Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Curtea de Apel Oradea

Nulitate contract vanzare-cumparare. Rectificare CF. Imobil preluat fara titlu de Statul Roman. Contract de vanzare-cumparare incheiat in baza Legii nr. 112/1995

(Decizie nr. 1341 din data de 30.09.2008 pronuntata de Curtea de Apel Oradea)

Domeniu Vanzari-Cumparari | Dosare Curtea de Apel Oradea | Jurisprudenta Curtea de Apel Oradea

MATERIE-Nulitate contract vanzare-cumparare.
Rectificare CF.

Imobil preluat fara titlu de Statul Roman.
Contract de vanzare-cumparare incheiat in baza Legii nr. 112/1995.

Dispozitiile art. 9 din Legea nr. 112/1995, vizeaza posibilitatea pentru chiriasi sa cumpere apartamentele trecute cu titlu la Stat, care nu se restituie in natura fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora. In situatia in care, imobilul a fost preluat fara titlu, cum e cazul in speta, Statul, avand doar calitatea de detentor precar, imobilul nu putea face obiectul legii nr. 112/1995, contractul de vanzare-cumparare fiind astfel lovit de nulitate absoluta.

(Decizia civila nr.1341/R/ 30 septembrie 2008;
                           Dosar nr.1083/111/2006  a Curtii de Apel Oradea)

     Prin sentinta civila nr.6066/14.11.2005 pronuntata de Judecatoria Oradea s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de parata SCCTI B.; a fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de parata Primaria .
S-a respins actiunea formulata de reclamantul R.L. impotriva paratilor B.G., A.M., A.S.A., A.P.L., C.L.O., P.O. si SCCTI ..
A fost respinsa exceptia prescriptiei dreptului la actiune in constatarea nulitatii contractului de vanzare cumparare invocata de reclamantul parat reconventional R.L..
S-a admis in parte actiunea reconventionala formulata de paratii reclamanti reconventionali A.K.M., A.S.A. si A.P.L. in contradictoriu cu paratul reclamant reconventional R.L.(in nume propriu si in calitate de mostenitor al def. R. F.) si cu paratul reconventional SC P.SA .
S-a constatat nulitatea dezmembrarii parcelei cu nr. top 521 in suprafata de 1307 m. p., inscrisa in C.F. 2546 Oradea in parcelele nou formate cu nr. top 521/1 in suprafata de 210 m. p. si 521/2 in suprafata de 1201 m. p.
A dispus rectificarea colii C.F. 73198 Oradea in sensul radierii inscriptiilor de sub A.1 si 2 cu nr. top 520 si 521/2 si a dreptului de proprietate al paratei reconventionale SC P.SA asupra acestor parcele (intabulat sub B.1).
S-a dispus rectificarea de C.F. 2546 Oradea in sensul radierii inscrierilor de sub B.23-24 si restabilirii situatiei anterioare de C.F.
A constatat nulitatea absoluta a contractului de vanzare cumparare nr.403/17.09.1996 incheiat intre RAGCL in calitate de vanzator si R.L. si R.F. in calitate de cumparatori.
Au fost respinse celelalte capete de cerere din actiunea reconventionala. Fara cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, judecatoria a retinut ca imobilul cu nr. top 520 si 521 din C.F. 2546 Oradea, in natura reprezentand casa si gradina a constituit proprietatea numitilor A.K. si R.S. in cote de 1/2 parte fiecare, cu titlu de cumparare in baza incheierii C.F. 4070/1921.
Prin sentinta civila nr.6471/1992 a Judecatoriei Oradea s-a constatat ca intre def. R.S. in calitate de vanzator si paratul B.G. in calitate de cumparator a intervenit la data de 29.12.1943 o conventie prin care proprietarul tabular i-a instrainat paratului cota de 1/2 parte din imobilul inscris in C.F. 2546 Oradea cu nr. top 520,521 si s-a dispus intabularea dreptului de proprietate al paratului B.G. in C.F.
A mai retinut instanta, ca prin decizia nr.366/11.10.1949 a Ministerului Agriculturii s-a dispus rechizitionarea imobilului situat in Oradea la dispozitia acestui minister, Directia Generala SMT, Statul Roman intrand in posesia imobilului la data de 16.10.1949.
La data de 11.01.1992 numitii B.G. si A.C. au chemat in judecat Ministerul Agriculturii si C.L.O. pentru a se constata incetarea conditiilor care au stat la baza emiterii Deciziei nr.366/11.01.1949 si a se dispune scoaterea imobilului de sub efectul rechizitionarii, actiunea fiind admisa prin decizia civila nr.1251/R/2000 a Curtii de apel Oradea.
De asemenea, Curtea de apel a retinut  ca imobilul a fost preluat de Stat fara titlu si a fost supus restituirii la cererea titularilor de drepturi, pe calea dreptului comun, nefiind aplicabile disp. Legii 112/1995 si s-a constatat ca Statul roman a avut calitatea unui detentor precar, iar efectele rechizitiei au incetat.
Fata de cele retinute cu autoritate de lucru judecat prin decizia civila 1251/R/2000 a Curtii de apel Oradea si avand in vedere si dispozitiile Decretului 511/1955 nu s-a putut constituit temei legal de trecere a imobilului proprietatea statului, fiind in coliziune vadita cu principiile care au guvernat si au ocrotit dreptul de proprietate privata conform Constitutiei din anul 1952 sub care a fost adoptat, iar instanta a respins capatul de cerere privind constatarea dreptului de proprietate a Statului Roman cu titlu de rechizitionare, statul nu a fost niciodata proprietar al imobilului.
Cu toate ca imobilul nu a intrat sub incidenta Legii 112/1995, prin contractul de vanzare cumparare nr.403/17.09.1996, RAGCL a instrainat imobilul reclamantului R.L.si sotiei acestuia.
Instanta a apreciat ca acest contract a fost lovit de nulitate absoluta in baza art. 966 din Cod civil, iar la incheierea lui ambele parti au fost de rea credinta, cunoscand ca imobilul apartine unor alte persoane. Mai mult acesta a fost incheiat cu fraudarea legii.
Avand in vedere ca Statul Roman nu a fost proprietarul imobilului si ca acest lucru era cunoscut de reclamantul cumparator intrucat in C.F. au fost intabulati ca proprietari ai imobilului instrainat numitii A.K. si B.G., la dobandirea dreptului de proprietate si cumparatorul a fost de rea credinta, intrucat a stiut ca imobilul apartine unor alte persoane si a achizitionat bunul pe riscul sau.
De asemenea, instanta a respins exceptia prescriptiei dreptului la actiunea in constatarea nulitatii invocata de reclamantul parat reconventional, intrucat actul de instrainare incheiat in speta nu a intrat sub incidenta art.46 din Legea 10/2001, fiind supus regimului nulitatii de drept comun. Nu au fost incidente in cauza prevederile art.46 intrucat actul de instrainare nu a avut ca obiect un imobil ce cade sub incidenta prevederilor Legii 10/2001, imobilul a fost restituit persoanelor indreptatite pe calea dreptului comun, inainte de aparitia Legii 10/2001, in temeiul deciziei civile 1251/R/2001 a Curtii de apel Oradea.
Astfel, in baza art.966 si 968 din cod civil, instanta a constatat nulitatea absoluta a contractului de vanzare cumpararea nr.403/17.09.1996.
Intrucat SCCTI nu a fost parte in contractul de vanzare cumparare nr.403/1996, acesta fiind incheiat cu RAGCL instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de aceasta institutie si in consecinta a respins actiunea fata de aceasta parata ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate.
A mai respins si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de Primaria - Directia Imobiliara ca nefondata, intrucat aceasta institutie este succesoarea in drepturi si obligatii a RAGCL in temeiul protocolului incheiat la data de 02.07.1998 intre cele doua institutii.
A mai constatat instanta ca in anul 1997 parata reconventionala SC P.SA. a obtinut certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria MO 3 nr.3863 pentru suprafata de 2767 m.p., intabulandu-se in C.F. nou infiintata 73198 Oradea.
Conform mentiunilor din C.F. 2546 Oradea sub B.23, imobilul cu nr. top 521/2 a provenit din nr. top 521 proprietatea numitilor A.K.si B.G., prin dezmembrarea acestuia in noile parcele 521/l si 521/2, dezmembrarea facandu-se fara acordul proprietarilor terenului.
A mai retinut instanta ca in baza H.G. 834/1991 nu a operat transmiterea dreptului de proprietate de la proprietarul de C.F. la o alta persoana juridica. Potrivit anexei 2 la H.G. 834/1991 stabilirea terenurilor cu capital de stat se face pe baza titlului asupra terenurilor, iar certificatul de atestare a constatat dreptul de proprietate si nu il constituie, astfel s-ar incalca principiul inviolabilitatii proprietatii.
In consecinta, s-a constatat ca certificatul de atestare nu a constituit un act translativ al dreptului de proprietate asupra terenului si ca, dezmembrarea nr. top 521 inscris in C.F. 2546 Oradea s-a efectuat fara acordul proprietarilor terenului, astfel ca in baza art.22 din Legea 7/1996 a constatat nulitatea absoluta a acestei dezmembrari.
Intrucat actul depus de parata SC. P. SA. la intabulare nu a indeplinit conditiile de fond, respectiv nu continea consimtamantul proprietarilor terenului, instanta a apreciat ca acesta nu era apt de intabulare si deci, intabularea dreptului de proprietate a paratei SC P. SA asupra nr. top 521/2 si 520 a fost nelegala.
Astfel, in baza art.35 si 36 din Legea 7/1996 instanta a dispus rectificarea colii de C.F. 73198 Oradea in sensul radierii inscriptiilor de sub A.1 si 2 (nr. top 520 si 521/2) si a dreptului de proprietate al paratei reconventionale SC. P. SA. asupra acestor parcele.
De asemenea, a dispus si rectificarea C.F. 2546 Oradea in sensul radierii inscrierilor de sub B.23-24 si restabilirea situatiei anterioare de C.F.
Instanta a apreciat ca nefondate sustinerile reclamantilor reconventionali in sensul ca imobilul a apartinut Firmei A.si R., iar din actele depuse la dosar s-a dedus faptul ca in imobilul respectiv a functionat un atelier de reparatii radio, nu si ca imobilul a constituit proprietatea tabulara a societatii.
De asemenea, contractul de vanzare cumparare depus la dosar la fila 100 si incheierea de intabulare nr.4403/1937 se refera la alte imobile decat cele in litigiu, respectiv nr. top 522/1 si 523/6 inscrise in C.F. 1587 Oradea. Aceste imobile au fost dobandite la data de 10.04.1937 de firma A.si R., nu imobilele cu nr. top 520 si 521 asupra carora dreptul de proprietate al numitilor A.si R. a fost intabulat inca din anul 1921 in baza incheierii nr.4070.
A mai fost respins si capatul de cerere privind constatarea nulitatii absolute a sentintei civile 6471/1992 a Judecatoriei Oradea ce a tinut loc de contract autentic de vanzare cumparare ca nefondat, intrucat la data incheierii antecontractului de vanzare cumparare dintre def. R.S. si paratul B.G., proprietar al cotei de 1/2 parte din imobil era promitentul vanzator (si nu Statul Roman asa cum sustine reclamantul).
Calitatea de coproprietar al paratului B.G. asupra imobilului in litigiu a fost recunoscuta de antecesorul reclamantilor reconventionali, B.G. si A.K. promovand impreuna actiunea in revendicare; pe parcursul celor 7 ani de procese au utilizat coala C.F. 2546 Oradea asa cum aceasta a fost reconstituita si nu au invocat neconcordanta dintre actele pe care le detin si situatia de C.F, iar in motivarea actiunii in revendicare si a cailor de atacat, cei doi si-au recunoscut calitatea de coproprietari ai imobilului revendicat.
Apelanta S.C.P.S.A. prin apelul formulat a solicitat admiterea acestuia, schimbarea in parte a sentintei civile apelate in sensul mentinerii valabilitatii dezmembrarilor si intabularilor efectuate in favoarea acesteia in baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis de Ministerul Industriei si Comertului in baza H.G.834/1991 .
           In dezvoltarea motivelor de apel aceasta apelanta a reiterat motivarea expusa in intampinarea formulata in fata primei instante aratand in esenta ca intabularea dispusa in favoarea sa prin incheierea nr. 8445/30.04.1998  precum si transcrierea acestora in C.F. nou 73198 Oradea a avut loc cu respectarea actelor normative incidente in deplina legalitate pe baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate legal emis conform H.G. 834/1991 .
          A mai aratat ca fostii proprietari au la dispozitie prevederile L. 10/2001, pentru a redobandi dreptul de proprietate asupra imobilului si ca ei nu se opun restituirii imobilului in cauza in masura in care se va face dovada preluarii abuzive a acestuia , si se va face dovada ca la data preluarii imobilului au avut calitatea de proprietari asupra imobilului respectiv.
          A subliniat in continuare apelanta ca in mod gresit instanta de fond a retinut ca Statul Roman nu a avut calitatea de proprietar asupra imobilului, asa incat aceasta a devenit proprietar al imobilului prin efectul legii .
           Au mai aratat ca reclamantii A. impreuna cu B. au mai incercat sa obtina o hotarare judecatoreasca privind radierea inscrierilor de sub B23-24 din C.F.2546 Oradea si rectificarea colii de C.F.73198 Oradea  insa prin sentinta civila nr. 2391/1999 actiune a fost respinsa, cu motivarea ca incheierile de intabulare au fost date in temeiul unor acte perfect valabile si care nu au fost contestate de catre reclamanti.
           Apelanta a considerat ca intabularea dispusa in favoarea sa precum si dezmembrarea sant perfect legale, neexistand nici un motiv pentru a se dispune anularea acestora, operatiunile efectuandu-se in baza unui titlu valabil, respectiv certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor a carui valabilitate nu a fost contestata .
          Apelantul R.L. prin apelul formulat a solicitat admiterea acestuia, schimbarea   sentintei civile apelate in sensul dispunerii radierii inscrierilor facute sub B22, in C.F.2546 Oradea in favoarea numitului B.G. si intabularea dreptului de proprietate asuprea imobilului cu nr. top. 521/1 cu titlu de cumparare in baza contractului de vanzare cumparare nr. 403/1996 si sa fie respinsa actiunea reconventionala formulata de catre reclamantii A.
           In dezvoltarea motivelor de apel si acest apelant a criticat hotararea pentru nelegalitate si netemeinicie aratand ca in mod cu totul eronat a retinut judecatoria faptul ca la incheierea contractului de vanzare cumparare acesta a fost de rea credinta, sens in care a invederat ca la momentul aparitiei L.112/1995 a detinut imobilul cu titlu de chirias al Statului Roman, care s-a comportat ca un adevarat proprietar, achitand in permanenta chiria .
   De asemenea a subliniat ca litigiul purtat cu privire la dreptul de proprietate asupra imobilului nu este de natura sa faca dovada relei sale credinte,  de vreme ce nu a fost purtat in contradictoriu cu acesta, neputand fi facut astfel responsabil de faptul ca acestea erau in derulare pe rolul instantelor .
          S-a mai aratat ca decizia civila nr. 1251/R/2000 a Curtii de Apel Oradea a fost pronuntata dupa momentul la care acesta a devenit proprietar extratabular asupra imobilului cu titlu de cumparare. Astfel ca instanta a stabilit viciul titlului abia dupa momentul la acare acesta cumparase imobilul, iar pana la acel moment Statul s-a aflat in posesia unui titlu fie chiar aparent valabil, de natura a-i crea convingerea ca imobilul se afla in proprietatea extratabulara a Statului Roman .
          A sustinut apoi ca la momentul la care acesta a cumparat imobilul exista o hotarare si anume decizia civila nr. 854/R/1995 a Curtii de Apel Oradea, hotarare ce nu a fost analizata de instanta in ansamblul materialului probator prin care s-a stabilit ca Statul Roman a devenit proprietar asupra imobilului prin efectul emiterii deciziei de rechizitionare si a Decretului 511/1955.
          Pe de alta parte a aratat ca contractul s-a incheiat cu respectarea tuturor conditiilor L.112/1995, asa incat nu se poate retine reaua lor credinta la incheierea contractului, subliniind ca proprietarii nu au depus nici o diligenta in vederea atentionarii asupra vreunui drept de proprietate invocat.
          In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a S.C.C.T.I a aratat apelantul, ca in mod gresit a fost admisa sens in care subliniaza ca aceasta unitate este una din succesoarea in drepturi a R.A.G.C.L.
          A aratat apoi ca sunt contrare legii si dispozitiile privitoare la dezmembrarea imobilului si rectificarea situatiei de carte funciara, intrucat certificatul de atestare a dreptului de proprietate nu este anulat iar asupra acestuia competenta sa se pronunte este instanta de contencios administrativ .
          Apelantul Consiliul Local  prin apelul formulat a solicitat schimbarea in parte a sentintei civile apelate in sensul mentinerii  ca valabil al contractului de vanzare cumparare incheiat de reclamantul R.L..
         Acest apelant a sustinut ca imobilul a intrat in proprietatea Statului Roman cu titlu de rechizitionare fiind legal instrainat in baza L. 112/1995, buna credinta a  cumparatorilor la incheierea contractului fiind prezumata .
Prin decizia civila nr.788/A din 26 septembrie 2007 pronuntata de Tribunalul Bihor, in dosar nr.1083/111/2006, s-au respins ca nefondate apelurile civile introduse de apelantii A.K.M., A.S.A. si A.P.L., toti cu domiciliul ales in Oradea, R.L..din Oradea,Consiliul Local in contradictoriu cu intimatii Primaria, S.C.C.T.I. si B.G. (decedat pe parcursul procesului) prin succesor B.O.A. din Israel,   impotriva sentintei civile nr.6066/14.11.2005 pronuntata de Judecatoria Oradea pe care a  pastrat-o in totalitate.
Pentru a pronunta in acest mod, tribunalul a retinut urmatoarele:
In ceea ce priveste apelul declarat de apelantii A. s-a constatat ca nefondata cea dintai critica invocata de acestia, ce  vizeaza faptul ca in mod nelegal s-au respins capetele de cerere formulate prin actiunea reconventionala referitoare la rectificarea inscrierii de sub B.20-21 .
     Eronat au sustinut astfel apelatii ca prin probatiunea administrata in cauza s-a dovedit ca dreptul de proprietate asupra imobilului in litigiu a apartinut Firmei  A. si R. si nu numitilor A.K. si R. S., astfel cum acestia apar intabulati sub B 20si 21 in C.F. 2546 reconstituita. Corect a aratat judecatoria cu privire la acest aspect, ca contractul de vanzare cumparare depus in acest sens  in probatiune la dosar precum si incheierea de intabulare nr. 4403/1937 priveste cu totul alte imobile decat cele in litigiu, respectiv imobilele cu nr. top. 522/1, 523/1inscrise in C.F. 1587 Oradea .
          Prin urmare apare ca nefondata si critica acelorasi apelanti referitoare la faptul ca  dreptul de proprietate al paratului B.G.  dobandit in urma pronuntarii sentintei civile nr. 6471/1992, nu se putea intabula in cartea funciara, in conditiile in care asa cum s-a aratat titularul dreptului de proprietate asupra cotei de 1/2 parte din imobilul in litigiu, ce a facut obiect al transmisiunii  in favoarea paratului B.G. s-a dovedit a fi numitul R.S., astfel cum acesta apare intabulat in c. f. si nu firma mai sus aratata.
          In mod temeinic prima instanta a retinut deplina concordanta existenta intre inscrierile din cartea funciara 2546 Oradea de sub 20,21 22 si situatia juridica imobiliara reala, cu consecinta respingerii actiunii in rectificare formulata sub acest aspect de reclamantii reconventionali.
          Nici criticile invocate de apelantul R.L. nu au fost retinute si au fost  astfel inlaturate, cu consecinta respingerii apelului declarat de acesta.
          Acest apelant a incheiat contractul de vanzare cumparare a carui anulare se solicita de catre reclamantii reconventionali  in temeiul dispozitiilor Legii 112/1995, in calitatea acestuia de chirias.
          Problema referitoare la dobandirea dreptului de proprietate al Statului asupra imobilului in litigiu, a fost pe deplin lamurita prin decizia civila nr. 1251/R/2000 data de Curte a de Apel Oradea care a dispus scoaterea de sub efectul rechizitionarii a acestui imobil, statuand cu putere de lucru judecat ca imobilul a fost preluat de stat fara titlu si este supus restituirii la cererea titularilor de drepturi pe calea dreptului comun, Statul avand doar calitatea unui detentor precar, si nu face obiectul L. 112/1995.
          Referitor la buna credinta invocata in aparare de catre reclamantul apelant s-a  constatat ca art. 1898 al. 1 din codul civil, prevede ca buna credinta este credinta posesorului ca cel de la care a dobandit bunul avea toate insusirile cerute de lege pentru a-i transmite proprietatea .
         Ori in conditiile in care la data  incheierii contractului, dreptul de proprietate al statului nu era intabulat in cartea funciara, apelantul reclamant era obligat  sa depuna diligentele necesare pentru a se convinge ca a dobandit bunul de la adevaratul proprietar pentru a evita incheierea unui act juridic pagubitor pentru interesele legitime ale  adevaratilor proprietari, si perfectarea pe riscul asumat de acesta.
    Astfel, chiar daca s-ar accepta sustinerea apelantului cum ca nu a avut cunostinta de procesele promovate de fostii proprietari in vederea redobandirii dreptului de proprietate, buna credinta tot nu ar putea fi retinuta, intrucat insasi omisiunea acestora se constituie intr-o grava neglijenta, ceea ce inseamna rea credinta.
           Faptul ca decizia civila nr. 1251/R/2000 a Curtii de Apel Oradea a fost pronuntata dupa 4 ani de la momentul la care s-a incheiat contractul, nu prezinta relevanta de vreme ce actiunea care a stat la baza pronuntarii acestei hotarari a fost promovata inca din anul 1993. Tot in acelasi sens, apelantul nu poate invoca in apararea sa nici decizia civila nr. 854 /R/2005 a Curtii de Apel Oradea,  intrucat prin aceasta nu s-a statuat asupra fondul raportului juridic litigios, dispunandu-se doar admiterea recursului declarat impotriva deciziei civile nr. 745/21octombrie 1995 pronuntata de Tribunalul Bihor, hotarare prin care s-a desfiintat hotararea apelata cu trimitere spre rejudecare la aceiasi instanta de fond pentru o noua judecare .
    Imprejurarea ca in considerentele deciziei se mentioneaza ca Statul Roman a devenit proprietar asupra imobilului prin efectul rechizitionarii si al Decretului 511/1995, nu poate fi retinuta ca avand autoritate de lucru judecat, stiut fiind ca de autoritatea de lucru judecat beneficiaza numai dispozitivul hotararii nu si considerentele  pentru care aceasta a fost pronuntata.
              Pentru considerentele mai sus expuse au fost inlaturate si criticile apelantului Consiliul Local   .
  Nefondate s-au constatat a fi si criticile apelantei S.C.P.S.A, temeinic retinand judecatoria faptul ca prin H.G nr. 834/1991 nu a operat transferul dreptului de proprietate de la proprietarul de carte funciara la alta persoana juridica, precum si faptul ca operatiunea de dezmembrare s-a efectuat fara acordul proprietarilor de carte funciara, fiind astfel lovita de nulitate .
Impotriva acestei decizii, in termen a declarat recurs reclamantul - recurent R.L., solicitand admiterea acestuia in sensul radierii inscrisurilor facute sub B 22 din CF. 2546 Oradea  in favoarea numitului B.G. si totodata intabularea dreptului de proprietate al recurentului asupra imobilului top 521/1 inscris in CF. 2546 cu titlu de cumparare in baza contractului de vanzare cumparare nr.403/1996, urmand a se respinge totodata ca nefondata actiunea reconventionala formulata de A.K.M.si altii.
In motivarea recursului se arata ca "reaua credinta"  a recurentului - retinuta de instanta - nu a fost dovedita, ci dimpotriva.
Astfel, recurentul la data aparitiei Legii 112/1995 detinea imobilul anterior anului 1990, cu titlu de chirias al Statului Roman, achitand acestuia in permanenta chiria aferenta imobilului.
Cat priveste litigiul privitor la proprietatea imobilului, acest litigiu nu a fost purtat in contradictoriu cu recurentul si ca atare nu poate fi facut responsabil  de necunoasterea faptului ca acesta era in derulare pe rolul instantelor.
Mai mult de atat, instanta a stabilit viciul titlului Statului Roman doar ulterior momentului perfectarii contractului de vanzare cumparare, pana la acel moment Statul Roman aflandu-se in posesia unui titlu, fie chiar unul aparent, de natura a-i crea recurentului convingerea ca imobilul se afla in proprietatea extratabulara a Statului.
Mai mult, la momentul incheierii contractului, exista o hotarare a instantei  (decizia civila nr.854/1995 a Curtii de Apel Oradea) irevocabila,  prin care s-a stabilit ca Statul Roman a devenit proprietar asupra imobilului, prin efectul emiterii deciziei de rechizitionare si a Decretului nr.511/1995, fiind irelevanta imprejurarea ca in coala de CF. nu s-a operat transferul de proprietate.
Mai arata totodata ca "proprietarii" imobilului nu au depus nici o diligenta in vederea atentionarii recurentilor asupra vreunui drept de proprietate pe care sa-l fi invocat.
Cat priveste lipsa calitatii procesuale pasive invocata de SCCTI., apreciaza ca decizia instantei este nefondata, avand in vedere faptul ca SCCTI este unul din succesorii RAGCL.
In drept, invoca dispozitiile art. 304 pct.7,8,9 Cod procedura civila.
Recurs au declarat si petentii A.K.M., A.S.A. si A.P.L., solicitand modificarea hotararii atacate in sensul admiterii in totalitate a actiunii reconventionale a acestora.
In motivarea recursului se arata ca, dreptul de proprietate asupra acestui imobil nu a fost niciodata al unor persoane fizice, ci doar al unei societati comerciale, in care singur actionar a ramas antecesorul recurentilor, defunctul A. K.
Ca urmare, chiar daca exista o sentinta prin care se constata dreptul de proprietate al intimatului B.G. asupra unei cote de 1/2 - a parte, aceasta sentinta nu putea sa se intabuleze, dat fiind faptul ca defunctul R.P. nu a avut niciodata calitatea de proprietar ca persoana fizica, astfel sentinta nu se putea intabula, incheierea de CF. fiind lovita de nulitate absoluta.
Recurs a declarat si intimata S.C.P.SA. Oradea, solicitand modificarea hotararii atacate in sensul mentinerii situatiei juridice existente a imobilului in litigiu.
In motivarea recursului se arata ca Statul Roman - contrar sustinerilor instantei de fond - a fost proprietarul imobilului in virtutea Decretului nr.511/1955, astfel incat S.C.P.SA. infiintata in baza Legii nr.15/1990 a devenit proprietarul imobilului prin efectul legii, numai astfel fiind posibila obtinerea certificatului de proprietate asupra terenurilor unitatii si intabularea acestora pe S.C.P. SA.
In fine, prin recursul declarat de Consiliul Local si Primaria se solicita modificarea hotararii atacate in sensul mentinerii contractului de vanzare cumparare nr.403/1996, ca fiind temeinic si legal incheiat.
Examinand recursurile, prin prisma motivelor invocate, precum si din oficiu, Curtea apreciaza ca acestea sunt nefondate pentru urmatoarele considerente:
In mod corect au retinut instantele de fond si apel situatia juridica a imobilelor in litigiu.
Astfel, din contractul de vanzare cumparare din 10 aprilie 1937 aflat la dosarul de fond (fila 100) si incheierea de intabulare nr.4403/1937, rezulta ca firma A. si R. a dobandit dreptul de proprietate asupra altor imobile (top.522/1, 523/6 din CF. nr.1587 Oradea) decat cele in litigiu (top. 520, 521 din CF. 2546 Oradea),  asa incat neexistand nici o neconcordanta intre inscrierile din CF. nr.2546 Oradea, nr.top.520, 521 si situatia juridica reala a imobilului, nu se impunea nici o rectificare de carte funciara in sensul celor solicitate de recurentii A.
Pe cale de consecinta, este pe deplin valida si transmisiunea dreptului de proprietate in favoarea paratului B. G. asupra cotei de 1/2 - a parte din imobil, in conditiile in care titularul dreptului de proprietate asupra acestei cote s-a dovedit a fi numitul R. S. si nu firma mai sus evocata.
De altfel, calitatea de coproprietar a numitului B.G. a fost implicit recunoscuta de antecesorul reclamantilor reconventionali, acesta promovand impreuna cu B.G.actiunea in revendicare impotriva Statului Roman.
Referitor la dobandirea dreptului de proprietate asupra imobilului in litigiu de catre Statul Roman, Curtea de Apel Oradea printr-o decizie anterioara (nr.1251/R/2000) a statuat irevocabil ca imobilul a fost preluat fara titlu, Statul avand doar calitatea de detentor, astfel ca imobilul nu putea face obiectul Legii nr.112/1995.
Faptul ca aceasta hotarare a fost pronuntata dupa incheierea contractului de vanzare cumparare nr.403/17.09.1996, nu are relevanta in ceea ce priveste pretinsa buna credinta a cumparatorilor, in conditiile in care actiunea a fost pornita inca din anul 1993, iar dreptul de proprietate al Statului nu era intabulat in CF., la data incheierii contractului.
In ceea ce priveste decizia nr.854/2005 a Curtii de Apel Oradea, invocata in aparare de recurentul R.L., nici aceasta hotarare nu are relevanta privitor la buna credinta a acestuia, cata vreme prin ea nu s-a statuat asupra fondului cauzei, desfiintandu-se doar hotararea atacata cu trimitere spre rejudecare, considerentele deciziei nebeneficiind de autoritate de lucru judecat.
Pe baza considerentelor de mai sus, urmeaza a fi inlaturate si criticile recurentilor Consiliul Local si Primaria.
Referitor la recursul declarat de S.C.P.SA. Oradea, in mod corect au retinut instantele de fond si apel ca certificatul de atestare obtinut de aceasta societate nu este un act translativ de proprietate, iar actul de dezmembrare este lovit de nulitate, fiind facut fara acordul proprietarilor de carte funciara.
Fata de considerentele mai sus retinute, Curtea urmeaza in temeiul art. 312 al.1 coroborat cu art. 316 si 296 Cod procedura civila, sa respinga recursurile declarate  ca nefondate si sa compenseze cheltuielile de judecata.

Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Vanzari-Cumparari

Nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare a unui imobil. - Decizie nr. 161 din data de 17.02.2012
Constatarea nulitatii absolute a actului aditional la contractul de vanzare-cumparare si restabilirea situatiei anterioare - Decizie nr. 973 din data de 03.12.2010
Despagubiri solicitate ca urmare a constatarii nulitatii unui contract de vanzare-cumparare avand ca obiect imobil - Decizie nr. 516 din data de 13.12.2010
Constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare cumparare incheiat cu scop ilicit - Decizie nr. 377 din data de 18.10.2010
Obligatie de a face - Sentinta civila nr. 207 din data de 12.03.2009
Restituire arvuna. Conditii. - Decizie nr. 234/R din data de 24.09.2008
Contencios Fiscal. Aplicarea in timp a legii contenciosului administrativ - Decizie nr. 131/R din data de 23.05.2006
Raspunderea pentru evictiune; calitate procesuala pasiva. - Decizie nr. 4/Ap din data de 20.01.2009
Conditiile admiterii in principiu a cererii de interventie principala. - Hotarare nr. 108 din data de 04.04.2015
Opozitia la vanzare. Termen de formulare. Comunicarea notificarii. - Decizie nr. 457 din data de 19.05.2010
Obligatia de „a face” - Sentinta civila nr. 1752 din data de 22.06.2010
Contencios administrativ-fiscal. Operatiuni de vanzare de bunuri imobile cu caracter repetat efectuate de o persoana fizica. Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Calitate de persoana impozabila. - Decizie nr. 498 din data de 25.03.2011
Societate comerciala. Antecontract de vanzare – cumparare de bunuri imobile concretizat in factura. Lipsa drepturilor privind sustinerea uneia dintre parti, precum ca nu s-a indeplinit conditia suspensiva pentru incheierea actului in forma autentica. - Decizie nr. 90 din data de 11.11.2008
CONTRACT DE VANZARE CUMPARARE. LIPSA PRET. PRET NESERIOS. LIPSA HOTARARII ADUNARII GENERALE A ASOCIATILOR. CONSECINTE. - Decizie nr. 48 din data de 27.06.2008
ANTECONTRACT DE VANZARE-CUMPARARE TEREN. INTERPRETAREA CONTRACTULUI. DESCHIDEREA PROCEDURII INSOLVENTEI VANZATORULUI. ACTIUNEA IN PERFECTARE A VANZATORULUI. OBLIGATIA INSTANTEI. - Decizie nr. 46 din data de 27.06.2008
Emitere instrumente de plata fara acoperire - Sentinta penala nr. 13 din data de 15.01.2010
Civil-Actiune in constatare. - Sentinta civila nr. 1004 din data de 19.01.2012
Incheiere contract de vanzare-cumparare cu primaria, a unei locuinte inchiriat. - Sentinta civila nr. 8010 din data de 30.05.2011
Anulare contract pentru lipsa de discernamant a vanzatorului - Sentinta civila nr. 10047 din data de 04.11.2008
Conditii necesare pentru pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract de vanzare cumparare - Sentinta civila nr. 21383 din data de 01.11.2013