DIVORT

Prin actiunea civila inregistrata pe rolul Judecatoriei Mizil la data de ...........2013 sub nr........../259/2013, reclamanta L.A. a solicitat instantei, in contradictoriu cu paratul L. T. D., ca prin hotararea ce se  va pronunta sa dispuna :
- in baza art. 373 lit. b, rap. la art. 379 c.civ., desfacerea casatoriei incheiate de parti la data de ......... 2002 la Primaria orasului Mizil, jud.Prahova si inregistrata la nr......../27.07.2002, din culpa exclusiva a paratului ;
- in baza art. 383 pct.3 c.civ., urmeaza ca pe viitor sa-si reia numele avut anterior casatoriei, acela de ........ ;
- in baza art. 397 c.pr.civ. autoritatea parinteasca pentru minorul L. F. N., nascut la ..........2002; sa fie exercitata de ambii parinti ;
- in baza art. 400 pct.1 c.civ., locuinta copilului minor L. F. N., nascut la .......2002, sa fie stabilita la mama reclamanta, cu obligarea paratului la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorului, conform venitului minim pe economia nationala.
             De asemenea, reclamanta a solicitat obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea actiunii reclamanta arata ca s-a casatorit cu paratul la data de ...........2002 in speranta intemeierii unei familii bazate pe afectiune si sprijin reciproc, din casatoria lor rezultand minorul L. F. N., nascut la .......2002.
 A mai aratat reclamanta ca au locuit impreuna la parintii paratului, in localitatea Mizil si au fost despartiti in fapt de mai multe ori, intervale scurte de timp, dar la insistentele paratului, care a promis ca se va schimba si va avea o atitudine corespunzatoare vietii de familie, au reluat convietuirea.
 A sustinut reclamanta ca s-au despartit in fapt de circa o luna de zile, cand ea reclamanta, in urma unor certuri violente intre soti, a parasit domiciliul comun impreuna cu minorul L. F. N., mutandu-se la fratele sau care domiciliaza in Bucuresti.
Pe toata perioada casatoriei, reclamanta a  sustinut ca paratul a avut o atitudine necorespunzatoare vietii de familie, in sensul ca, pe fondul unei gelozii excesive si nejustificate, provoca certuri in domiciliu, o ameninta cu moartea, ii adresa injurii, chiar si in fata minorului si chiar a lovit-o cu pumnii si picioarele, iar in timp ce o lovea, o ameninta ca o sa se deplaseze in carucior, iar daca vrea sa-l paraseasca o sa se sinucida.
Reclamanta a precizat ca, pe timpul casatoriei, paratul, spunandu-i ca este frumoasa, a constrans-o sa faca activitati de video-chat, pentru a obtine venituri, intrucat nici unul dintre ei nu era angajat, desi nu a fost de acord la inceput, iar cand a renuntat la aceasta activitate, a provocat scandal in domiciliu, ceea ce a determinat -o sa se separe in fapt de acesta.
Referitor la relatia paratului cu minorul, reclamanta mentioneaza ca paratul este atasat fata de minorul L. F. insa, uneori se poarta urat si cu acesta, iar majoritatea certurilor erau provocate si de fata cu minorul si ca intre ei sotii nu mai exista relatii de afectiune si nici macar nu mai pot comunica ca doua persoane mature, relatiile dintre ei  fiind grav si iremediabil vatamate, astfel incat considera ca aceasta casatorie nu mai poate continua.
In ceea ce priveste capatul de cerere privind stabilirea locuintei minorului, a apreciat reclamanta ca in locuinta fratelui sau din Bucuresti, unde domiciliaza in prezent cu minorul, dispune de conditii materiale foarte bune pentru cresterea si educarea acestuia, este ajutata din punct de vedere financiar de fratii si sora sa si este extrem de atasata afectiv de minor si minorul de ea, astfel incat si fata de varsta minorului, apreciaza ca este in interesul acestuia sa locuiasca in continuare cu ea.
A mentionat reclamanta faptul ca a facut demersuri in vederea obtinerii transferului minorului de la scoala din Mizil, la o scoala din Bucuresti, aflata in apropierea locuintei sale, urmand sa depuna acte in acest sens la primul termen de judecata.
A mai aratat reclamanta ca nici ea si nici paratul nu au fost incadrati in munca, pe perioada casatoriei, fiind ajutati de familiile lor si obtinand venituri din activitatea sa de video-chat, astfel incat solicita obligarea paratului la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorului, conform venitului minim pe economia nationala.
Reclamanta a  precizat ca in prezent urmeaza sa se angajeze la o firma in Bucuresti, in vederea obtinerii de venituri pentru a-i asigura minorului conditii foarte bune pentru cresterea si educarea acestuia si ca de la data separarii in fapt, paratul nu a contribuit cu nimic la cheltuielile de crestere si educare ale acestuia,  iar minorul refuza sa comunice cu tatal sau, desi acesta il contacteaza telefonic.
In final, reclamanta  a aratat ca minorul rezultat din casatoria lor este extrem de sensibil, iar atitudinea tatalui sau fata de ei, l-a indepartat pe minor fata de acesta.
          In drept, reclamanta a  invocat disp.art. 373 lit. b, rap.la art. 379 c.civ., art. 383 pct.3 C.civ., art. 397 c .civ., 400, pct.l, art. 402 C.civ.
In dovedirea cererii, reclamanta a anexat in copie certificatul de casatorie, copie act de identitate, certificat de nastere minor, copie contract de munca, procura speciala privind administrarea unui imobil, contract de inchiriere, extras carnet de note minor si alte inscrisuri.
In cadrul procedurii prealabile, la data de 16 septembrie 2013, paratul L. T. D. a depus la dosarul cauzei intampinare si cerere reconventionala conform dispoz at.201 rap la art.205 si art.209 coroborat cu art.916 Cod proc civ.
Prin intampinare, paratul a invederat instantei faptul ca este de acord cu desfacerea casatoriei insa din culpa reclamantei si totodata este de acord ca reclamanta sa isi reia numele avut anterior casatoriei , ca autoritatea parinteasca privind minorul L. F. N. sa fie exercitata in comun de catre ambii parinti iar referitor la cererea de stabilire a domiciliului minorului la mama reclamanta si obligarea paratului la plata unei pensii de intretinere, paratul a solicitat respingerea ca neintemeiata si nefondata.
Pe calea cererii reconventionale, paratul-reclamanta  a solicitat ca instanta sa dispuna stabilirea domiciliului minorului L. F. N., nascut la data de .......2002 la domiciliul tatalui parat, situat in Mizil, str.......... nr. ........, judetul Prahova.
            In motivarea intampinarii si a cererii reconventionale paratul-reclamant a aratat ca s-a casatorit cu reclamanta-parata la data de ............2002, in localitatea Mizil, din casatoria lor rezultand minorul L. F. Nicolae, nascut la data de .......2002 si ca, inca de la data incheierii casatoriei, a locuit cu parata in casa parintilor sai, din Mizil, str.......... nr..........., paratul si mama sa fiind in mod direct si aproape exclusiv implicati in cresterea si educarea copilului, dar si in activitatile gospodaresti, de care parata era straina.
Din lecturarea cererii de chemare in judecata, paratul-reclamant a  sustinut ca nu se desprinde nici macar un motiv cert si dovedit care sa duca la concluzia ca aceasta casatorie trebuie desfacuta din pricina sa, reclamanta imputandu-i acestuia atitudinea de gelozie si accese de agresivitate, total neadevarate, precum si o pretinsa constrangere a ei de catre parat ins sensul prestarii unor activitati de videochat erotic.
Paratul-reclamant a  sustinut  ca, daca reclamanta-parata aprecia ca el o forta sa faca videochat erotic, ceea ce este total neadevarat, si de altfel imposibil, fata de specificul activitatii de videochat erotic care presupune implicare fizica si emotionala directa si nefortata, de ce a mai staruit in aceasta activitate si cand a plecat din domiciliul comun, prestand aceeasi activitate si la Bucuresti.
             Paratul  a subliniat  faptul ca pretinsele certuri conjugale erau generate de dorinta sa de a nu mai presta aceste activitati, fiind firesc si normal pentru un barbat, un sot, sa nu isi doreasca sa isi imparta sotia cu nimeni, aceasta ca o conditie de moralitate si de decenta dar si de atasament si dragoste iar faptul inexistentei unei constrangeri este demonstart si bunurile gasite in casa, recuzita specifica acestei activitati, imaginile foto, dar si inscrisurile de mana ale paratei cu termeni si expresii specifice.
               O dovada a prestarii acestui gen de activitati o constituie si inscrisurile gasite in domiciliu, care atestau faptul ca parata incasa sume de bani prin transfer de la cetateni straini iar atunci cand i-a solicitat sotiei sa inceteze aceste activitati, intrucat el realiza venituri care asigurau un trai decent familiei, aceasta a refuzat, intelegand sa paraseasca domiciliul comun impreuna cu minorul.
          Paratul a  mentionat  faptul ca a realizat si realizeaza venituri de natura salariala inca de la data incheierii casatoriei si pana in prezent.
                    Referitor la despartirile anterioare ale celor doi soti, culminate cu parasirea domiciliului comun de catre reclamanta, paratul a relatat faptul ca aceste episoade s-au petrecut in 2005 dar si in anul 2009, reclamanta a plecat din nou aproximativ 5-6 luni, tot la Bucuresti, cu copilul, timp de o luna de zile nestiind unde locuieste si unde invata copilul sau, deoarece parata a refuzat sa ii spuna, intalnindu-se cu parata si copilul in mall-uri si in Parcul Tineretului, ocazie cu care le dadea bani, cumpara haine pentru acesta, reclamanta refuzand in permanenta sa ii dea si alte detalii si ca in toata acesta perioada a inscris copilul fara acordul sau la Scoala ......... din Bucuresti, desi era inscris la Scoala Sf Maria din Mizil, iar rezultatele scolare ale copilului din perioada scolarizarii la Mizil comparativ cu cele de la Bucuresti sunt net superioare, astfel cum rezulta din carnetul de note anexat.
                    Dupa indelungi insistente, paratul sustine ca au convenit sa se impace, cu conditia impusa de reclamanta de a se muta in Bucuresti, ceea ce a si facut de altfel, angajandu-se in acea perioada la SC ........... Divizia de Securitate si locuind intr-o vila din Bucuresti, in care isi desfasura activitatea fratele reclamantei, N.G..
                    A  mentionat  paratul ca in toata aceasta perioada reclamanta nu a realizat venituri, iar ulterior, fiind preocupat in timpul liber cu efectuarea curateniei in locuinta, a depistat diverse lenjerii sexi, si diverse obiecte erotice in geanta sotiei sale si ca locatia unde se desfasurau activitatile de videochat era situata vis-a-vis de sediul scoalii pe care o frecventa copilul in aceea perioada.
                    In conditiile aratate, paratul a apreciat ca prezenta mamei in viata minorului, constituie un exemplu negativ, data fiind si varsta acestuia, nu face decat sa ii lezeze si sa ii pericliteze dezvoltarea psihica si fizica normala a acestuia.
        Paratul  a considerat ca este in interesul minorului masura stabilirii domiciliul tatalui parat (locuind impreuna cu mama sa, care realizeaza venituri periodice si care este extrem de atasata de minor), fiind singurul element de siguranta din viata acestuia, toata aceasta perioada de provizorat cu privire la domiciliul minorului daunandu-i ireversibil, copilul suferind in mod evident din pricina dezinteresului manifestat de mama fata de el, minorul fiind influentat de libertatea excesiva cu care il invata mama sa, cu dezinteresul fata de scoala si de alte activitati sociale.
       In dovedirea intampinarii si a cererii reconventionale paratul a depus extras mesaje telefonice, copie contract de munca, adeverinte, chitante privind depuneri in cont bancar si alte inscrisuri.
La data de ......... 2013 reclamanta-parata a depus la dosarul cauzei raspuns la intampinarea formulata de paratul-reclamant L. T. D., invederand instantei, ca este adevarat ca a locuit impreuna cu acesta in casa parintilor sai din Mizil, dar separat de familia paratului, cei doi soti gospodarindu-se singuri, reclamanta fiind cea care se implica constant in activitatile gospodaresti si in procesul de crestere si educare a copilului,
                  Cat priveste pretinsul ajutor acordat de mama paratului, reclamanta  a aratat ca este o persoana in varsta si are in grija gospodaria unui al fiu al acesteia care locuieste in aceeasi localitate, dar la o distanta destul de mare de locuinta lor, plecand din domiciliu dimineata si revenind seara .
Referitor la sustinerile paratului ca ar fi continuat activitatea de videochat la Bucuresti, dupa despartirea in fapt,  reclamanta  a mentionat ca sunt nu sunt reale, deoarece le-a prestat fiind constransa moral de catre parat in contextul lipsei veniturilor si mai mult decat atat aceste afirmatii sunt contradictorii intrucat pe de o parte sustine ca discutiile dintre ei sotii erau generate de pretinsa sa activitate de videochat, dar tot acesta declara ca doreste sa se impace cu ea "trecand peste toate aceste aspecte‘.
         Reclamanta a  aratat ca motivele certurilor dintre ei sotii erau comportamentul agresiv al paratului, faptul ca nici unul din ei nu realiza venituri, gelozia nejustificata a acestuia care nu ii permitea sa isi gasesc un loc de munca, nicidecum in legatura cu activitatile de video chat, iar motivul prioritar era acela al agresivitatii verbale a paratului fata de minor, caruia ii reprosa ca face sacrificii pentru el, comportament in urma caruia minorul a devenit timid, timorat si mai putin sociabil toate acestea determinanand-o sa paraseasca domiciliul comun impreuna cu acesta, pentru a-i oferi acel climat de liniste si intelegere in care sa se poata dezvolta armonios din punct de vedere psihosocial, minorul spunandu-i de foarte multe ori ca si-ar fi dorit sa aiba un tata ca Geo, fratele reclamantei, cu care minorul se intelege extrem de bine.
                    Reclamanta  a mai aratat  ca paratul a fost incadrat in munca doar pentru perioade scurte de timp schimband aprox. 3-4 locuri de munca, iar din actele ce i-au fost comunicate impreuna cu cererea reconventionala a acestuia rezulta ca s-a incadrat in munca dupa despartirea lor in fapt, respectiv la 16.08.2013 si in prezent isi desfasoara activitatea in judetul Valcea, astfel incat nu sunt reale sustinerile acestuia ca a realizat venituri pe toata perioada casatoriei.
                    Referitor la cererea reconventionala, reclamanta  a solicitat a fi respinsa, avand in vedere urmatoarele considerente :
                    Pe toata perioada casatoriei paratul a avut un comportament total neadecvat fata de minor in sensul ca tot timpul tipa la acesta, il certa ii reprosa ca face sacrificii pentru el, avea iesiri necontrolate in fata minorului in sensul ca si-a rupt hainele de pe el, se certa cu reclamanta in fata minorului amenintand-o ca o sa o arda cu acid si ca se va deplasa cu ajutorul unui carucior.
Paratul o teroriza pe ea si pe minor, tot timpul avea ceva sa le reproseze, ii era teama sa isi viziteze prietenele, iar de cate ori spunea ca va pleca intrucat nu mai suporta, acesta o ameninta ca se va sinucide, punand chiar mana pe cutit.
Dupa despartirea in fapt minorul nu vrea nici macar sa ii raspunda la telefon, spunandu-i ca nu doreste sa mai primeasca reprosuri din partea acestuia In ceea ce priveste locuinta, reclamanta  a invederat faptul  ca de la data despartirii in fapt, a locuit o perioada scurta de timp la fratele sau N. G., iar la acest moment locuieste numai impreuna cu minorul in imobilul proprietatea surorii sale N. E. cu resedinta stabilita in Anglia, imobil care este modern mobilat si utilat.
Minorul a fost inscris in clasa a V-a la Liceul Teoretic Mihai Ionescu din Bucuresti, si a inceput cursurile scolare la data de 16.09.2013, iar unitatea de invatamant a minorului este in apropierea domiciliului actual.
           Reclamanta  a subliniat faptul ca minorul si-a manifestat dorinta sa ramana in continuare cu ea, s-a acomodat in noua institutie de invatamant si s-a integrat in colectivul clasei facandu-si deja prieteni, participa si la activitatile extrascolare organizate de aceasta institutie, a fost inscris la cursul de engleza si la cursul de pian astfel ca este in interesul superior al minorului sa-i fie stabilita locuinta la mama reclamanta, intrucat aceasta este dorinta minorului iar la scoala la care a fost inscris sunt conditii net superioare pentru educarea acestuia           
           In ceea ce priveste situatia materiala,  reclamanta a  sustinut ca este angajata la SC .......... Consulting din Bucuresti, in functia de contabil, programul de lucru fiind de 4 ore pe zi si isi permite sa se ocupe indeaproape de cresterea si educarea minorului, fiind ajutata financiar si de fratele si sora sa spre deosebire de parat care isi desfasoara activitatea in Judetul Valcea venind acasa la doua saptamani, iar mama acestuia este in varsta si are in grija si gospodaria unui frate al paratului din localitatea Mizil.
Instanta, in temeiul art.396 Cod civil, a dispus efectuarea unor anchete psihosociale la domicilul partilor, referatele fiind depuse la filele 22-28 din dosarul cauzei.
Instanta a administrat proba cu proba testimoniala in cauza fiind audiata numita C. E. a carei declaratie a fost consemnata si atasata la dosar, precum si proba cu inscrisuri.
In temeiul art.264 Cod civ, la data de 10.07.2013, instanta a procedat la audierea minorului nascut la data de .........2002 in camera de consiliu, fiind intocmit in acest sens procesul verbal depus la dosar.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a  retinut  urmatoarele:
La data de ..........2002 a fost incheiata casatoria partilor si mentionata in Registrul Starii Civil al Primariei Mizil, jud. Prahova sub nr. ....../27.07.2002, din casatoria partilor rezultand minorul L.F. N., nascut la data de ........2002.
          La termenul de judecata din data de .........2013, ambele parti si-au precizat cererile solicitand desfacerea casatoriei prin acordul partilor, instanta, in temeiul art. 930 alin  1 Cod proc. civ. a verificat consimtamantul partilor cu privire la desfacerea casatoriei prin acord, si a constatat ca acesta exista.
In drept, instanta  a retinut ca potrivit art. 373 lit. a) Cod civil, casatoria se poate desface prin divort bazat pe acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot.
Potrivit art. 374 Cod civil, divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat de instanta de judecata indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie. In acest caz, conform art. 930 C.pr.civ., instanta va dispune desfacerea casatoriei, fara a administra probe cu privire la motivele de divort si va lua act de intelegerea partilor cu privire la cererile accesorii.
  Referitor la numele pe care il va purta parata dupa desfacerea casatoriei, instanta constata, in temeiul art 383 alin. 1 Cod civil ca intre parti nu a intervenit o intelegere, aceasta dorind sa revina la numele purtat anterior casatoriei, acela de ".........".
    Cu privire la capatul de cerere avand ca obiect exercitarea autoritatii parintesti privindu-l  pe minorul L. F. N., nascut la data de ........2002, instanta  a retinut ca disp. art.397 C.civ stabileste faptul ca autoritatea comuna reprezinta regula, in timp ce autoritatea parinteasca exercitata de catre un singur parinte reprezinta o situatie de exceptie si trebuie sa fie temeinic motivata, prin prisma interesului superior al minorului .
Conform art. 483 Cod civil, autoritatea parinteasca reprezinta ansamblul de drepturi si indatoriri care privesc atat persoana, cat si bunurile copilului si apartin in mod egal ambilor parinti. Potrivit art. 487 Cod civil, parintii au dreptul si indatorirea de a creste copilul, ingrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica, psihica si intelectuala, de educatia, invatatura si pregatirea profesionala a acesteia potrivit propriilor lor convingeri, insusirilor si nevoilor copilului.
Deoarece in fata instantei, partile, in calitate de parinti ai minorului L. F. N., nascut la data de .......2002, au invederat faptul ca doresc sa ia impreuna deciziile importante privitoare la copil iar concluziile referatului de ancheta psihosociala nu releva situatii de exceptie care sa determine masura exercitarii autoritatii parintesti de catre un singur parinte, instanta apreciaza ca in speta prezumtia legala a autoritatii parintesti comune nu a fost rasturnata, neexistand motive intemeiate pentru renuntarea la aceasta, motiv pentru care instanta urmeaza sa dispuna ca autoritatea parinteasca, in ceea ce il priveste  pe minorul L. F. N., nascut la data de ........2002, sa fie exercitata de catre ambii parinti.
Referitor la capatul de cerere privind la stabilirea locuintei minorului L. F. N., nascut la data de .......2002, instanta a avut in vedere dispozitiile art.400  alin.2 Cod civil potrivit carora in lipsa intelegerii dintre parinti, in situatia in care pana la divort copilul a locuit impreuna cu ambii parinti, instanta de tutela va stabili locuinta minorului la domiciliul unuia dintre parinti tinand cont de principiul interesului superior al minorului, de optiunea exprimata de minor in sensul ca doreste sa locuiasca in continuare impreuna cu mama sa, coroborat cu concluziile referatului de ancheta psihosociala si declaratiile martorilor in cauza, astfel ca va dispune stabilirea locuintei minorului la domiciliul mamei reclamante L.A.
Potrivit prevederilor art. 2 alin. 3 din Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului principiul respectarii si promovarii cu prioritate a interesului superior al copilului va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, intreprinse de autoritatile publice, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti, asa cum rezulta din prevederile
De altfel, conform dispozitiilor art. 6 litera i din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, unul din principiile prin care se realizeaza respectarea si garantarea drepturilor copilului este asigurarea stabilitatii si continuitatii in ingrijirea, cresterea si educarea copiilor.
Respectarea si garantarea tuturor drepturilor copilului se mai realizeaza conform urmatoarelor principii vizand responsabilizarea parintilor cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti; asigurarea unei ingrijiri individualizate si personalizate pentru fiecare copil si respectarea demnitatii copilului, potrivit art. 6 din acelasi act normativ.
Criteriile de apreciere sunt urmatoarele: varsta copilului, conditiile pe care parintele le poate asigura pentru o buna dezvoltare fizica, intelectuala si morala, atasamentul fata de copil si al copilului fata de parinte, profilul socio-moral al parintilor, interesul si grija manifestata de ei in timpul casatoriei precum si in perioada urmatoare despartirii in fapt si pana la formularea cererii de divort, opinia minorului, precum si alte asemenea elemente de apreciere, fara a se absolutiza vreunul dintre criteriile avute in vedere.
Un prim argument pentru care instanta a inteles sa stabileasca locuinta minorului la domiciliul mamei reclamante il constituie optiunea minorului L. F. N. care si-a exprimat clar si fara echivoc dorinta de a locui impreuna cu mama sa la domiciliul din Bucuresti unde unde frecventeaza cursurile scolii gimnaziale, integrandu-se in noul cloectiv , colegii indragindu-l , legand prietenii cu acestia , imprejurare ce nu poate fi ignorata in contextul in care audierea minorului s-a realizat dupa o prealabila informare, fara prezenta mamei sau a avocatului acesteia, ori a unei persoane straine de cauza si avand in vedere si varsta minorului, de aproximativ 11 ani care ii confera o oarecare posibilitate de a-si spune un punct de vedere pertinent in probelemele care il privesc mai ales ca, potrivit raportului de evaluare psihologica, minorul "manifesta autonomie, independenta si capacitata de a se descurca singur", "intelegand bine situatia tensionata in care se afla parintii lui in prezent ". Instanta  a exclus teza inaintata de catre parat in  sensul influentarii minorului de catre mama sa in exprimarea optiunii, intrucat a remarcat o lejeritate si cursivitate in exprimare in timpul dialogului minorului cu magistratul in camera de consiliu, naturaletea in declararea afectiunii manifestate fata de ambii parinti dar si in exprimarea regretului fata de atitudinea tatalui sau care incearca "sa il atraga de partea sa oferindu-i diverse cadouri ", spunandu-i lucruri neplacute despre mama sa pe care o ameninta ca ii va face rau desi aceasta niciodata nu a incercat sa il influenteze negativ, criticandu-i tatal .
Capacitatea minorului de a  intelege realitate, interesul acestuia pentru activitatile scolare demonstrat prin rezultatele bune obtinute de acesta, dorinta minorului de a dobandi noi cunostinte prin implicare in activitati extrascolare creative ( de ex. lectii de pian sau lectii de limba engleza) precum si educatia oferita acestuia in ceea ce priveste comportamentul in societate, aspecte percepute personal de instanta dar si de catre psiholg , nu pot fi rezultatul educatiei primite de la bunica paterna L. A. ( care in sala de judecata a agresat un martor lovindu-l cu pumnul in stomac) sau al educatiei oferite de parat, dat fiind nivelul limitat de cultura si educatie al acestuia, absolvent doar al scolii gimnaziale (8 clase- minorul afirmand despre tatal sau ca nu "a fost prea interesat de scoala " si a dezaprobat dorinta mamei reclamante de a urma cursurile unei facultati ) , care se reflecta si in comportamentul paratului in relatiile cu partenera sa de viata, acceptand ca aceasta sa isi expuna trupul altor barbati in fata camerei web, in schimbul unor sume de bani menite sa sustina cheltuielile familiei, in loc sa trudeasca el prestand diverse munci necalificate corespunzatoare pregatirii profesionale limitate pe care o are.
Totodata, paratul obisnuia sa ii adeseze injurii, sa ii ameninte integritatea corporala, sa o loveasca cu palma chiar si in prezenta minorului caruia i-a subliniat sacrificiile financiare pe care parintii lui le faceau pentru cresterea si educarea lui (in acest sens scrisoare minorului depusa chiar de catre parat la fila 48 dos vol I si raport de evaluare psihologica-f.44 vol II )
Un alt argument il constituie legatura afectiva puternica existenta intre minor si mama sa alaturi de care a continuat sa locuiasca si dupa despartirea in fapt a parintilor sai, acesta fiind cea care s-a implicat in mod direct si constant in procesul de ingrijire si educare a minorului fiind o fire afectuoasa, delicata, generoasa si echilibrata emotional ( conform concluziilor raportului de ancheta psihosociala fial 43-44 dos vol II )si a supravegheat mereu activitatile scolare ale acestuia inca din perioada convietuirii cu paratul la domiciliul comun din Mizil,  in acest sens mentiunile fostei invatatoare a minorului, d-na C. I. (-f.128 dos vol I - inscris depus de catre parat) iar dupa stabilirea domiciliului in Bucuresti, a fost interesata sa asigure minorului o pregatire scolara superioara , inscriindu-l la o scoala privata , la cursuri de limba engleza sau lectii de pian spre deosebire de parat care , incapabil fiind sa isi reprime frustarile si neimplinirile in plan afectiv, s-a opus finalizarii transferului minorului de la unitatea scolara din Mizil la cea din Bucuresti, deplasandu-se personal la institutia de invatamant din Bucuresti, determinand  intreruperea cursurilor scolare pentru o scurta perioada (f.71-74,118,171 vol I), aspect menit sa influenteze negativ evolutia scolara a minorului , toate acestea dovedind imaturitatea si egoismul paratului care a ignorat interesul superior al minorului si nu a evitat conflictele care il fac pe acesta sa resimta consecintele nefaste ale despartirii parintilor sai .
Din concluziile raportului de ancheta psihosociala efectuata la domiciliul reclamantei situat in Bucuresti, a  rezultat faptul ca mama ofera conditii locative corespunzatoare pentru cresterea si educarea minorului , programul de lucru de 4 ore/zi ( care pot fi efectuate si la domiciliul reclamantei dat fiind profilul activitatilor de contabilitate) permitandu-i acesteia sa acorde minorului grija si atentia de care are nevoie spre deosebire de tatal parat ( program de lucru 8 ore, locul de munca fiind situat in judetul Valcea minorul ar ramane in grija bunicii paterne) iar unitatea scolara frecventata de catre minor, in ultimele 5 luni, se afla in apropierea domiciliului reclamantei .
 In ceea ce priveste posibilitatile materiale ale reclamantei, din probele existente la dosarul cauzei (respectiv contractul de munca al reclamantei si adeverinta de venit, contractul de inchiriere a imobilului proprietatea surorii reclamantei, care este rezidenta in Anglia , pentru o chirie de 300 euro/luna, declaratii martori ),  a rezultat faptul ca acestea sunt suficiente pentru acoperirea nevoilor curente ale minorului mai ales ca ele vor fi completate cu pensia de intretinere datorata de catre parat care, la randul sau, este obligat sa contribuie la cheltuielile pe care le implica cresterea si educarea minorului conform principiului instituit de art.499 Cod civil ( « tatal si mama sunt obligati, in solidar,sa acorde intretinere copilului lor minor_ « ).
Referitor la profilul moral si psihosocial al mamei reclamante instanta  a retinut faptul ca reclamanta a recunoscut prin cererea de divort faptul ca a prestat activitati de video chat erotic dar in  contextul in care cei doi soti nu au avut locuri de munca stabile ( cartea de munca a paratului dovedind faptul ca in perioada 2002-2009 acesta a fost angajat cu forme legale numai in perioada 17.11.2006-01.01.2009 iar mama paratului a confirmat dificultatile financiare intampinate de cei doi soti) iar paratul a fost de acord cu aceste activitati care asigurau familiei venituri obtinute fara eforturi ( declaratia acestuia consemnata in cuprinsul incheierii de sedinta din data 1.12.2013-  coroborat cu declaratiile martorilor N. G. si N. L. dar si cele ale martorei L.Aastfel ca ambii parinti sunt de condamnat, in egala masura, pentru faptul ca au ales sa isi intretina familia din venituri obtinute din activitati imorale, insa este de apreciat faptul ca minorul nu a cunoscut practicile mamei sale si faptul ca acestea nu au influentat negativ educatia minorului. 
 Faptul ca reclamanta a prestat acest gen de activitati pentru a sustine cheltuielile familiei inclusiv cele privind cresterea minorului si nu pentru nevoi strict personale ( bijuterii, articole vestimentare costisitoare etc) este demonstrat si de imprejurarea ca aceasta nu s-a prezentat la niciun termen de judecata intr-o tinuta extravaganta, fiind modest imbracata, fara a purta bijuterii evidente si nefardata iar comportamentul si educatia sociala a minorului denota faptul ca activitatile prestate de mama nu constituie un mod de vitata pe care aceasta sa il fi imbratisat permanent, fiind un incident pasager in viata ei determinat de o conjunctura finanaciara nefasta, in prezent avand un loc de munca decent fara a mai avea nevoie de aprobarea sotului care datorita geloziei nu ii permitea sa fie angajata mai ales daca asta implica un program de lucru pana la orele 22.00 (f.8,13 vol I). Referitor la sustinerile paratului in sensul ca aceasta ar continua activitatile de video chat  nu se confirma intrucat reclamanta locuieste impreuna cu minorul intr-o garsoniera iar din probele administrate in cauza nu rezulta faptul ca aceasta ar parasi imobilul pe timpul noptii, lasand minorul nesupravegheat sau in grija altei persoane, pentru a se deplasa intr-o alta locatie unde sa poata desfasura acest gen de activitati
 Tentativa de suicid la care a recurs paratul (declaratia martorei Gh. V.  paratul a fost gasit pe liniile de calea ferata incercand sa se sinucida ) ridica un semn de intrebare in ceea ce priveste capacitatea acestuia de a gestiona situatii cu un anumit grad de dificultate, instabilitatea emotionala si imposibilitatea cenzurarii unor impulsuri violente fiind dovedita de faptul ca acesta, desi isi critica aspru fosta sotie , in mesajele expediate o implora sa revina in domiciliul conjugal, « sa faca un ultim sacrificiu «, declarandu-si iubirea  ce i-o poarta dupa care, o ameninta ca o va mutila ( se va deplasa cu ajutorul unui carucior cu rotile sau ii va arunca acid clorhidric pe fata) iar in fata instantei mentioneaza faptul ca el si-ar dori continuarea casatoriei.
 De asemenea, instanta a  apreciat ca fiind neintemeiate sustinerile paratului in sensul ca fratii paratei sunt un exemplu negativ pentru educatia minorului dat fiind faptul  prietena martorului N.G. presta activitati de video chat impreuna cu parata iar martorul N. L. a executat o pedeapsa privativa de libertate pentru comiterea infractiunii de furt, deoarece ambii martori nu locuiesc impreuna cu minorul ci doar se viziteaza la sfarsit de saptamana, isi castiga existenta in mod onest vand locuri de munca stabile iar numitul N. L., desi are antecedente penale, si-a demonstrat dorinta de a se reintegra social, de a munci nefiind de ignorat faptul ca o instanta judecatoreasca a decis in anul 2009 sa ii incredinteze spre crestere si educare cei trei minori pe care ii are dintr-o casatorie anterioara iar in prezent si-a intemeiat o noua familie alaturi de actuala partenera de viata.
Prin urmare, desi este adevarat ca ambii parinti au vocatie la stabilirea locuintei minorului la domiciliul lor, ca anterior divortului s-au preocupat de cresterea si ingrijirea acestora, ca s-au dezvoltat si consolidat relatii de atasament firesti intre fiecare dintre acestia si copii, ca in perioada ulterioara despartirii in fapt copilul a beneficiat de un anumit mediu familial unde s-a obisnuit, alaturi de mama reclamanta si ca din punct de vedere material conditiile oferite in prezent de parinti nu difera substantial raportat la un standard minim, dar in vederea asigurarii unei continuitati in mediul familial si a unui climat familial stabil si punand in balanta toate elemente aratate anterior, aceasta inclina in favoarea mamei reclamante  intrucat aceasta manifesta maturitate, blandete si multa rabdare procesul de crestere al minorului, s-a ocupat foarte bine de cresterea si educarea lui pana in prezent fiind preocupata sa asigure acestuia conditii superioare de viata si o educatie scolara de calitate in cadrul unei unitati scolare din capitala Romaniei, masura venind in intampinarea principiilor stabilite in legislatia privind protectia minorilor mai ales ca minorul nu doreste sa locuiasca impreuna cu tatal sau si bunica paterna
Instanta a recomandat tatalui parat sa-si reprima orgoliul, frustrarile  si orice alte nemultumiri si sa inceteze orice actiuni de denigrare a mamei din dorinta de persecutie a mamei pentru decizia de intrerupere a relatiilor conjugale mai ales ca minorul a remarcat acest comportament dezaprobandu-l cu consecinta unei posibile instrainari fata de tatal sau , pentru a diminua riscul aparitiei unei stari de insecuritate emotionala a minorului
Instanta a subliniat faptul ca potrivit dispozitiilor art 401 raportat la art.400 Cod civil, parintele la domiciliul caruia nu a fost stabilita locuinta copilul pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta, de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea lui profesionala  iar dreptul parintelui de a mentine legaturi personale cu copilul nu constituie o simpla facultate  ci si o obligatie legala el fiind indatorat sa contribuie in continuare la ocrotirea copilului insa in speta nu a fost formulate o cerere in acest sens de catre tatal parat.
Referitor la capatul de cerere avand ca obiect obligarea paartiului la plata pensiei de intretinere, instanta  a retinut faptul ca potrivit dispozitiilor art.499 alin.1 din C.civ. , tatal si mama sunt obligati, in solidar, sa dea intretinere copilului lor minor, asigurandu-i cele necesare  traiului, precum si educatia, invatatura, si pregatirea profesionala. Conform dispozitiilor art. 516 alin.1 C.civ obligatia de intretinere exista intre sot si sotie, rudele in linie dreapta, intre frati si surori, precum si intre celelalte persoane anume prevazute de lege.
 Pentru respectarea conditiilor privind obligatiei de intretinere, instanta va avea in vedere dispozitiile art.524 C.civ, potrivit carora are drept la intretinere numai cel care se afla in nevoie, neputandu-se intretine din munca sa sau din bunurile sale, cele ale art.525 alin.1 C.civ potrivit carora minorul care cere intretinere de la parintii sai se afla in nevoie daca nu se poate intretine din munca sa, chiar daca ar avea bunuri. Totodata, potrivit dispozitiilor art.527 alin.1 C.civ poate fi obligat la intretinere numai cel care are mijloacele pentru a o plati sau are posibilitatea de a dobandi aceste mijloace.
 Astfel, desi potrivit prevederilor Noului Cod Civil starea de nevoie a minorului nu se mai prezuma, ci aceasta trebuie dovedita, instanta va avea in vedere drept criterii  din care rezulta starea de nevoie a minorilor varsta frageda a  acestuia care atesta faptul ca nu se poate intretine singur, precum si dispozitiile invocate referitoare la interesul superior al copilului.
Intrucat din probele existente la dosarul cauzei  a rezultat faptul ca de la data promovarii cererii de chemare in judecata pana la data de ......2013 reclamanta nu a facut dovada ca paratul realizeaza venituri cu caracter de permanenta urmand sa se stabileasca o pensie de intretinere  la venitul minim net ( nu brut) pe economia nationala care pentru aceasta perioada a fost de 668 lei iar pentru perioada urmatoare instanta a avut in vedere venitul din munca realizat de acesta, de 1800 lei lunar, conform adeverintei de la dosar.
        In ceea ce priveste cuantumul pensiei de intretinere alin.2 al art.529 C.civ  a stabilit ca atunci cand intretinerea este datorata de parinte ea se stabileste pana la  o patrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii si o jumatate pentru 3 mai multi copii.
Astfel , cuantumul maxim la care instanta poate stabili nivelul intretinerii datorate minorului L. F. N. nascut la data de ........2002, este de 1/4  din venitul minim net pe economie pentru perioada 30.08.2013 -13.12.2013, respectiv suma de 162 lei lunar, iar de la data de 13.12.2013 pana la majoratul minorului instanta va stabili pensia de intretinere in raport de venitul de 1800 lei realizat de parat, respectiv 450 lei luna in favoarea minorului, apreciind ca aceasta suma este indestulatoare pentru satisfacerea obligatiei de intretinere.
         De asemenea, in ceea ce priveste data de la care se acorda pensia de intretinere majorata, dispozitiile art.532 alin.1 C civ stabilesc ca pensia de intretinere se datoreaza de la data cererii de chemare in judecata, respectiv 30.08.2013. Astfel, acest moment este prezumat ca fiind cel in care se naste starea de nevoie a creditorului intretinerii.
   In ceea ce priveste momentul pana la care se acorda pensie de intretinere, acesta este cel al majoratului minorului.
Avand in vedere prevederile art.453 Cod proc civ si culpa procesuala a paratului, instanta a  obligat paratul reclamant L. T. la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariul aparatorului catre reclamanta parata L. A.