietii si care au necesitat pentru vindecare un numar de 50-55 de zile de ingrijiri medicale si au determinat o invaliditate permanenta de 10 %.
In cursul urmaririi penale au fost administrate urmatoarele probe: procesul-verbal de cercetare la fata locului si planse foto; procesul-verbal de ridicare a corpurilor delicte, declaratii martori; acte medico-legale si declaratiile inculpatilor.
In cadrul cercetarii judecatoresti instanta a procedat la audierea inculpatilor C.Gh. si C.I., declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar.
De asemenea, instanta a procedat la audierea martorilor G.I., H.I., H.A., G.I., A.V., H.I., C.I.M. si R.R.
In cauza s-au constituit parti civile C.I., solicitand obligarea inculpatului C.Gh. la plata sumei de 40.000 lei reprezentand despagubiri pentru daune materiale si respectiv, 40.000 lei reprezentand despagubiri pentru daune morale, precum si Spitalul Judetean de Urgenta "Dr. Constantin Opris" Baia Mare, Spitalul Municipal Sighetu Marmatiei si Serviciul de Ambulanta Judetean Maramures, solicitand plata contravalorii serviciilor medicale acordate partilor vatamate C.I. si H.V.
La termenul de judecata din data de 13.04.2010 partea vatamata H.V. si inculpatul C.I. au invederat instantei ca s-au impacat sub aspectul savarsirii infractiunii de loviri sau alte violente, prevazuta de art. 180 alin. 2 C.pen., declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar (filele 42,43).
La data de 03.12.2007 in jurul orei 20,00, inculpatul C.I. se afla in barul situat in centrul comunei S., iar la un moment dat, pe fondul unor conflicte anterioare, a inceput sa il agreseze pe H.V. care se afla la o alta masa in local.
Din declaratiile martorilor C.Gh. si C.I.M. a rezultat ca inculpatul C.I. i-a aplicat mai multe lovituri cu palmele si pumnii partii vatamate H.V. si a provocat scandal, rasturnand scaune si mese din local si spargand geamul de la o vitrina frigorifica. In acest context, persoanele care se aflau in local au iesit afara speriate, iar partea vatamata H.V. s-a refugiat in curtea martorului H.I.
Inculpatul C.I. a urmarit-o pe partea vatamata H.V. in curtea casei martorului mentionat si, potrivit declaratiei acestuia din urma, a continuat sa ii aplice partii vatamate care era cazuta la pamant, lovituri cu pumnii si picioarele, fiind oprit de martorul H.I..
Potrivit raportului de constatare medico-legala nr. 44/18.02.2008 intocmit de Cabinetul Medico-Legal Sighetu Marmatiei, partea vatamata H.V. a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un numar de 16-18 zile de ingrijiri medicale.
La aceeasi data, dupa ce a parasit curtea martorului H.I., inculpatul C.I. s-a deplasat spre domiciliul sau, fiind insotit de martorul G.I., iar ulterior a revenit singur in centrul comunei, la un magazin alimentar.
Din declaratiile martorilor G.I. si A.V. a rezultat ca inculpatul C.I. a consumat o sticla cu bere la magazinul alimentar, iar la un moment dat a scos un cutit de bucatarie, pe care i l-a aratat martorei si i-a cerut "sa ii aduca berea mai repede".
La scurt timp, potrivit propriilor sale sustineri, inculpatul C.I. s-a indreptat spre locuinta martorului H.I. pentru a vedea ce s-a intamplat cu partea vatamata H.V. pe care o agresase anterior, iar la un moment dat a trecut pe langa curtea inculpatului C.Gh. care se afla in dreptul portii.
Din declaratiile inculpatilor, coroborate cu mentiunile procesului-verbal de cercetare la fata locului a rezultat ca inculpatul C.I. a aruncat cu o sticla inspre inculpatul C.Gh. si s-a indreptat spre acesta avand in mana un cutit. Inculpatul C.Gh. a strigat la acel moment "sariti ca ma omoara" si s-a retras in curtea sa si, potrivit propriilor sustineri a luat o bucata de platband metalic pentru a se apara.
Inculpatul C.Gh. a recunoscut ca a luat acel platband din interiorul curtii sale, de la o distanta de aproximativ 3,5 metri de poarta de acces si a revenit in pragul portii unde i-a aplicat lui C.I. o lovitura in zona capului, lovitura in urma careia acesta a cazut la pamant.
Aspectele privind aruncarea unei sticle de catre C.I., precum si atitudinea amenintatoare a acestuia de a se indrepta spre C.Gh. avand in mana un cutit sunt confirmate de mentiunile procesului-verbal de cercetare la fata locului, fiind gasite mai multe cioburi de sticla langa poarta si un cutit si prin declaratiile martorilor H.A. si G.I. care au precizat ca l-au auzit pe inculpatul C.Gh. strigand "sariti ca ma omoara". De altfel, martorul G.I. a fost cel care la scurt timp s-a indreptat spre locuinta inculpatului C.Gh., unde l-a vazut pe C.I. cazut in fata portii si a incercat sa ii acorde primul ajutor.
De asemenea, imprejurarea ca inculpatul C.I. a avut asupra sa un cutit cu care l-a amenintat pe inculpatul C.Gh. este confirmata de reactia acestuia din urma, respectiv strigatul de ajutor pe care martorii declara ca l-au auzit, cat si de mentiunile procesului-verbal, potrivit carora pe trotuarul din fata portii de acces la o distanta de aproximativ 50 cm de victima a fost gasit un cutit cu maner din lemn si lama in lungime de 22 cm.
Prin raportul de expertiza medico-legala s-a concluzionat ca numitul C.I. a prezentat la internare diagnosticul "TCCA; fractura deschisa fronto-parietala; stare comatoasa", leziuni care ulterior au suferit complicatii si care au pus in primejdie viata acestuia. S-a aratat de asemenea, ca leziunile au necesitat pentru vindecare un nr. de 50-55 zile de ingrijiri medicale si au determinat o invaliditate permanenta de 10 % .
In raport de situatia de fapt expusa, instanta a retinut ca fapta inculpatului C.Gh., constand in aceea ca la data de 03.12.2007, in loc public, i-a aplicat partii vatamate C.I. o lovitura in cap cu o bucata de platband metalic (foaie de arc), cauzandu-i acestuia leziuni traumatice care i-au pus viata in primejdie, intruneste elementele constitutive ale tentativei la infractiunea de omor calificat, prevazuta de art. 20 C.pen. raportat la art. 175 alin. 1 lit. i C.pen..
La incadrarea juridica a faptei savarsite instanta are in vedere ca din probele administrate a rezultat ca inculpatul C.Gh. a aplicat lovitura cu un obiect contondent deosebit de dur, respectiv o bucata de platband metalic tip foaie de arc, in lungime de 128 cm, latime de 4,4 cm si grosime de 0,6 cm, obiect susceptibil sa produsa leziuni grave in cazul lovirii unei persoane. Totodata, inculpatul a aplicat lovitura direct in zona capului partii vatamate si cu o intensitate deosebita, aspecte relevate de natura si gravitatea leziunilor provocate, inclusiv o fractura craniana multieschiloasa fronto-parieto-temporal, care in urma interventiilor chirurgicale a condus la lipsa de substanta osoasa in zona afectata.
Or, in raport de instrumentul folosit, de intensitatea loviturii aplicate si de zona vizata de inculpat, instanta a retinut ca acesta a prevazut posibilitatea producerii decesului partii vatamate si desi nu l-a urmarit, a acceptat eventualitatea acestuia, fapta fiind savarsita sub aspectul laturii subiective in forma intentiei indirecte, conform art. 19 pct. 1 lit. b C.pen..
Inculpatul C.Gh. a sustinut pe tot parcursul procesului ca in cauza sunt incidente dispozitiile legale privind legitima aparare, intrucat C.I. avea un cutit asupra sa si a patruns in curtea casei sale, situatie in care s-a aflat in fata unui atac material, imediat, direct si injust. Totodata, inculpatul a sustinut ca partea vatamata C.I. este cunoscut ca fiind o persoana foarte agresiva, aspect care i-a determinat convingerea ca acesta va incerca sa il omoare cu cutitul pe care il avea asupra sa.
Avand in vedere ansamblul probator administrat in cauza, instanta a stabilit ca sustinerile inculpatului privind faptul ca s-a aflat in legitima aparare sunt nefondate.
Astfel, din chiar declaratia inculpatului C.Gh. a rezultat ca in timp ce se afla in fata portii de acces in curte, l-a observat pe C.I. pe drum, iar acesta din urma a aruncat cu o sticla spre inculpat si s-a indreptat spre el amenintator, avand asupra sa un cutit. Inculpatul C.Gh. a aratat ca la acel moment, a intrat in curtea sa si de langa un cauciuc situat la o distanta de aproximativ 3,5 metri de poarta a luat bucata de platband, a revenit in poarta si i-a aplicat partii vatamate o lovitura in zona capului.
In aceste conditii, instanta a retinut ca inculpatul C.Gh. nu s-a aflat in fata unui atac iminent, cerinta impusa de art. 44 C.pen., intervalul de timp fizic necesar pentru a parcurge distanta de 3,5 metri pana la locul unde se afla platband-ul si apoi de a reveni in fata portii fiind suficient de mare pentru a-i oferi posibilitatea unei alte reactii sau mijloc de aparare. Potrivit plansei foto anexa la procesul-verbal de cercetare la fata locului, atat poarta cat si gardul curtii inculpatului sunt compacte, din tabla, oferindu-i astfel posibilitatea de a se refugia in curte sau in casa si de a evita declansarea unui potential atac din partea lui C.I..
De asemenea, probele administrate in cauza au infirmat varianta patrunderii lui C.I. in curtea casei inculpatului C.Gh., acesta precizand prin declaratiile date ca a revenit in pragul portii si apoi a aplicat lovitura, aspect confirmat si de locul in care partea vatamata a cazut, respectiv la o distanta de aproximativ 50 cm in afara curtii, pe trotuar.
In consecinta, instanta a retinut ca in prezenta cauza nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 44 C.pen., respectiv inculpatul C.Gh. nu a savarsit fapta pentru a inlatura un atac iminent sau pentru a respinge patrunderea partii vatamate in curtea sa. Chiar daca dispozitiile legale mentionate nu impun faptuitorului ca savarsirea infractiunii sa fie singurul mijloc de inlaturare a atacului, instanta retine ca in prezenta unor alternative care in mod rezonabil pot conduce la un asemenea rezultat, starea de legitima aparare nu mai poate fi invocata, ipoteza prezenta si in cauza de fata.
Cu toate acestea insa, instanta a retinut in favoarea inculpatului C.Gh. circumstanta atenuanta legala a provocarii din partea victimei, prevazuta de art. 73 lit. b C.pen., acesta aflandu-se sub stapanirea unei puternice tulburari la momentul savarsirii faptei din cauza comportamentului lui C.I..
Instanta a avut in vedere ca din probele administrate in cauza a rezultat ca partea vatamata C.I. este cunoscut ca o persoana cu un comportament agresiv, faptele pentru care acesta a fost trimis in judecata in chiar prezenta cauza subliniind acest aspect.
In aceste conditii, actiunile parti vatamate C.I. de a arunca o sticla in directia inculpatului C.Gh. si de a se apropia amenintator de acesta avand asupra sa un cutit, coroborate cu aspectele ce tin de varsta si starea fizica si psihica a inculpatului i-au determinat acestuia in mod indiscutabil o puternica stare de tulburare si temere, stare care a alterat procesul cognitiv de formare a vointei si l-au determinat sa comita infractiunea ce formeaza obiectul prezentei cauze.
In consecinta, retinand incidenta dispozitiilor art. 73 lit. b C.pen., instanta a apreciat proportionalitatea culpei inculpatului C.G. in producerea rezultatului socialmente periculos la un nivel de 60 %, procent ce urmeaza a fi avut in vedere si la stabilirea conditiilor angajarii raspunderii civile delictuale a acestuia.
De asemenea, instanta a retinut in favoarea inculpatului C.G. si circumstantele atenuante prevazute de art. 74 lit. a si c C.pen., constatand ca acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, avand o conduita corespunzatoare anterior si a avut o comportare sincera pe parcursul procesului.
In consecinta, in considerarea dispozitiilor art. 72 C.pen. si art. 76 alin. 1 lit. b C.pen., instanta a condamnat inculpatul C.G., pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 20 C.pen. raportat la art. 175 alin. 1 lit. i C.pen., cu aplicarea art. 73 lit. b C.pen. la o pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare, apreciind ca aceasta corespunde scopului si functiilor prevazute de art. 52 C.pen..
Subsecvent retinerii in favoarea inculpatului a circumstantelor atenuante, instanta in temeiul art. 76 alin. 3 C.pen. va inlatura pedeapsa complementara privativa de drepturi.
La individualizarea judiciara a pedepsei aplicate instanta a avut in vedere modul si imprejurarile in care fapta a fost comisa, respectiv spontan, sub stapanirea unei puternice tulburari, determinata de provocarea din partea victimei, prin folosirea unui obiect vulnerant si in conditiile in care inculpatul a avut reprezentarea ca partea vatamata l-ar putea agresa cu un cutit. Totodata instanta a avut in vedere ca inculpatul este in varsta de 67 ani, este pensionar, nu are antecedente penale si a manifestat regret fata de infractiunea comisa, circumstante personale care reliefeaza in mod pozitiv atitudinea sa fata de respectarea normelor de convietuire sociala si valorile sociale ocrotite de lege.
In ceea ce priveste individualizarea modului de executare a pedepsei aplicate, instanta a retinut prin prisma conduitei anterioare a inculpatului, ca scopul si functiile prevazute de art. 52 C.pen. pot fi realizate chiar fara privarea sa de libertate.
In consecinta, constatand ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 861 C.pen., instanta a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de incercare de 6 ani, termen pe durata caruia acesta s-a supune masurilor prevazute de art. 863 C.pen..
In temeiul art. 71 alin. 1 C.pen., instanta a interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a si b C.pen., apreciind ca natura si gravitatea faptei comise sunt incompatibile cu gradul de responsabilitate civica pe care il implica exercitarea acestor drepturi, iar in baza art. 71 alin. 5 C.pen., va suspenda executarea acestei pedepse accesorii pe durata termenului de incercare stabilit.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanta a retinut ca partea vatamata C.I. s-a constituit parte civila in cauza, solicitand obligarea inculpatului C.G. la plata sumei de 15.000 lei reprezentand cheltuieli de spitalizare, interventii chirurgicale, medicamente, alimentatie speciala, ingrijire si transport; a sumei de 25.000 lei, reprezentand contravaloarea unei interventii chirurgicale estetico-reparatorii, precum si a sumei de 40.000 lei, reprezentand despagubiri pentru daune morale.
Potrivit actelor medico-legale depuse la dosar, partea vatamata C.I. a fost internat in spital in perioada 04.12 - 14.12.2007, iar leziunile traumatice pe care le-a suferit au necesitat pentru vindecare un numar de 50-55 de zile de ingrijiri medicale si interventii chirurgicale. Din declaratiile martorilor H.I. si R.R. a rezultat ca in perioada convalescentei, partea vatamata a avut nevoie de ingrijiri, medicamente si alimentatie speciala, precum si tratamente recuperatorii la o unitate medicala, suma globala cheltuita de aceasta situandu-se la nivelul de 10.000 lei.
In ceea ce priveste suma solicitata de partea vatamata ca reprezentand contravaloarea unei interventii chirurgicale estetico-reparatorii, instanta a constatat ca la dosarul cauzei nu au fost depuse inscrisuri privind efectuarea unei asemenea interventii sau macar costul probabil al acesteia, situatie in care nu se poate retine un caracter cert al prejudiciului pe care inculpatul ar putea fi obligat sa il repare.
Referitor la daunele morale solicitate, retinand ca in raport de natura si gravitatea faptei savarsite, partii vatamate C.I. i-au fost provocate suferinte fizice si psihice, dar avand in vedere si imprejurarile concrete ale comiterii infractiunii precum si aspectele ce tin de conditiile socio-economice ale ambelor parti, instanta a apreciat ca suma de 15.000 lei reprezinta o reparatie suficienta si echitabila a acestor daune.
In consecinta, constatand ca sunt indeplinite conditiile necesare pentru angajarea raspunderii civile delictuale conform art. 998 Cod civil si retinand o proportionalitate a culpei inculpatului in producerea prejudiciului de 60 %, in temeiul art. 14 C.proc.pen. raportat la art. 346 C.proc.pen., instanta il va obliga pe acesta la plata catre partea civila a sumei de 6.000 lei, reprezentand despagubiri pentru daune materiale si respectiv a sumei de 9.000 lei, reprezentand despagubiri pentru daune morale.
De asemenea, in temeiul art. 14 C.proc.pen. raportat la art. 346 C.proc.pen. coroborat cu art. 313 din Legea nr. 95/2006 si in considerarea aceleiasi proportionalitati a culpei, instanta a obligat inculpatul la plata catre partea civila Spitalul Judetean de Urgenta "Dr. Constantin Opris" Baia Mare a sumei de 1207,2 lei, reprezentand contravaloarea serviciilor medicale asigurate partii vatamate C.I..
In temeiul art. 14 C.proc.pen. raportat la art. 346 C.proc.pen. coroborat cu art. 313 din Legea nr. 95/2006, in baza acelorasi considerente, instanta a obligat inculpatul la plata catre partea civila Serviciul de Ambulanta Judetean Maramures a sumei de 406,44 lei reprezentand contravaloarea serviciilor medicale acordate partii vatamate C.I., precum si a dobanzii legale aferente in materie civila, incepand cu data ramanerii definitive a prezentei sentinte si pana la achitarea efectiva.
In temeiul art. 118 lit. b C.pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a bunului folosit la savarsirea infractiunii, respectiv o bucata de platband din otel, in lungime de 128 cm, latime 4,4 cm, grosime 0,65 cm, consemnat la pozitia nr. 43/2010 in registrul de corpuri delicte al instantei.
In ceea ce priveste situatia juridica a inculpatului C.I., in raport de situatia de fapt expusa, instanta a retinut ca faptele acestuia, constand in aceea ca la data de 03.12.2007, in timp ce se afla in bufetul din centrul comunei Stramtura, jud. Maramures si in contextul in care il agresa pe numitul H.V., a provocat scandal public, rasturnand mese si scaune, spargand geamul unei vitrine frigorifice si determinand o puternica stare de temere persoanelor prezente, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prevazuta de art. 321 alin. 1 C.pen..
Fapta aceluiasi inculpat care la data de 03.12.2007 a amenintat cu un cutit pe martora G.I. in timp ce se afla intr-un magazin alimentar din comuna S., intruneste elementele constitutive ale infractiunii de port nelegal de cutit, prevazuta de art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicata.
In consecinta, in considerarea dispozitiilor art. 72 C.pen., instanta a condamnat inculpatul la o pedeapsa de 1 an inchisoare, pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 321 alin. 1 C.pen. si respectiv, de 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicata, apreciind ca acestea corespund scopului si functiilor prevazute de art. 52 C.pen..
La individualizarea judiciara a pedepselor aplicate, instanta a avut in vedere modul si imprejurarile concrete in care acestea au fost comise, gradul de pericol social al acestora, dar si comportarea partial nesincera a inculpatului pe parcursul procesului, acesta negand constant faptul ca a avut asupra sa un cutit, desi din declaratiile martorilor a rezultat contrariul, iar ulterior obiectul a fost descoperit in imediata sa apropiere in locul unde a fost la randul sau agresat.
Constatand ca faptele au fost savarsite in conditiile concursului real de infractiuni, conform art. 33 lit. a C.pen., instanta a dispus contopirea pedepselor stabilite si va alica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an inchisoare, in conditiile art. 34 lit. b C.pen..
De asemenea, apreciind ca scopul pedepsei poate fi realizat chiar fara executarea acesteia in regim privativ de libertate, in temeiul art. 81 C.pen. instanta a dispus suspendarea conditionata a executarii pe un termen de incercare de 3 ani si a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 C.pen..
In temeiul art. 71 alin. 1 C.pen., a interzis inculpatului dreptul prevazut de art. 64 lit. a teza a II-a C.pen., iar in baza art. 71 alin. 5 C.pen. s-a suspendat executarea acestei pedepse accesorii pe durata termenului de incercare stabilit.
In ceea ce priveste infractiunea de loviri sau alte violente, prevazuta de art. 180 alin. 2 C.pen. pentru care s-a dispus trimiterea in judecata, instanta a constatat ca la termenul de judecata din data de 13.04.2010 a intervenit impacarea partilor, motiv pentru care in baza art. 11 pct. 2 lit. b C.proc.pen. raportat la art. 10 lit. h C.proc.pen. a dispus incetarea procesului penal.
In ceea ce priveste infractiunea prevazuta de art. 321 alin. 1 C.pen. constand in agresarea partii vatamate H.V. de catre inculpatul C.I., in timp ce se afla in curtea martorilor H.I. si O.C., loc apreciat ca fiind public prin prisma dispozitiilor art. 152 lit. c si e C.pen. prin actul de sesizare, instanta retine urmatoarele:
Din probele administrate in cauza a rezultat ca dupa agresiunea suferita initial in bufetul din localitate, partea vatamata H.V. s-a refugiat in curtea martorului H.I., fiind urmarit de inculpatul C.I.. Din declaratiile martorilor H.I. si O.C. a rezultat ca au auzit galagie in curte, iar cand au iesit din casa l-au vazut pe inculpat lovind-o pe partea vatamata si i-au strigat sa inceteze, primul parasind zona imediat.
In aceste conditii, avand in vedere succesiunea in timp a actelor de agresiune exercitate asupra partii vatamate si urmarirea in fuga a acesteia pana in curtea martorului, spatiu care in mod evident nu este in mod obisnuit accesibil publicului, este neintemeiata concluzia ca fapta a fost savarsita cu intentia sa fie auzita sau ca faptuitorul si-a dat seama ca aceasta ar putea ajunge la cunostinta publicului, conform art. 152 lit. c, e C.pen..
Cata vreme inculpatul se afla sub influenta bauturilor alcoolice si imediat dupa agresiunea din bar l-a urmarit pe H.V. in fuga pana in curtea martorului, nu poate fi apreciata ca fondata presupunerea ca acesta a avut intentia ca fapta sa sa fie auzita de public sau adusa la cunostinta acestuia in alt mod, lipsind astfel una din conditiile esentiale ale laturii subiective a infractiunii prevazute de art. 321 alin. 1 C.pen..
In consecinta, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C.proc.pen. raportat la art. 10 lit. d C.proc.pen. instanta a dispus achitarea inculpatului C.I. pentru savarsirea infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linisti publice, prevazuta de art. 321 alin. 1 C.pen..
In temeiul art. 11 pct. 2 lit. b C.proc.pen. raportat la art. 10 lit. h C.proc.pen. s-a incetat procesul penal privind pe inculpatul C.I., pentru savarsirea infractiunii de loviri sau alte violente, prevazuta de art. 180 alin. 2 C.pen. constatand ca a intervenit impacarea cu partea vatamata H.V..
In temeiul art. 14 C.proc.pen. raportat la art. 346 alin. 1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul C.I. la plata catre partea civila Spitalul Municipal Sighetu Marmatiei a sumei de 2.528 RON, reprezentand contravaloarea serviciilor medicale acordate partii vatamate H.V., precum si a dobanzii legale aferente acestei sume, in materie civila, incepand cu data ramanerii definitive a prezentei sentinte si pana la achitarea efectiva.
In temeiul art. 14 C.proc.pen. raportat la art. 346 alin. 1 C.proc.pen., a fost obligat inculpatul C.I. la plata catre partea civila Serviciul de Ambulanta Judetean Maramures a sumei de 352,10 RON, reprezentand contravaloarea serviciilor medicale acordate partii vatamate H.V., precum si a dobanzii legale aferente acestei sume, in materie civila, incepand cu data ramanerii definitive a prezentei sentinte si pana la achitarea efectiva.
Impotriva solutiei instantei de fond au declarat apel Parchetul de pe langa Tribunalul Maramures si inculpatii C.Gh. si C.I..
Prin motivele scrise si orale Parchetul a solicitat admiterea caii de atac promovate, desfiintarea sentintei tribunalului si judecand in fond cauza a se dispune condamnarea inculpatului C.I. cu privire la infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice prev.de art.321 alin.1 C.pen.si totodata majorarea pedepselor aplicate inculpatului C.I. pentru toate infractiunile deduse judecatii, fata de pericolul social ridicat al faptelor si al faptuitorului.
Prin apelul promovat inculpatul C.Gh. a solicitat desfiintarea sentintei instantei de fond si in principal sub aspectul laturii penale a cauzei a se dispune achitarea in temeiul art.10 lit.e si art.11 pct.2 lit.a C.proc.pen. raportat la art.44 alin.2 si 44 alin.2/1 C.pen.intrucat s-a aflat in legitima aparare fata de atacul declansat impotriva sa de catre inculpatul C.I.. Pe cale de consecinta, sub aspectul laturii civile apreciaza ca se impune respingerea cererii de dezdaunare formulata de partea civila C.I., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare in suma de 2000 lei. In subsidiar, inculpatul C.Gh. a solicitat schimbarea incadrarii juridice din tentativa la infractiunea de omor calificat prev.de art.20, 174, 175 lit.i C.pen.in tentativa la infractiunea de omor prev.de art.20 rap.la art.174 C.pen.intrucat fapta nu s-a comis in loc public, pe trotuarul din fata locuintei inculpatului C.Gh., ci in curtea imobilului in care domiciliaza acesta.
A apreciat ca obligatoriu trebuie retinuta comiterea infractiunii in stare de provocare de catre inculpatul C.Gh., ca efect al amenintarii acestuia, cu cutitul de catre inculpatul C.I., ceea ce a provocat o stare de puternica tulburare, sub imperiul careia i-a aplicat lovitura cu platbanda in regiunea capului. Apreciaza ca trebuie retinute in continuare prevederile art.74 C.pen.carora sa li se dea o mai mare eficienta conform art.76 C.pen., cu consecinta reducerii substantiale a pedepsei aplicate si mentinerea dispozitiilor art.86/1 C.pen.vizand suspendarea sub supraveghere a sanctiunii de executat.
Sub aspectul laturii civile considera ca probele dosarului impun stabilirea unui procent de culpa de 60% in sarcina inculpatului C.I. si de doar 40% in ce-l priveste pe inculpatul C.Gh. Considera ca daunele materiale la care a fost obligat inculpatul C.G. in favoarea inculpatului C.I. sunt nedovedite. Sub aspectul daunelor morale, considera ca se impune reducerea acestora proportional cu procentul de culpa stabilit in favoarea fiecaruia dintre inculpati, trebuind totodata recalculate in functie de acest criteriu si daunele materiale acordate celorlalte parti civile respectiv Serviciului de Ambulanta judetean Maramures si Spitalului municipal Sighetu Marmatiei.
Prin motivele scrise si orale, inculpatul C.I. a solicitat admiterea caii de atac promovate si desfiintarea solutiei instantei de fond sub aspect penal si sub aspect civil, invederand ca are o dubla calitate, atat de inculpat cat si de parte civila.
Ca inculpat, cere reducerea cuantumului pedepsei aplicate pentru infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice prev.de art.321 alin.1 C.pen., sub minimul special prevazut de lege, apreciind ca trebuie retinute in favoarea sa circumstantele atenuante vizate de art.74 lit.a si b C.pen.carora sa li se dea eficienta cuvenita si reglementata in art.76 lit.d C.pen., intrucat nu poseda antecedente penale, iar la data incidentului se afla intr-o stare avansata de ebrietate, iar partea vatamata H.V. nu s-a constituit parte civila. In privinta infractiunii de port nelegal de cutit prev.de art.11 pct.1 din Legea 61/1991 cere a se retine in favoarea sa circumstantele atenuante prev.de art.74 lit.a si b C.pen. si reducerea pedepsei conform art.76 lit.e C.pen.cu consecinta condamnarii sale la pedeapsa amenzii invederand ca obiectul taietor-intepator (cutitul) purtat asupra sa, nu l-a folosit nici impotriva inculpatului C.Gh. si nici impotriva partii vatamate H.V..
In calitate de parte civila, solicita inlaturarea prevederilor art.73 lit.b C.pen.vizand circumstanta atenuanta legala a provocarii, eronat retinuta de Tribunalul Maramures in favoarea inculpatului C.Gh., cu mentinerea insa a circumstantelor atenuante prevazute de art.74 lit.a, b C.pen.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, solicita in urma inlaturarii art.73 lit.b C.pen.retinuta in favoarea inculpatului C.Gh. de catre tribunal, obligarea acestuia la plata unor daune morale in suma de 40.000 lei si 40.000 lei cu titlu de daune materiale conform constituirii de parte civila depusa la fila 41 din dosarul instantei de fond.(cheltuieli cu supraalimentatia, tratamente medicale de recuperare, medicamente, ingrijire la domiciliu, transport la unitatile sanitare, beneficiu nerealizat ca urmare a incapacitatii de munca, contravaloarea unei interventii chirurgicale estetico-reparatorii pentru restabilirea aspectului fizic).
Curtea examinand apelurile declarate, prin prisma motivelor invocate ajunge la urmatoarele constatari:
Conform art.1 C.proc.pen. roman, scopul procesului penal il constituie constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.
Procesul penal trebuie sa contribuie la apararea ordinii de drept a persoanei, a drepturilor si libertatilor acesteia, la prevenirea infractiunilor precum si la educarea cetatenilor in spiritul legii.
Pentru aceasta, procesul penal se desfasoara atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii, potrivit dispozitiilor prevazute de lege.
In desfasurarea procesului penal trebuie sa se asigure aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei, precum si cu privire la persoana faptuitorului.
Legea obliga organele de urmarire penala si instantele de judecata sa aiba rol activ si pe intreg cursul procesului penal sa respecte dreptul de aparare garantat de stat invinuitului, inculpatului si celorlalte parti, in procesul penal, obligatie respectata in prezenta cauza conform spetei (Danila contra Romaniei).
Orice persoana, bucurandu-se de prezumtia de nevinovatie, este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale, printr-o hotarare penala definitiva. Invinuitul sau inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si nu este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia.
Avand in vedere apararile formulate de inculpatii C.Gh. si C.I. in cursul urmaririi penale si a judecatii, curtea retine ca jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului a statuat in sensul ca:"principiul prezumtiei de nevinovatie reclama, printre altele, ca sarcina probei sa revina acuzarii si ca dubiul sa fie profitabil acuzatului. Acuzarii, ii revine obligatia de a arata invinuitului care sunt acuzatiile carora le va face obiectul si a oferi probe suficiente pentru a intemeia o declaratie de vinovatie. Statul este obligat sa asigure acuzatului dreptul la aparare (el insusi sau cu asistenta unui avocat) si sa-i permita, sa interogheze sau sa puna sa fie audiati martorii acuzarii. Acest drept, nu implica numai un echilibru intre acuzare si aparare, ci, impune ca audierea martorilor sa fie in general, in contradictoriu. Elementele de proba trebuie sa fie in principiu, produse in fata acuzatului in audienta publica si in vederea unei dezbateri in contradictoriu". (plenul Hotararii nr.6 din decembrie 1988 Barbera, Mesesegue si Jabordo versus Spania).
Vinovatia nu se poate stabili decat in cadrul juridic procesual penal, cu probe, sarcina administrarii acestora revenind organului de urmarire penala si instantei judecatoresti.
Probele trebuie sa fie concludente si utile, ceea ce presupune, necesitatea de a fi credibile, apte sa creeze macar presupunerea rezonabila ca ceea ce probeaza corespunde adevarului.
In prezentul dosar, garantiile cu privire la un proces echitabil au fost respectate, atat din perspectiva dreptului intern cat si al disp.art.5 si 6 din Conventia europeana a Drepturilor Omului.
Prealabil examinarii pe fond a apelurilor Parchetului de pe langa Tribunalul Maramures, al partii civile -inculpat C.I. si a inculpatului C.Gh., Curtea retine urmatoarele:
In prima instanta, in fata Tribunalului Maramures inculpatul C.Gh. a aratat ca i-a aplicat o lovitura cu o bucata de platbanda asupra capului inculpatului - parte vatamata C.I., dupa ce in prealabil acesta patrunsese in curtea locuintei sale si exercitand asupra sa un atac material, direct, imediat si injust cu un cutit, aruncand totodata si o sticla cu scopul de a-l lovi. In fata aceleiasi instante, inculpatul C.I. a precizat ca aflandu-se pe trotuarul din fata locuintei inculpatului C.Gh., acesta i-a aplicat o lovitura in cap cu o bucata de platbanda, fara sa aiba vreo altercatie anterioara cu coinculpatul. A invederat ca in incinta bufetului din localitatea Stramtura a avut un incident cu partea vatamata H.V. si nicidecum cu inculpatul C.Gh..
In apel, inculpatul C.I. nu s-a prezentat la nici un termen de judecata, astfel ca nu a putut fi audiat. Inculpatul C.Gh. s-a prezentat la toate termenele de judecata, insa in sedinta publica din 14 februarie 2011 acesta s-a prevalat de dispozitiile art.70 C.proc.pen.vizand dreptul de a nu se autoincrimina.
In fata Curtii, inculpatii prin aparatori nu au propus alte probe, nici scrise si nici testimoniale.
Motivele de apel ale inculpatilor sunt aceleasi cu cele invocate in fata instantei de fond cu titlu de aparari.
Curtea din oficiu, fata de motivele de apel ale Parchetului prin care s-a solicitat condamnarea inculpatului C.I. pentru o infractiune de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice prev.de art.321 alin.1 C.pen.si majorarea tuturor pedepselor aplicate de catre instanta de fond aceluiasi inculpat, a dispus audierea martorei O.C., activitate realizata in sedinta publica din 17 martie 2011 ale carei depozitii vor fi apreciate prin coroborare cu celelalte probe conform art.63 si 64 C.proc.pen.
Avand in vedere criticile aduse de inculpatul C.Gh., partea civila - inculpat C.I. si parchet, hotararii tribunalului, instanta de apel tinand cont de efectul devolutiv al cailor de atac promovate, a efectuat o noua judecata in fond a cauzei prin reexaminarea probatoriului deja efectuat precum si prin prisma noilor probe administrate.
Prin modalitatea de a realiza cercetarea judecatoreasca, instanta de apel le-a oferit inculpatilor ocazia potrivita si suficienta pentru a-si valorifica in mod util dreptul lor de aparare (Vaturi impotriva Frantei- Hotararea din 13 aprilie 2006, Desterhem impotriva Frantei- Hotararea din 18 mai 2004) si a asigurat echilibrul si egalitatea de arme care trebuie sa primeze pe tot parcursul procesului penal intre acuzare si aparare.
Notiunea de proces echitabil cere ca instanta interna de judecata sa examineze problemele esentiale ale cauzei si sa nu se multumeasca sa confirme pur si simplu rechizitoriul, trebuind sa-si motiveze hotararea (Cauza Helle impotriva Finlandei, Hotararea din 19 decembrie 1997, Cauza Boldea impotriva Romaniei- Hotararea din 15 decembrie 2007).
Curtea Europeana, arata de asemenea, ca prezenta acuzatului la sedinta de judecata are o importanta esentiala pentru o buna solutionare a cauzei, in sensul ca instanta trebuie sa examineze nu numai personalitatea acestuia si starea sa de spirit la momentul comiterii infractiunii pentru care este trimis in judecata, ci si mobilurile activitatii sale infractionale, iar "asemenea aprecieri au a cantari substantial in solutia ce urmeaza a fi pronuntata; caracterul echitabil al procedurii impune atat prezenta acuzatului cat si a celorlalte parti vatamate, civile sau responsabile civilmente la instanta, alaturi de aparatorii lor". (cauza CEDO Kremzow contra Austriei din 21 septembrie 1993).
Fata de motivele de apel formulate de catre parti, cauza dedusa judecatii comporta o analiza sub aspectul incadrarii juridice corecte a faptei comise de inculpati si corelativ, sanctiunea ce trebuie aplicata acestora si modul de executare, individualizarea pedepsei trebuind realizata in asa fel incat apelantii sa se convinga de necesitatea respectarii legii penale si sa evite in viitor savarsirea de noi infractiuni.
Sub aspectul laturii civile, fiecare inculpat a apreciat ca se impune modificarea procentului de culpa retinut de catre tribunal si pe cale de consecinta, diminuarea corespunzatoare a cuantumului despagubirilor la care trebuie sa fie obligat in favoarea celuilalt.
Fata de apararile formulate de inculpatul C.Gh., Curtea a retinut urmatoarele:
Pentru existenta legitimei aparari este necesar, potrivit art.44 alin.2 C.pen., ca inculpatul sa se afle in fata unui atac material, direct, imediat si injust, indreptat impotriva sa, a altuia si care sa puna in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat. Cat timp nu a existat un atac efectiv din partea victimei, care sa indeplineasca cerintele inscrise in art.44 C.pen., nu se poate retine ca fapta a fost savarsita in stare de legitima aparare. Aprecierea de ordin subiectiv a inculpatului C.Gh. ca victima C.I. ar putea declansa un atac impotriva sa, nu justifica aplicarea art.44 C.pen., din moment ce victima nu a intreprins nicio actiune care sa aiba caracter de atac iminent.
Potrivit art.44 C.pen., legitima aparare este apararea pe care o persoana o realizeaza prin savarsirea unei fapte prevazute de legea penala pentru a inlatura un atac material, direct, imediat si injust indreptat impotriva sa, a altuia si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat.
De esenta legitimei aparari este existenta unei agresiuni, a unui atac care pune in pericol grav persoana sau drepturile acestuia si care creeaza necesitatea unei actiuni de aparare imediata, adica de inlaturare a atacului inainte ca acesta sa vatame valorile amenintate.
Potrivit legii, pentru ca atacul sa legitimeze o actiune de aparare, acesta trebuie sa fie material, direct, imediat si injust si sa fie indreptat impotriva unei persoane ori a unui interes obstesc si sa le puna in pericol grav.
De asemenea, si fapta savarsita in stare de legitima aparare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii, respectiv sa fi fost necesara pentru inlaturarea atacului si sa fie proportionala cu gravitatea acestuia.
Probele dosarului reliefeaza fara echivoc ca inculpatul C.I. nu i-a aplicat nicio lovitura nici cu sticla si nici cu cutitul inculpatului C.Gh., ci doar l-a amenintat, astfel ca actiunea inculpatului C.Gh., de a aplica in capul coinculpatului o lovitura cu acea bucata de platbanda, se explica pe fondul unei stari de puternica tulburare generata de temerea creata de consateanul sau, astfel ca riposta nu mai aparea ca necesara pentru inlaturarea unui atac material, imediat si injust, asa cum pretind dispozitiile art.44 C.pen.
Practica judiciara arata ca atunci cand "reactia agresiva a inculpatului se plaseaza in timp dupa inlaturarea atacului, deoarece acesta nici macar nu a fost atacat de partea vatamata cu cutitul, sau cu sticla, in speta de fata, fapta nu este comisa in legitima aparare, conform art.44 alin.2 C.pen.
In speta, nu se poate retine legitima aparare deoarece inculpatul C.Gh., a avut timpul necesar inarmarii cu platbanda metalica si deplasarii apoi catre victima C.I., situatie in care atacul nu mai era iminent. Reactia violenta a inculpatului C.Gh., s-a produs totusi pe fondul unei puternice emotii determinate de aruncarea in directia sa cu o sticla si amenintarea simultana cu un cutit de catre partea vatamata-inculpat C.I.. De precizat ca, la momentul in care inculpatul C.Gh., a aplicat lovitura cu platbanda in capul partii vatamate C.I., actiunea violenta a acesteia incetase, astfel ca nu poate fi retinuta legitima aparare, deoarece atacul nu era actual sau iminent si, in consecinta, apararea nu mai era necesara pentru inlaturarea atacului.
Pentru existenta legitimei aparari este necesar sa fie indeplinita si conditia, inscrisa in art.44 alin.2 C.pen., ca atacul sa puna in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat. Lipsa gravitatii pericolului nu poate legitima o interventie de duritate extrema, care sa puna in primejdie viata agresorului. Intr-un asemenea caz, se apreciaza daca sunt aplicabile prevederile art.73 lit.b C.pen.
In speta, nu se poate retine existenta legitimei aparari in legatura cu savarsirea tentativei la infractiunea de omor calificat, in cazul cand actiunea victimei a constat doar in amenintarea verbala, neurmata de punerea in practica a utilizarii cutitului, a aruncarii unei sticle goale in curtea inculpatului C.Gh., victima neintrand in incinta acesteia, deoarece astfel de manifestari nu sunt de natura a pune in pericol grav persoana sau drepturile inculpatului Cret.
Chiar inculpatul C.Gh. recunoaste ca a luat acea bucata metalica de platbanda din interiorul curtii sale, de la o distanta de 3,5 m de poarta de acces si a revenit in pragul acesteia, unde i-a aplicat victimei C.I. o lovitura in zona capului, in urma careia acesta a cazut la pamant.
Ori, in cauza, se constata ca nu sunt indeplinite nici conditiile referitoare la atac si nici cele vizand apararea inculpatului C.Gh.
Astfel, dupa cum rezulta din situatia de fapt retinuta pe baza probelor administrate, la momentul la care inculpatul C.Gh., i-a aplicat o lovitura cu platbanda in capul coinculpatului C.I., nu exista un atac actual sau iminent din partea acestuia, astfel ca intre activitatea inculpatului C.I. de a arunca cu o sticla inspre inculpatul C.Gh.,, in timp ce avea in mana un cutit, pe care insa nu l-a utilizat, creind insa o puternica temere in psihicul inculpatului C.Gh.,, persoana in varsta si bolnava si riposta acestuia, s-a scurs un interval de timp, existand posibilitatea inlaturarii atacului prin alte mijloace, nu prin comiterea unor fapte prevazute de legea penala.
Deosebit de importante pentru caracterizarea pozitiei faptuitorului fata de rezultat, sunt imprejurarile in care s-a produs manifestarea de violenta si care, indiferent de materialitatea actului, pot sa releve sau sa infirme intentia de ucidere.
Esential pentru incadrarea juridica a faptei inculpatului, dupa caz, in tentativa la omor calificat (art.20 rap.la art.174, 175 lit.i C.pen.) ori intr-o alta infractiune, este stabilirea formei si modalitatii vinovatiei cu care a savarsit infractiunea.
In cazul infractiunii de omor, ramasa in forma tentativei, actele de punere in executare a omorului, savarsite pana in momentul interventiei evenimentului intrerupator, trebuie sa releve - prin natura lor si imprejurarile in care au fost savarsite - ca infractorul a avut intentia specifica de omor, iar nu intentia generala de a vatama.
Astfel, exista tentativa de omor, ori de cate ori inculpatul actioneaza in asa mod incat provoaca leziuni la nivelul organelor vitale ale organismului victimei ori foloseste instrumente sau procedee specifice uciderii. Nu are relevanta timpul necesar pentru ingrijiri medicale, deoarece acesta este caracteristic infractiunilor de vatamare corporala si nu exprima dinamismul interior al actului infractional.
Anumite stari ale infractorului (stare de ebrietate avansata) ori defectuozitatea mijloacelor folosite de el in executarea actului, nu au relevanta in sine, intrucat intentia de omor se deduce din modul in care a actionat, iar nu din elemente exterioare.
Forma si modalitatea intentiei, element al laturii subiective a infractiunii, rezulta din materialitatea actului, din relatiile personale anterioare existente intre inculpat si victima, din obiectul vulnerant folosit, numarul si intensitatea loviturilor, zona anatomica vizata, comportamentul ulterior al inculpatului.
Practica judiciara este unanima atunci cand reliefeaza ca "pentru stabilirea pozitiei subiective a faptuitorului trebuie sa se tina seama de toate imprejurarile in care fapta a fost comisa, de obiectul folosit, de regiunea corpului vizata si de urmarile produse sau care s-ar fi putut produce, iar daca nu se poate stabili culpa faptuitorului in ceea ce priveste consecinta mai grava produsa, atunci acesta va raspunde pentru tentativa la infractiunea de omor".
Nu in ultimul rand, Curtea retine ca potrivit plansei foto anexa la procesul verbal de cercetare la fata locului, atat poarta cat si gardul curtii inculpatului C.Gh., sunt din tabla, compacte, oferindu-i astfel posibilitatea de a se refugia in interiorul acesteia sau in casa, avand astfel posibilitatea evitarii unui potential atac din partea lui C.I..
Apararea inculpatului C.Gh., in sensul ca l-a agresat pe inculpatul C.I., datorita faptului ca acesta a patruns in curtea locuintei sale, dupa care inculpatul C.Gh. a revenit in pragul portii, a fost inlaturata, prin continutul procesului verbal de cercetare a locului faptei din care rezulta ca victima a cazut, la o distanta de 50 cm inafara curtii, pe trotuar.
Asa fiind, in speta nu sunt indeplinite cerintele art.44 C.pen.ale legitimei aparari, deoarece inculpatul C.Gh., nu a comis fapta pentru a inlatura un atac iminent exercitat asupra sa, sau pentru a respinge patrunderea partii vatamate in curtea sa.
In sinteza, rezulta ca primul motiv de apel al inculpatului C.Gh. vizand achitarea sa, intrucat a comis infractiunea in stare de legitima aparare, nu poate fi primit si pe cale de consecinta, nici nu poate fi exonerat de plata despagubirilor stabilite judicios de prima instanta.
Cat priveste al doilea motiv de apel, vizand schimbarea incadrarii juridice in tentativa la infractiunea de omor prev.de art.20 rap.la art.174 C.pen., intrucat fapta nu a fost comisa in loc public si acordarea unui efect mai larg circumstantei atenuante legale a provocarii prev.de art.73 lit.b C.pen. precum si circumstantelor atenuante facultative vizate de art.74 alin.1 lit.a si c C.pen., cu aplicarea disp.art.86/1 C.pen.sunt de remarcat urmatoarele:
In mod judicios, Tribunalul Maramures a stabilit ca fapta inculpatului C.G. constituie tentativa la omor calificat prev.de art.20 rap.la art.174 si 175 lit.i C.pen.fiind comisa in public, pe trotuarul din fata casei apelantului C.Gh. Curtea, ?i-a insusit argumentele primei instante, iar la randul ei, in baza propriului examen asupra mijloacelor de proba ce au fost administrate in cauza, a stabilit ca fapta a fost savarsita de inculpatul C.Gh., in public, ceea ce a condus la mentinerea agravantei prev. in art.175 alin.1 lit.i C.pen., evidentiind ca locul unde a fost comisa fapta, este prin natura si destinatia lui accesibil publicului, chiar daca la momentul respectiv nu se afla nicio alta persoana inafara inculpatului si victimei si se circumscrie acceptiunii notiunii in public prev.in art.152 lit.a C.pen.
Probele administrate si anume declaratiile victimei C.I., fotografiile judiciare de la cercetarea la fata locului au ilustrat din punct de vedere topografic trotuarul, respectiv strada, ca loc de comitere al faptei, de unde a rezultat natura si destinatia acesteia, ca fiind un spatiu de trecere, deschis, ceea ce permite accesul oricarei persoane.
Locul unde a fost agresata victima C.I. de catre inculpatul C.Gh., strada, trotuarul din fata locuintei acestuia, chiar prin definitia ei, evidentiaza accesibilitatea publicului, care nu poate fi restransa numai la persoanele ce locuiesc in zona, atata timp cat locul respectiv este deschis, existand permanent posibilitatea trecerii oricarei persoane, deci a unei publicitati virtuale, strada avand tocmai aceasta destinatie de trecere dintr-o zona in alta, nefiind necesara dovada prezentei efective a unor persoane la momentul savarsirii faptei de catre inculpat.
Astfel, in mod corect s-a retinut de catre instanta de fond ca fapta inculpatului C.Gh., a fost savarsita in public, in acceptiunea dispozitiilor art.152 lit.a C.pen., ceea ce atrage incidenta agravantei prevazute in art.175 alin.1 lit.i C.pen., incadrarea juridica sub acest aspect fiind corect stabilita, neputand fi primit nici acest motiv de apel.
La incadrarea juridica a faptei savarsite Curtea a avut in vedere ca din probele administrate a rezultat ca inculpatul C.Gh. a aplicat lovitura cu un obiect contondent deosebit de dur, respectiv o bucata de platband metalic tip foaie de arc, in lungime de 128 cm, latime de 4,4 cm si grosime de 0,6 cm, obiect susceptibil sa produca leziuni grave in cazul lovirii unei persoane. Totodata, inculpatul a aplicat lovitura direct in zona capului partii vatamate si cu o intensitate deosebita, aspecte relevate de natura si gravitatea leziunilor provocate, inclusiv o fractura craniana multieschiloasa fronto-parieto-temporal, care in urma interventiilor chirurgicale a condus la lipsa de substanta osoasa in zona afectata.
Or, in raport de instrumentul folosit, de intensitatea loviturii aplicate si de zona vizata de inculpat, Curtea a retinut ca acesta a prevazut posibilitatea producerii decesului partii vatamate si desi nu l-a urmarit, a acceptat eventualitatea acestuia, fapta fiind savarsita sub aspectul laturii subiective in forma intentiei indirecte, conform art. 19 pct. 1 lit. b C.pen., in drept constituind tentativa la omor calificat prev.de art.20, 174, 175 alin.1 lit.i C.pen.
In speta, Tribunalul Maramures a retinut judicios ca fapta inculpatului C.Gh., a fost savarsita in stare de provocare, in conditiile art.73 lit.b C.pen.
Curtea retine ca pentru existenta provocarii este necesara indeplinirea a trei conditii: infractiunea sa fi fost comisa sub influenta unei puternice tulburari sau emotii; aceasta stare sufleteasca sa fi fost determinata de o provocare din partea victimei; provocarea sa se fi produs prin violenta ori, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau, printr-o alta actiune ilicita grava.
Exista provocare in cazul in care inculpatul a savarsit tentativa la omor calificat sub stapanirea unei puternice tulburari determinata de comportarea violenta a partii vatamate care, aflandu-se sub influenta bauturilor alcoolice, dupa ce l-a lovit pe numitul H.V. in incinta bufetului din sat, la trecerea prin fata locuintei inculpatului C.Gh., profitand de faptul ca acesta se afla in poarta, a aruncat spre el cu o sticla si l-a amenintat totodata cu cutitul, indreptandu-se spre el.
Probele dosarului, testimoniale si scrise, reliefeaza fara echivoc ca agresiunea savarsita de inculpatul C.Gh., constand in lovirea victimei C.I. cu o platbanda metalica in cap, a avut loc dupa ce partea vatamata il amenintase cu cutitul, producand in psihicul inculpatului, datorita unui pericol potential, o stare de temere si puternica tulburare, astfel ca aplicarea disp.art.73 lit.b C.pen.referitoare la circumstanta atenuanta a provocarii este justificata, fata de varsta inaintata a inculpatului si afectiunile organice de care sufera. Starea de tulburare caracteristica circumstantei atenuante a provocarii, consta in reactia psihica produsa faptuitorului de actul provocator al persoanei vatamate si care determina comiterea infractiunii. Existenta sa se verifica in raport cu momentul savarsirii acesteia, iar intensitatea ei se apreciaza tinandu-se seama de persoana faptuitorului si de circumstantele in care s-au produs faptele.
De relevat, ca imediat dupa aruncarea unei sticle asupra inculpatului C.Gh., - ce se afla in fata portii locuintei - de catre victima C.I., concomitent cu amenintarea cu cutitul a inculpatului C.Gh., acesta a parcurs o distanta de 3,5 m in incinta curtii sale, unde s-a inarmat cu o bucata de metal, a revenit imediat in fata portii, loc in care l-a agresat pe partea vatamata in zona capului. In mod corect s-a retinut in cauza aplicarea art.73 lit.b C.pen. deoarece provocarea presupune o anumita spontaneitate, o surprindere a faptuitorului de natura a-l determina sa actioneze sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, iar pe de alta parte, provocarea trebuie sa fie produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava, cerinte intrunite in speta de atitudinea victimei C.I., care fara vreun conflict anterior cu inculpatul C.Gh., l-a amenintat fara niciun motiv cu cutitul, a aruncat asupra acestuia si cu o sticla, atitudine ce a generat in psihicul inculpatului C.Gh. o temere cu un pericol grav pentru persoana sa, sub imperiul careia l-a agresat in zona capului.
Nu in ultimul rand, pentru retinerea starii de provocare, in sensul art.73 lit.b C.pen.nu se poate face abstractie de unele criterii obiective, cum ar fi compararea reactiei faptuitorului cu reactia "omului mediu" supus unei provocari similare, cerinta unei anumite proportii intre actul provocator si reactia faptuitorului, inclusiv prin observarea consecintelor faptei savarsite ca urmare a actului provocator.
In sinteza, este dovedit indubitabil ca acea comportare violenta a partii vatamate C.I. si care aflandu-se sub influenta alcoolului, l-a amenintat cu cutitul pe inculpatul C.Gh., a fost de natura sa produca in psihicul acestuia o puternica stare de tulburare, de surescitare nervoasa, sub imperiul careia i-a aplicat acea lovitura in zona capului, tinand cont tocmai de varsta inculpatului si de afectiunile organice pe care le-ar putea avea din punct de vedere fiziologic.
Asa fiind, in mod corect a fost retinuta in favoarea inculpatului C.Gh. circumstanta atenuanta legala a provocarii.
Referitor la un efect mai larg in privinta circumstantelor atenuante vizate de art.74 lit.a si c C.pen., deja retinute in favoarea inculpatului C.G. de catre Tribunalul Maramures, Curtea afirma ca si acestea au fost in mod judicios aplicate in favoarea apelantului, insa, neimpunandu-se pe cale de consecinta scaderea substantiala sub minimul special prevazut de lege, a sanctiunii necesare, invederand urmatoarele:
La individualizarea tratamentului penal, instanta de apel trebuie sa efectueze o corecta analiza si evaluare a tuturor datelor concrete ale cazului, cat si a imprejurarilor savarsirii faptelor, in raport cu criteriile prevazute de art.72 C.pen.
Pentru determinarea gradului de pericol social se tine cont de doua etape. Mai intai, se apreciaza daca gradul de pericol e suficient de ridicat pentru a fi in prezenta unei infractiuni. Apoi, s-alorifica acest grad tinandu-se cont de o scara de valori personala a fiecarui judecator.
Orice sanctiune produce efecte diferite asupra fiecarui inculpat in parte, in functie de caracteristicile biologice, psihologice sau sociologice ale acestuia.
Dar, fireste, in lumina criteriilor prevazute de art.72 C.pen., gravitatea concreta a unei activitati infractionale trebuie stabilita consecutiv unui examen aprofundat si cuprinzator al tuturor elementelor interne, specifice faptei si faptuitorilor.
In cauza, Tribunalul Maramures printr-o aplicare si corelare judicioasa a prevederilor art.74 lit.a si c C.pen., l-a condamnat pe inculpatul Cret la o pedeapsa care se situeaza sub minimul special prevazut de lege, sanctiune apreciata de catre instanta de apel ca adecvata pericolului social concret al faptei si faptuitorului.
In egala masura insa, analiza actelor si lucrarilor dosarului releva o suita intreaga de alte aspecte a caror justa cuantificare, este in masura sa orienteze instanta de apel in mentinerea unei modalitati de executare a pedepsei neprivativa de libertate fata de inculpat, aceea a suspendarii executarii sanctiunii sub supraveghere conform art.861 C.pen.
Astfel, in privinta inculpatului C.G. nu se poate ignora ca acesta in varsta de 68 de ani la data comiterii infractiunii, este pensionar si nu poseda antecedente penale.
Conduita buna a inculpatului inainte de savarsirea tentativei la infractiunea de omor calificat din prezentul dosar, este reliefata prin lipsa antecedentelor penale asa cum rezulta din fisa de cazier judiciar.
Atitudinea acestuia atat din faza de urmarire penala cat si din cea a cercetarii judecatoresti, in fata Tribunalului Maramures a recunoscut savarsirea faptei, iar in fata Curtii a uzat de dreptul de a nu se autoincrimina, justifica pe deplin retinerea disp.art.74 lit.a si c C.pen.
In fata Curtii de Apel inculpatul a uzat de prevederile art.70 C.proc.pen., dar aceasta atitudine nu ii poate fi imputata, fiecare faptuitor avand posibilitatea sa-si efectueze apararea dupa cum considera de cuviinta
Curtea a retinut in favoarea inculpatului C.Gh. semnificatia continutului circumstantelor judiciare atenuante prevazute in art.74 alin.1 lit.a si c C.pen. apreciind just ca acestea isi gaseau aplicabilitatea, in raport cu persoana lui, deoarece a avut o conduita buna anterior faptei din prezentul dosar, nu poseda antecedente penale, imprejurare ce constituie o stare de normalitate de altfel, dar in acelasi timp a demonstrat si o atitudine corecta fata de familie si intreg contextul relatiilor sociale, in fapt inculpatul nemaifiind implicat pana in prezent in infractiuni de acest gen, evenimente
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Provocare
Scuza provocarii. - Decizie nr. 329 din data de 08.11.2005Depasirea limitelor legitimei aparari. Provocare. Deosebiri. - Decizie nr. 45 din data de 12.02.2004
Cheltuieli de spitalizare. Cuantumul acestora in cazul retinerii art.73 lit.b cod penal - Decizie nr. 130/A din data de 08.04.2004
SCUZA PROVOCARII. CONDITII. APRECIEREA PROBELOR - Decizie nr. 328 din data de 04.10.2005
Provocare - Sentinta penala nr. 288 din data de 17.09.2013
Provocare - Sentinta penala nr. 301/D din data de 12.10.2010
SCUZA PROVOCARII. CONDITII. APRECIEREA PROBELOR - Decizie nr. 328 din data de 04.10.2005
Provocare - Sentinta penala nr. 288 din data de 17.09.2013
Provocare - Sentinta penala nr. 301/D din data de 12.10.2010
Vatamare corporala grava - art.182 al.2 C.pen. Provocare. Despagubiri periodice - Sentinta penala nr. 34 din data de 01.10.2007
Scuza provocarii - conditii pentru a fi retinuta - Sentinta penala nr. 241 din data de 14.09.2006
VATAMARE CORPORALA. SCUZA PROVOCARII. - Sentinta penala nr. 105/2008 din data de 14.05.2008
Neretinerea disp. art. 73 lit. b, c, C.p.p. - Constatarea inexistentei probelor ce sa confirme existenta provocarii - Sentinta penala nr. 511 din data de 11.04.2005
Din probatiunea testimoniala administrata in cauza rezulta fara putinta de tagada, ca acesta a actionat sub imperiul unei puternice tulburari, determinata de o provocare din partea victimei, produsa prin violenta - Sentinta penala nr. 50/F/2010 din data de 03.11.2010
Pentru a se retine starea de provocare, este necesar ca savarsirea infractiunii sa fie determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava... - Sentinta penala nr. 53/F/2010 din data de 12.07.2010
Provocare. Conditii pentru retinerea circumstantei legale - Decizie nr. 997 din data de 23.10.2006
Spor pentru vechime in munca. Cuantum prevazut in contractul colectiv de munca unic la nivel national. Indreptatire. - Decizie nr. 202/R din data de 22.01.2013
Contestarea deciziei de imputare emisa urmare auditului Curtii de Conturi. Obligatia conducatorului unitatii. Act de control necontestat. Drepturi salariale acordate peste limitele legale urmare unui acord colectiv. Respingerea contestatiei - Decizie nr. 3451 din data de 03.05.2012
Actiune in granituire si revendicare. Imobile invecinate. Stabilirea liniei de hotar tinand seama de iesirea din indiviziune a partilor - Decizie nr. 441 din data de 02.02.2012
Actiune confesorie. Servitute de trecere cu piciorul. Teren aflat in coproprietate. Nechemarea in judecata a tuturor coproprietarilor fondului aservit. Respingere - Decizie nr. 440 din data de 02.02.2012