PLANGERE CONTRAVENTIONALA

Prin plangerea inregistrata pe rolul acestei instante la data de (_), sub nr. (_), petenta  (_)  a solicitat in contradictoriu cu intimata (_) anularea procesului verbal seria (_), exonerarea acesteia de la plata amenzii si inlaturarea masurii complementare a confiscarii sumei de (_) lei.
In motivare, petenta a aratat ca in data de (_) a fost sanctionata contraventional, pe motiv ca in urma controlului efectuat la statia de distributie carburanti situata in (_) sistemul de supraveghere video nu functiona. Petenta a aratat si ca afirmatia ca sistemul de supraveghere nu functiona este nereala deoarece sistemul video functiona si stoca imaginile, singura problema fiind faptul ca pe imagine se afisa permanent data de (_)
A mai aratat petenta ca amenda de (_) lei si confiscarea sumei de (_) ar obliga societatea la un efort material imens care in final ar putea duce la incetarea activitatii.
In drept, petenta nu si-a intemeiat plangerea.
Intimata, legal citata,  a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea plangerii si mentinerea procesului-verbal ca legal si temeinic. Intimata a aratat ca procesul-verbal cuprine toate mentiunile prevazute de lege, nefiind incidenta nicio cauza de nulitate. Intimata a precizat si ca, in fapt, in data de (...) a efectuat un control la punctul de lucru apartinand petentei din (_) cu ocazia caruia s-a constatat ca sistemul de supraveghere nu functiona, ultima imagine stocata care a putut fi vizualizata avand data de (_). S-a mai mentionat ca sistemul de supraveghere video nu a functionat permanent, stocarea imaginilor nefacandu-se in perioada (_) fiind astfel incalcate prevederile pct. 6.3 din Anexa nr. 1 la Ordinul (_) in referire la art. 206 ind. 16 alin. 3 lit. a-e din Legea nr. 571/2003. Intimata a precizat si ca sistemul de supraveghere trebuie sa functioneze permanent inclusiv in conditiile intreruperii alimentarii cu energie electrica. S-a mentionat ca petenta a savarsit cu intentie fapta, fiind greu de crezut ca, in tot intervalul de timp de 15 zile (_) defectiunea aparuta nu ar fi putut fi remediata.
Intimata a mentionat ca si puntul de lucru al petentei din (_) a fost sanctionat pentru acelasi motiv-nefunctionarea sistemului de supraveghere, iar in plangerea contraventionala depusa pe rolul Judecatoriei  (_) s-au invocat aceleasi motive.
In final, intimata a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiata.
In drept, intampinarea s-a intemeiat pe disp. art. 115-118, art. 242 (2) C.pc., Legea nr. 571/2003, Ordinul (_) .
Au fost depuse la dosarul cauzei, in fotocopii, urmatoarele inscrisuri:procesul verbal contestat, proces-verbal de control, proces-verbal de constatare a defectiunii, Contract de intretinere si service, Declaratie, Nota explicativa, Raport.
Instanta a administrat in temeiul art. 167 C.proc.civ. proba cu inscrisurile depuse la dosar: proces verbal nr. (_), proces-verbal de control, proces-verbal de constatare a defectiunii, Contract de intretinere si service, Declaratie, Nota explicativa, Raport, planse foto, precum si proba testimoniala cu trei martori ale caror depozitii sunt la dosar: (_)
Analizand actele dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin procesul-verbal de contraventie nr. (_), petenta a fost sanctionata potrivit art. 206 ind. 69, alin. 6 din Legea nr. 571/2003 coroborat cu pct. 6.3 lit. h din Anexa nr. 1 la Ordinul (_) cu amenda in cuantum de (_) lei si confiscarea sumei de (_) lei pentru nerespectarea prevederilor art. 221 ind. 3 alin. 2 din Legea nr. 571/2003 coroborat la art. 221 ind. 3 alin. 3 lit. a din acelasi act normativ, respectiv urma controlului efectuat la data de  (_) la punctul de lucru apartinand petentei din (_) s-a constatat ca sistemul de supraveghere video nu functiona.
Potrivit art. 206 ind. 69, alin. 6 din Legea nr. 571/2003 "Operatorii economici care intentioneaza sa comercializeze in sistem en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant si gaz petrolier lichefiat - sunt obligati sa se inregistreze la autoritatea competenta, conform procedurii si cu indeplinirea conditiilor ce vor fi stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala".
In acest sens, potrivit art. 6.3. din Anexa nr. 1 la Ordinul (_) operatorii economici prevazuti la pct. 2.2 au obligatia indeplinirii urmatoarelor conditii, la data la care depun cererea si pe perioada comercializarii produselor energetice prevazute la art. 206^16 alin. (3) lit. a)-e) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare:
h) spatiul de comercializare trebuie sa fie dotat cu un sistem de supraveghere video a zonelor de descarcare in rezervoare. Stocarea imaginilor inregistrate se face pe o durata de minimum 20 de zile. Sistemul de supraveghere trebuie sa functioneze permanent, inclusiv in perioadele de nefunctionare a spatiului de comercializare, chiar si in conditiile intreruperii alimentarii cu energie electrica de la reteaua de distributie
 
Procesul-verbal a fost semnat de catre petenta, la rubrica alte mentiuni facand precizarea :"cu obiectiuni".
Conform art. 34 alin. (1) din OG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, instanta verifica legalitatea si temeinicia procesului verbal de contraventie, pronuntandu-se, de asemenea, si cu privire la sanctiunea aplicata de catre agentul constatator prin acesta.
Referitor la legalitatea procesului verbal, instanta va verifica indeplinirea cerintelor legale in raport cu forma procesului verbal, precum si pe cele in raport cu fondul acestuia.
  Examinand procesul-verbal si prin prisma motivelor de nulitate ce pot fi retinute de instanta de judecata din oficiu, prevazute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, instanta apreciaza ca acesta este legal, neidentificandu-se niciunul dintre deficientele procesului-verbal care sa ii atraga ineficacitatea, procesul verbal continand mentiunile privitoare la numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, descrierea faptei savarsite, data comiterii acesteia si semnatura agentului constatator.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal contestat, instanta, luand in considerare probatoriul administrat, constata ca procesul verbal in discutie a fost intocmit in mod temeinic.
Instanta, retine mai intai ca procesul verbal contestat a fost incheiat in urma constatarilor efectuate ex propriis sensibus -"cu propriile simturi"- de catre un agent din cadrul intimatului, astfel incat actul administrativ in discutie se bucura de prezumtia de legalitate, insemnand ca actul a fost emis cu respectarea tuturor conditiilor de fond si de forma prevazute de lege, asociata cu prezumtia de autenticitate, respectiv actul emana in mod real de la cine se spune ca emana, precum si cu prezumtia de veridicitate, adica actul reflecta in mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitenta.
Motivul pentru care actele administrative se bucura de tripla prezumtie de legalitate, autenticitate si verdicitate este increderea ca autoritatea statala, recte agentul constatator, consemneaza cu exactitate si in mod obiectiv faptele pe care le constata, fara a denatura realitatea prin consemnarea partinitoare sau neconforma adevarului a unor fapte.
Sub aspectul prezumtiei de nevinovatie si al sarcinii probei in materie contraventionala, instanta retine ca in legislatia romaneasca, ca si in cea a altor state europene (spre exemplu, Germania, Slovacia), contraventiile au fost scoase de sub incidenta legii penale si suspuse unui regim administrativ.
In jurisprudenta sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (citata in continuare CEDO) a statuat ca nimic nu impiedica statele sa-si indeplineasca rolul lor de gardieni ai interesului public, prin stabilirea sau mentinerea unei distinctii intre diferitele tipuri de infractiuni.
De asemenea, Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (citata in continuare Conventia) nu se opune, in principiu, tendintei de "dezincriminare" existente in statele membre ale Consiliului Europei.
Cu toate acestea, asa cum s-a aratat in hotararea din 21.02.1994, in cauza Ozturk impotriva Germaniei, faptele contraventionale intra sub incidenta art. 6 al Conventiei. Pentru a se face aceasta aplicare a prevederilor art. 6 din Conventie, CEDO considera ca este necesar sa fie avute in vedere trei criterii, respectiv:
a) caracterizarea faptei in dreptul national;
b) natura faptei;
c) natura si gradul de gravitate ale sanctiunii care ar putea fi aplicata persoanei in cauza.
In acelasi sens, CEDO s-a pronuntat, de pilda, in cauzele Garyfallou AEBE impotriva Greciei (Hotararea din 24 septembrie 1997), Lauko impotriva Slovaciei si Kadubec impotriva Slovaciei (hotararile din 2 septembrie 1998).
In aprecierea acestor criterii, CEDO a stabilit ca modul de definire a faptelor de catre dreptul intern nu are decat o valoare relativa, esentiala fiind natura faptei si a sanctiunii.
Cu toate acestea, CEDO a considerat drept pozitive masurile din legislatiile nationale referitoare la dezincriminarea unor infractiuni mai putin grave in "interesul individului". CEDO a avut in vedere faptul ca sanctiunile administrative nu privesc un grup de persoane, ci se adreseaza tuturor cetatenilor in vederea realizarii scopului preventiv si represiv al sanctiunii, ceea ce confera faptei natura penala.
In aceste conditii, distinctia realizata de statele europene intre crime, delicte si contraventii nu este operanta, in sensul art. 6 din Conventie, toate avand caracter penal. Tocmai de aceea prevederile acestui articol garanteaza oricarui acuzat dreptul la un proces echitabil, inclusiv prezumtia de nevinovatie, indiferent de calificarea faptei din dreptul intern.
In acest sens, instanta retine ca potrivit jurisprudentei CEDO in materie penala, jurisprudenta care este obligatorie pentru instantele nationale, conform art. 20 alin. 2 din Constitutia Romaniei, administrarea probelor trebuie privita in lumina paragrafelor 2 si 3 ale art. 6 din Conventie. Primul consacra principiul prezumtiei de nevinovatie si implica, printre altele, ca in exercitarea functiilor lor membrii tribunalului sa nu plece de la ideea preconceputa ca acuzatul a comis actul incriminat; sarcina probei apartine acuzarii si dubiul profita celui acuzat. Printre altele, trebuie sa i se indice celui vizat acuzatiile aduse pentru a i se oferi posibilitatea de a-si pregati si prezenta apararea in cunostinta de cauza, si de a-i oferi probe suficiente pentru a sustine un verdict de vinovatie.
De asemenea, combinat cu paragraful 3, paragraful 1 al art. 6 din Conventie obliga printre altele statele contractante la masuri pozitive. Acestea constau in obligatia de a informa acuzatul, in cel mai scurt timp, despre natura si cauza acuzatiei ce ii este adusa, in obligatia de a-i acorda timpul si facilitatile necesare pentru a-si pregati apararea si de a-i garanta dreptul de a se apara, el insusi sau cu asistenta unui avocat, de a-i permite sa puna intrebari personal martorilor acuzarii sau sa obtina interogarea acestora, dar si de a obtine citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii. Acest din urma drept implica nu doar existenta in aceasta materie a unui echilibru intre acuzare si aparare dar si ca audierea martorilor sa aiba in general un caracter contradictoriu.
Cu toate acestea, in cauza Anghel impotriva Romaniei, CEDO a precizat ca nu este interzis sistemelor interne sa prevada si sa opereze cu ajutorul prezumtiilor, insa in materie penala statele sunt obligate sa nu depaseasca o limita proportionala si rezonabila a modalitatii in care functioneaza respectiva prezumtie raportata la gravitatea sanctiunii la care este expus acuzatul/petentul. Totodata, in exercitarea atributiilor pe care le au, judecatorii trebuie sa faca aplicarea prezumtiei de nevinovatie a petentului si nu trebuie sa porneasca de la ideea preconceputa ca acesta a savarsit fapta de care este acuzat, sarcina probei incumband intimatei, orice indoiala trebuind sa profite contestatorului.
Considerand ca legislatia contraventionala romana este calificata "penala", in intelesul european autonom al CEDO si recunoscand prezumtia de nevinovatie a petentului, instanta constata ca aceasta a fost rasturnata prin prezumtia de legalitate -asociata cu cele de autenticitate si veridicitate- a carei aplicare nu este interzisa de CEDO, decat in ipoteza utilizarii acesteia in mod nerezonabil.
In cazul de fata, avand in vedere faptul ca din procesul verbal rezulta ca organul constatator a constatat prin propriile simturi savarsirea faptei, vazand si natura sanctiunilor aplicate petentului, instanta apreciaza ca prezumtia de legalitate poate fi aplicata fara a se incalca prin aceasta prezumtia de nevinovatie a contestatorului. A considera ca inclusiv in ipoteza in care fapta contraventionala este constatata prin propriile simturi de catre reprezentantii autoritatii statele, prezumtia de legalitate nu este suficienta pentru a dovedi vinovatia contestatorului - bineinteles in ipoteza in care acesta nu face dovada contrara respectivei prezumtii - ar insemna a crea practic situatii de impunitate, ca urmare a imposibilitatii obiective a administrarii altor mijloace de proba de catre intimata, aspect ce nu poate fi conceput.
Instanta apreciaza ca sarcina probei revine intimatului exclusiv in ipoteza in care fapta retinuta in sarcina contravenientului nu a fost perceputa prin propriile simturi de catre agentul constatator, ci pe baza altor elemente, cum ar fi de exemplu declaratiile unor martori, de altfel aceasta fiind interpretarea ce rezulta din cauza Anghel impotriva Romaniei.  
Recunoscand prezumtia de legalitate de care se bucura prezentul proces verbal, instanta apreciaza ca sarcina probei, prin care sa se tinda la combaterea efectelor generate de aplicarea acestei prezumtii, incumba petentei.
Cu toate acestea, instanta constata ca petenta nu a reusit sa faca dovada contrara a celor sustinute in cuprinsul procesului-verbal.
Instanta porneste de la ideea ca pct. 6.3 lit. h din Anexa nr. 1 la Ordinul (_) prevede ca sistemul de supraveghere trebuie sa functioneze permanent, inclusiv in perioadele de nefunctionare a spatiului de comercializare, chiar si in conditiile intreruperii alimentarii cu energie electrica. Pe cale de consecinta, prevederea legala vorbeste despre obligativitatea asigurarii functionarii permanente, nu cu mici intreruperi, nici cu posibile erori in sistem. Scopul reglementarii legale este de a se asigura o functionalitate a sistemului de supraveghere non-stop si in parametrii normali, nu cu mici defectiuni.
Analizand Procesul-verbal de constatare a defectiunii , instanta retine ca, desi se arata ca sistemul functiona, se face precizarea ca "unitatea de stocare inregistra imagini, dar data era setata gresit. Astfel data afisata a DVR-ului era (_) cand de fapt in realitate  aceasta era (_)".
Instanta constata din depozitia martorului (_) faptul ca, in data de (_)  a fost contactat de petenta pentru probleme cu sistemul de supraveghere video. Pe data de (_) ajuns la punctul de lucru al petentei a constatat ca sistemul de supraveghere functiona dar camera video indica o alta data si nu era normal sa arate o alta data. S-a precizat si ca sistemul de supraveghere inregistra imaginile, dar nu cu data corecta. Martorul a subliniat faptul ca au fost inregistrate imaginile aferente ultimelor 20 de zile anterioare controlului.
Instanta retine ca depozitia martorului (_) se coroboreaza cu depozitia martorului (_) care a aratat ca sistemul de supraveghere inregistra imagini dar, nu cu data de (_) ci cu o data anterioara.
In ceea ce priveste depozitia martorei (_) instanta retine ca aceasta s-a referit la o perioada anterioara momentului controlului, aratand ca in data de (_) a fost o pana de curent iar dupa revenirea curentului a constatat ca monitorul nu functiona. Martora a aratat ca a inlocuit monitorul cu un televizor adus de o colega. Martora a invederat ca, ulterior schimbarii monitorului a constatat ca se vedeau imaginile pe toate camerele dar nu s-a uitat daca si data era corecta.
Astfel, instanta constata prin coroborarea mijloacelor de proba administrate in cauza ca sistemul de supraveghere inregistra imagini dar cu o mare eroare: toate inregistrarile prezentau data de (_). Or, scopul inregistrarii imaginilor nu este de a prezenta o serie de imagini la intamplare ci de a se stoca imaginile in mod corect, cu aratarea precisa a datei, orei si minutului.
Astfel, instanta constata ca o inregistrare eronata fara a putea fi controlata in functie de data ei precisa echivaleaza cu o lipsa a inregistrarii.
Pentru motivele aratate, instanta va constata ca in mod corect s-a retinut in sarcina petentei savarsirea contraventiei prevazute in procesul-verbal contestat.
Sub aspectul sanctiunilor aplicate petentei, instanta, facand aplicarea dispozitiilor art. 34 alin. 1, in referire la art. 5 alin. 5, coroborat cu art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, apreciaza ca sanctiunea ce a fost aplicata, recte amenda in cuantum de (_) lei, este proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, avandu-se in vedere imprejurarile in care a fost savarsita fapta, modul si mijloacele de savarsire a acesteia, scopul urmarit, urmarea produsa, precum si circumstantele personale ale contravenientei care nu a dat dovada de regret in savarsirea faptei. Instanta retine ca petenta a dovedit o grava neglijenta in respectarea obligatiilor, fiind greu de crezut ca defectiunea aparuta din data de (_) nu ar fi putut fi remediata mai repede.
Instanta constata ca si sanctiunea confiscarii sumei de (_) lei a fost legal si temeinic aplicata fata de faptul ca provine din nerespectarea dispozitiilor legale, fiind  proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, avandu-se in vedere imprejurarile in care a fost savarsita fapta, modul si mijloacele de savarsire a acesteia, scopul urmarit, urmarea produsa, precum si circumstantele personale ale petentei.
Avand in vedere toate aspectele de fapt si de drept retinute, in temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanta va respinge plangerea contraventionala formulata de petenta, ca neintemeiata.