Sanctiuni aplicate de APIA in situatia nerespectarii angajamentului de agromediu.
(Decizie nr. 3182 din data de 21.10.2015 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia)Sanctiuni aplicate de APIA in situatia nerespectarii angajamentului de agromediu.
Potrivit Regulamentului CE nr. 1698/2005 al Consiliului din 20.09.2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) platile pentru agromediu se acorda agricultorilor care isi asuma voluntar angajamente in favoarea agromediului si se refera la respectarea bunelor conditii agricole si de mediu, cerintelor minime pe suprafata intregii exploatatii si cerintelor specifice aferente unuia sau mai multor din cele patru pachete disponibile pentru care aplica pe suprafata pentru care solicita sprijinul, pentru o perioada de 5 pana la 7 ani de la data semnarii angajamentului. Semnarea si mentinerea angajamentului pe o perioada respectiva constituie criteriu de eligibilitate in vederea obtinerii sprijinului financiar.
Prin semnarea declaratiei de suprafata reclamanta si-a asumat datele consemnate in acest document. Ea trebuia sa cunoasca continutul angajamentului de agromediu, ca si consecintele nerespectarii acestuia cu atat mai mult cu cat era explicitat in mod expres in continutul documentatiei depuse.
De asemenea, curtea retine ca exista temei atat in legislatia nationala cat si in cea unionala pentru recuperarea sumelor acordate cu incalcarea normelor legale incidente, iar in ceea ce priveste cuantumul sanctiunii, avand in vedere ca este vorba despre sanctiuni aferente campaniilor din ani diferiti, actele care genereaza dreptul la obtinerea platilor sunt cererile anuale, respectiv cele aferente anilor 2011 si 2012. Ca atare, regimul juridic al sanctiunilor va fi guvernat de actele normative in vigoare la momentele depunerii cererilor.
Sectia de contencios administrativ si fiscal – Decizia nr. 3182/21 octombrie 2015.
Prin sentinta nr. 229/CA/2015 pronuntata de Tribunalul Sibiu – Sectia a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal a fost respinsa ca nefondata actiunea in contencios administrativ formulata de reclamanta SC A.T. SRL impotriva paratei Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura – Centrul judetean S.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta.
In sustinerea recursului intelege sa invoce motivele de casare prevazute de art. 488 alin. 1 pct. 6 si 8 din Noul Cod de Procedura Civila, din urmatoarele considerente:
1.) In mod gresit instanta de fond retine legalitatea procesului verbal intocmit de intimata in ceea ce priveste motivarea in drept a acestui act in conditiile in care acesta nu cuprinde textele de lege presupus a fi incalcate de recurenta.
In concret, in actul contestat se fac referiri doar la dispozitiile O.U.G. nr.125/2006 privitoare la conditiile generale si conditiile de eligibilitate pentru acordarea masurilor de sprijin.
Avand in vedere aceasta carenta a procesului-verbal contestat, instanta de fond ar fi trebuit sa constate nelegalitatea acestuia raportat la faptul ca datorita nemotivarii in drept a faptei retinute in sarcina societatii reclamante, aceasta a fost pusa in imposibilitatea de a se apara si de a demonstra netemeinicia actului de constatare.
2.) De asemenea, in mod gresit instanta de fond a considerat ca in cauza este indicat temeiul de drept al sanctiunii aplicate.
Analizand continutul dispozitiilor O.U.G. nr.125/2006, se poate constata ca acesta nu cuprinde o sanctiune de natura celei aplicate prin actul contestat.
In lipsa indicarii in concret a normei de drept incalcate si a consecintelor acestei conduite considera ca in cauza nu poate fi aplicata o sanctiune.
3.) Hotararea instantei de fond este nelegala si prin prisma incalcarii dispozitiilor art. 17 din O.U.G. nr.66/2011, conform caruia, „orice actiune intreprinsa in sensul constatarii unei nereguli si al stabilirii creantelor bugetare rezultate din nereguli se realizeaza cu aplicarea principiului proportionalitatii, tinandu-se seama de natura si de gravitatea neregulii constatate, precum si de amploarea si de implicatiile financiare ale acesteia”.
In cazul de fata presupusa supradeclarare s-a constatat de catre intimata ca fiind de 6,40 ha din suprafata totala declarata.
In speta, chiar daca s-ar retine culpa reclamantei cu privire savarsirea neregulii, suma pe care ar fi trebuit sa o restituie ar fi trebuit sa reprezinte procentul pe care il ocupa suprafata de 6,40 ha din totalul suprafetei declarate.
In sprijinul acestui punct de vedere invoca si dispozitiile art. 16, al. 2 din H.G. nr.224/2008, conform carora, in caz de rectificare a suprafetelor initial declarate, platile sunt acordate pentru anul respectiv pentru suprafata rectificata.
Separat de aceasta chestiune, considera ca in cauza se poate pune si problema unei lipse de vinovatie, avandu-se in vedere ca in cursul anului 2010, in cursul unui control efectuat la terenurile detinute de reclamanta de catre angajatii intimatei s-a constatat ca suprafetele scriptice declarate corespund cu cele faptice.
4.)Hotararea instantei de fond este nelegala si sub aspectul mentinerii legalitatii procesului-verbal contestat, in ceea ce priveste obligarea reclamantei la restituirea subventiei pe intreaga perioada 2008 - 2012.
In cauza au fost incalcate si dispozitiile art. 16. din H.G. nr.224/2008.
Astfel, chiar daca s-a retine ca la momentul controlului din 2012 suprafata faptica este mai mica decat cea scriptica, societatea ar putea fi obligata la restituirea subventiei aferente acelei suprafete, dar doar pentru anul 2011.
In ceea ce priveste anul 2012, chiar daca s-ar aplica cota de diminuare reclamanta indeplineste conditiile impuse de dispozitiile art. 7 alin. 1) lit. a) din O.U.G. nr.125/2006 pentru a beneficia de acordarea de plati in cadrul schemelor de plata unica pe suprafata.
5.)Hotararea instantei de fond este nelegala deoarece intimata a aplicat sanctiunea pentru toti cei 4 ani anteriori controlului, incalcand astfel, atat dispozitiile art. 16 din H.G. nr.224/2008, cat si prevederile Anexei 2 din Ordinul MADR nr. 75/2010.
6.) Se mai arata ca hotararea instantei de fond este nemotivata si sub aspectul temeiniciei procesului-verbal contestat intrucat nu se precizeaza modalitatea de determinare faptica a suprafetelor si aparatura folosita la efectuarea masuratorilor iar la momentul aplicarii pentru schemele de plati, la prima identificare a parcelelor, reprezentantii intimatei au procedat la notarea parcelelor pe o harta fara ca reprezentantii recurentei sa cunoasca scara la care era intocmita si nici daca aceasta se suprapune peste parcelele topografice inscrise in cartea funciara sau se fundamenteaza pe blocuri fizice.
Se mai arata ca societatea detine in proprietate, din anul 2008, aceeasi suprafata de teren pe care a declarat-o cu ocazia primei identificari a terenurilor si nu poate explica cum din anul 2010, de la primul control efectuat de intimata si pana in anul 2012, la momentul celui de al II-lea control suprafata de teren s-a diminuat cu 6,40 ha.
In vederea clarificarii acestor aspecte a solicitat la instanta de fond efectuarea unei expertize topografice, cerere care a fost respinsa.
In drept, se invoca art. 466 si urm. NCPC.
Parata Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura Centrul judetean S. a depus intampinare prin care a solicitat respingerea recursului.
In motivarea intampinarii se arata ca instanta de fond, in mod temeinic a respins actiunea reclamantei, in urma analizarii cauzei sub toate aspectele, dand dovada de obiectivitate, in raport atat de interpretarea dispozitiilor legale nationale si comunitare, de specificul obiectului cauzei, cat si fata de probatoriul cu inscrisuri administrat de partile implicate in cauza.
In motivarea sa, prima instanta a procedat la o verificare detaliata a tuturor normelor legale, comunitare si nationale, incidente in cauza, fapt ce a condus la respingerea cererii.
Se mai precizeaza ca in momentul in care un fermier acceseaza masuri de agromediu, acesta are obligatia sa se asigure ca poate sa mentina aceste suprafete cel putin 5 ani, asa cum s-a angajat prin semnarea formularului de angajamente si declaratii - masuri de agromediu.
Astfel, reclamanta avand angajament de agromediu in derulare semnat pe o perioada de 5 ani pentru parcele de 23,20 ha (PI3), 41,80 ha (P14) respectiv de 13,79 ha (P31), era obligata sa mentina suprafata acestor parcele timp de 5 ani.
De asemenea, instanta a constatat in mod corect ca procesul-verbal contine motivele de fapt si de drept, fiind semnat de toti membrii comisiei. Sanctiunea aplicata este in stransa legatura cu procentul de supradeclarare care a fost stabilit de 1,5722% DAR este mai mare de 2 ha, astfel incat, potrivit anexei nr.l, litera B din Ordinul nr.75/2010, s-a aplicat sanctiunea stabilita pentru supradeclararea suprafetelor care prevede ca in cazul in care diferenta dintre suprafata declarata si suprafata determinata depaseste 3% dar este mai mica de 30% din suprafata determinata, suma care urmeaza sa se acorde se reduce, in ceea ce priveste cererile de ajutor pentru 2009 cu dublu diferentei constatate.
Analizand recursul formulat din prisma motivelor invocate, curtea constata urmatoarele:
In ce priveste motivul de casare prevazut de art. 488 alin.1 pct. 6 din Noul Cod de procedura civila, respectiv cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cand cuprinde motive contradictorii ori numai motive straine de natura cauzei, curtea retine ca acesta nu este intemeiat.
Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) din Noul Cod de procedura civila , hotararea va cuprinde considerentele, in care se vor arata obiectul cererii si sustinerile pe scurt ale partilor, expunerea situatiei de fapt retinuta de instanta pe baza probelor administrate, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia, aratandu-se atat motivele pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.
Obligatia de motivare impune o apreciere intotdeauna atasata de natura cauzei, de circumstantele acesteia, stilul judiciar si tipologia actului de justitie. Motivarea unei hotarari este inteleasa ca un silogism logic, de natura a explica inteligibil hotararea luata, ceea ce nu inseamna un raspuns exhaustiv al tuturor argumentelor aduse de parte - dar nici ignorarea lor - ci un raspuns al argumentelor fundamentale, al acelora care sunt susceptibile, prin continutul lor, sa influenteze solutia.
Prin precizarea depusa la 23.06.2015 recurenta intelege sa incadreze criticile 1) si partial 3) din cuprinsul cererii de recurs in motivul de casare mai sus enuntat.
In ce priveste prima critica se constata ca nemultumirea partii este legata de faptul ca instanta de fond a retinut legalitatea procesului verbal atacat, desi reclamanta il criticase pentru lipsa motivelor de drept.
O asemenea critica nu tine de modalitatea de argumentare ci de concluzia la care a ajuns judecatorul fondului, astfel ca ea nu poate fi analizata prin prisma motivului de casare prevazut de pct. 6 ci prin cel prevazut de pct. 8, atunci cand se analizeaza justetea silogismului judiciar prin prisma normelor legale incidente, asa cum au fost sau trebuiau sa fie interpretate si aplicate.
Mentiunea referitoare la pretinsa contradictie dintre data intocmirii procesului verbal …/18.10.2012 si data emiterii deciziei de investire a comisiei, 30.08.2013 a fost invocata numai prin precizarile ulterioare expirarii termenului de depunere a recursului, astfel ca nu poate face obiectul prezentei analize.
Cea de-a doua critica, prezentata ca si motiv contradictoriu, o reprezinta pretinsa contradictie dintre rezultatul constatarilor realizate de reprezentantii intimatei in cursul anului 2012, cand s-a constatat o diferenta intre suprafetele declarate si cele gasite la control, raportat a rezultatul controlului din anul 2010 cand s-a constatat o identitate intre cele doua.
Aceasta critica nu poate fi primita in conditiile in care judecatorul fondului si-a argumentat optiunea la pct. 4.3 din considerente, retinand ca reducerea suprafetei declarata, nu rezulta exclusiv ca urmare a modificarii metodei de masurare a parcelelor in cauza.
In fine, poate fi incadrata la acest motiv de casare si critica nr.6) referitoare la nemotivarea sentintei si sub aspectul temeiniciei procesului-verbal contestat.
Sub acest aspect se sustine ca, in cuprinsul acestuia nu se precizeaza modalitatea de determinare faptica a suprafetelor si aparatura folosita la efectuarea masuratorilor.
Curtea retine ca la pct. 5 din procesul verbal se face trimitere la controlul clasic pe teren din campania 2012, ca act si moment la care s-au constatat diferentele de suprafata.
Asa cum rezulta din procesul verbal aflat la dosarul instantei de fond, controlul in teren a fost realizat la 19.09.2012, in prezenta reprezentatului recurentei, B.C., care a semnat raportul si a mentionat expres ca nu are obiectiuni iar masuratorile au fost realizate cu aparatura GPS, ocazie cu care s-au constatat neconformitati:
- parcela nr… din BF (bloc fizic) - …, in suprafata declarata de 23,20 ha, a fost identificata in suprafata de 21,11 ha,
- parcela nr… din BF (bloc fizic) - …, in suprafata declarata de 41,80 ha, a fost identificata in suprafata de 38,34 ha,
- parcela nr…, care a fost declarata in suprafata de 13,79 ha si a fost identificata in suprafata de 12,94 ha.
Acest proces verbal a stat la baza procesului verbal de constatare a neconformitatilor …/18.10.2012 in temeiul caruia a fost intocmita Nota de fundamentare …/06.12.2012, avuta in vedere de catre directorul executiv al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura - Centrul Judetean S. la emiterea Deciziei …/30.08.2013 privind constituirea echipelor cu atributii de verificare a cazurilor pentru care au fost generate note de fundamentare din aplicatia Debitori IACS.
Fata de aceste aspecte nu pot fi retinute ca intemeiate criticile recurentei.
Neintemeiate sunt si sustinerile potrivit carora, la momentul aplicarii pentru schemele de plati, la prima identificare a parcelelor, reprezentantii intimatei au procedat la notarea parcelelor pe o harta fara ca reprezentantii recurentei sa cunoasca scara la care era intocmita si nici daca aceasta se suprapune peste parcelele topografice inscrise in cartea funciara sau se fundamenteaza pe blocuri fizice.
In conditiile in care, potrivit art. 12 alin. 3 din Regulamentul CE 796/2004, agricultorul este cel care are obligatia de a preciza localizarea parcelelor, acesta nu poate invoca propria culpa in dimensionarea si pozitionarea parcelelor in cadrul blocurilor fizice, cu atat mai mult cu cat, prin semnarea declaratiei de suprafata, reclamanta si-a asumat datele consemnate in acest document.
Avand in vedere cele mai sus expuse precum si faptul ca argumentele expuse de judecatorul fondului, desi succinte, sunt clare si explicite si converg spre solutia preconizata, se constata ca nu exista nici un temei pentru casarea sentintei sub aspectul motivului de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 6 din Noul Cod de procedura civila.
In ce priveste motivul prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 8 din Codul de procedura civila 2010, respectiv cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material, curtea constata ca dispozitiile invocate au fost corect interpretate de prima instanta.
Se sustine ca sanctiunea aplicata este nelegala intrucat ea nu este reglementata de dispozitiile OUG nr.125/2006, precum si pentru faptul ca incalca prevederile art.17 din OUG nr.66/2011, art. 7 alin. 1) lit. a) din OUG nr.125/2006, art. 16. din HG nr.224/2008, respectiv a Anexei 2 din Ordinul MADR nr. 75/2010.
Potrivit dispozitiilor art. 17 din OUG 66/2011, „orice actiune intreprinsa in sensul constatarii unei nereguli si al stabilirii creantelor bugetare rezultate din nereguli se realizeaza cu aplicarea principiului proportionalitatii, tinandu-se seama de natura si de gravitatea neregulii constatate, precum si de amploarea si de implicatiile financiare ale acesteia”.
Art. 16 din HG 224/2008 prevede ca:
(1) Angajamentele asumate pe o perioada de 5 ani, potrivit fiselor masurilor 211 "Sprijin pentru zona montana defavorizata" si 212 "Sprijin pentru zone defavorizate - altele decat zona montana", nu sunt conditionate de mentinerea aceleiasi suprafete pe durata celor 5 ani.
(2) Suprafetele pentru care se solicita anual sprijin pot varia ca dimensiune sau locatie, platile efectuandu-se in functie de suprafata pentru care se aplica anual, cu conditia amplasarii intr-o zona defavorizata, desemnata in cadrul PNDR.
Conform art. 7 alin. 1) lit. a) din OUG 125/2006 pentru a beneficia de acordarea de plati in cadrul schemelor de plata unica pe suprafata, solicitantii trebuie sa fie inscrisi in Registrul fermierilor, administrat de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, sa depuna cerere de solicitare a platilor la termen si sa indeplineasca urmatoarele conditii generale:
a) sa exploateze un teren agricol cu o suprafata de cel putin 1 ha, iar suprafata parcelei agricole sa fie de cel putin 0,3 ha, iar in cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbustilor fructiferi, suprafata minima a parcelei trebuie sa fie de cel putin 0,1 ha.
In fine, potrivit Anexei 2 - Sistemul de sanctiuni pentru masura 214 "Plati de agro-mediu" - din Ordinul MADR nr. 75/2010, lit. B) par. 1.) :
Daca suprafata declarata pentru plata depaseste suprafata determinata cu un procent mai mare de 3% din suprafata determinata, dar mai mica sau egala cu 30% din suprafata determinata, plata se calculeaza pe baza suprafetei determinate, din care se scade dublul diferentei constatate.
Pe baza textelor mai sus evocate recurenta sustine ca sanctiunea aplicata este nelegala, pe de o parte, pentru ca trebuia retinuta suma doar pentru procentul care il reprezenta suprafata de 6,40 ha din totalul suprafetei declarate iar pe de alta parte, masura de recuperare nu putea viza decat anul 2011, nu si anii anteriori.
Cu privire la legalitatea aplicarii sanctiunii curtea retine ca notiunea de neregula este definita la art.2 alin.1 lit.(a) din O.U.G. nr. 66/2011 ca fiind: „orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate in raport cu dispozitiile nationale si/sau europene, precum si cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal incheiate in baza acestor dispozitii, ce rezulta dintr-o actiune sau inactiune a beneficiarului ori a autoritatii cu competente in gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internationali si/sau fondurile publice nationale aferente acestora printr-o suma platita necuvenit".
Potrivit art. 5 alin. 1 din Regulamentul 65/2011 de stabilire a normelor de punere in aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului in ceea ce priveste punerea in aplicare a procedurilor de control si a ecoconditionalitatii in cazul masurilor de sprijin pentru dezvoltare rurala (in vigoare din 01.01.2011): in cazul efectuarii unei plati necuvenite, beneficiarul ramburseaza suma respectiva impreuna cu dobanda aferenta acesteia, calculata in conformitate cu alineatul (2).
Aceeasi obligatie se regaseste si in cuprinsul art. 80 alin. 1 din Regulamentul (CE) nr. 1122/2009 al Comisiei din 30 noiembrie 2009.
Ca atare curtea retine ca exista temei atat in legislatia nationala cat si in cea unionala pentru recuperarea sumelor acordate cu incalcarea normelor legale incidente, astfel ca imprejurarea ca aceasta sanctiune nu este prevazuta de OUG 125/2006 nu este de natura sa conduca la anularea actelor atacate.
In ceea ce priveste cuantumul sanctiunii, avand in vedere ca este vorba despre sanctiuni aferente campaniilor din ani diferiti, actele care genereaza dreptul la obtinerea platilor sunt cererile anuale, respectiv cele aferente anilor 2011 si 2012. Ca atare regimul juridic al sanctiunilor va fi guvernat de actele normative in vigoare la momentele depunerii cererilor.
In aceste conditii trebuie retinut ca prevederile Ordinului MADR nr. 75/2010 nu pot fi incidente cauzei intrucat acesta a fost abrogat prin Ordinul Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr. 20/2011, in vigoare din 17.02.2011.
Potrivit Anexei 1 - Sistemul de sanctiuni pentru masurile 211 "Sprijin pentru zona montana defavorizata" si 212 "Sprijin pentru zone defavorizate, altele decat zona montana" - din Ordinul MADR nr. 20/2011, lit. A) pct. b) :
Daca suprafata declarata pentru plata depaseste suprafata determinata cu un procent mai mare de 3% din suprafata determinata sau 2 hectare, dar mai mic sau egal cu 20% din suprafata determinata, plata se calculeaza pe baza suprafetei determinate, din care se scade dublul diferentei constatate.
Acelasi continut il are si norma cuprinsa in Anexa 2 - Sistemul de sanctiuni pentru masura 214 "Plati de agro-mediu" - din Ordinul MADR nr. 20/2011, lit. A) pct. b).
Dealtfel, continutul acestei norme a si fost invocat in intampinare de catre parata intimata (atat la fond cat si in recurs) care i l-a atribuit insa, in mod eronat, normei similare reglementate de Ordinul MADR nr. 75/2010.
Un argument important il constituie si faptul ca norma secundara mai sus enuntata se regaseste in textul art. 58 alin. 1 din Regulamentul (CE) nr. 1122/2009 al Comisiei, text ce era oricum direct aplicabil in legislatia nationala cu forta specifica legislatiei primare.
Ca atare, intrucat procentul de supradeclarare era de 1,5722%, respectiv mai mic de 3%, intimata a facut aplicarea tezei alternative, constatand ca suprafata (in speta 6,4 ha) este mai mare de 2 ha, astfel ca a fost atrasa incidenta sanctiunii constand in dublul diferentei constatate: 6,40 ha x 2 = 12,80 ha iar 407,07 ha (constatate la masuratoare in loc de 413,47 ha declarate) – 12,80 ha = 394,27 ha (suprafata pentru care au fost calculate drepturile cuvenite).
Astfel, principiul proportionalitatii, in varianta specifica abaterii, a fost respectat, masura luata nefiind contrara prevederilor art. 17 din OUG nr.66/2011.
In ceea ce priveste perioada pe care s-a intins sanctiunea, sumele aferente Schemei de Plata Unica pe Suprafata si ZMD au fost calculate pentru anii 2011 si 2012, in timp ce pentru angajamentul de agromediu masura a vizat intreaga perioada de 5 ani.
Ca atare nu se poate sustine ca ar fi fost incalcate prevederile art. 7 alin. 1) lit. a) din OUG nr.125/2006 si art. 16 din HG nr.224/2008 intrucat cele doua texte vizeaza conditiile de acordare a platilor pentru Schema de Plata Unica pe Suprafata si ZMD, pentru suprafetele declarate si confirmate dupa control. Or in speta, ceea ce s-a recuperat, pentru cele doua scheme, sunt sumele aferente suprafetelor care nu au fost regasite la control si numai pentru perioada respectiva, anul 2010 si cei anteriori neintrand in aceasta categorie.
Recuperarea sumelor retroactiv s-a realizat numai pentru angajamentul de agromediu, avand in vedere ca platile pentru agromediu au fost acordate in temeiul art. 39, alin. 1 din Regulamentul CE nr. 1698/2005 al Consiliului din 20.09.2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR).
Potrivit acestui act normativ acestea se acorda agricultorilor care isi asuma voluntar angajamente in favoarea agromediului si se refera la respectarea bunelor conditii agricole si de mediu, cerintelor minime pe suprafata intregii exploatatii si cerintelor specifice aferente unuia sau mai multor din cele patru pachete disponibile pentru care aplica pe suprafata pentru care solicita sprijinul, pentru o perioada de 5 pana la 7 ani de la data semnarii angajamentului. Semnarea si mentinerea angajamentului pe o perioada respectiva constituie criteriu de eligibilitate in vederea obtinerii sprijinului financiar.
Prin semnarea declaratiei de suprafata reclamanta si-a asumat datele consemnate in acest document. Ea trebuia sa cunoasca continutul angajamentului de agromediu, ca si consecintele nerespectarii acestuia cu atat mai mult cu cat era explicitat in mod expres in continutul documentatiei depuse.
Or, in speta, asa cum rezulta din inscrisurile aflate la dosar reclamanta nu a mentinut suprafata declarata in anul 2008 pe intreaga perioada de valabilitate a angajamentului de agromediu (in campaniile 2011 si 2012 suprafata determinata fiind mai mica cu 6,40 ha), debitul stabilit prin procesul-verbal atacat fiind tocmai consecinta nerespectarii acestui angajament.
In fine, critica referitoare la pretinsa nelegalitate a procesului verbal pentru neindeplinirea conditiilor legate de motivare nu poate fi retinuta.
Curtea retine ca motivarea actului administrativ reprezinta o conditie de legalitate externa a actului, care urmareste o dubla finalitate: indeplineste o functie de transparenta a procedurilor administrative in profitul cetatenilor care vor putea astfel sa verifice daca actul este sau nu intemeiat si permite autoritatii judiciare sa exercite controlul de legalitate asupra acestuia.
In speta, verificarea la care a fost supusa reclamanta s-a efectuat in temeiul O.U.G. 66/2011, astfel ca procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare trebuie sa cuprinda toate elementele prevazute de art. 21 alin. 21, respectiv: denumirea autoritatii emitente, data la care a fost emis, datele de identificare a debitorului sau a persoanei imputernicite de debitor, cuantumul creantei bugetare stabilite in urma constatarilor, motivele de fapt, temeiul de drept, numele si semnatura conducatorului autoritatii emitente, stampila autoritatii emitente, posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestatiei si autoritatea la care se depune contestatia.
Analiza continutului actului atacat releva faptul ca acesta cuprinde mentiunile enumerate mai sus, astfel ca nu se poate sustine ca autoritatea publica emitenta nu a respectat principiul motivarii actului administrativ.
Retinand ca dispozitiile invocate au fost corect interpretate, curtea constata ca nici motivul de casare reglementat de art. 488 alin. 1 pct. 8 din Codul de procedura civila 2010 nu subzista si ca atare, recursul declarat urmeaza a fost respins potrivit art. 496 alin. 1 din acelasi act normativ.
Potrivit Regulamentului CE nr. 1698/2005 al Consiliului din 20.09.2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) platile pentru agromediu se acorda agricultorilor care isi asuma voluntar angajamente in favoarea agromediului si se refera la respectarea bunelor conditii agricole si de mediu, cerintelor minime pe suprafata intregii exploatatii si cerintelor specifice aferente unuia sau mai multor din cele patru pachete disponibile pentru care aplica pe suprafata pentru care solicita sprijinul, pentru o perioada de 5 pana la 7 ani de la data semnarii angajamentului. Semnarea si mentinerea angajamentului pe o perioada respectiva constituie criteriu de eligibilitate in vederea obtinerii sprijinului financiar.
Prin semnarea declaratiei de suprafata reclamanta si-a asumat datele consemnate in acest document. Ea trebuia sa cunoasca continutul angajamentului de agromediu, ca si consecintele nerespectarii acestuia cu atat mai mult cu cat era explicitat in mod expres in continutul documentatiei depuse.
De asemenea, curtea retine ca exista temei atat in legislatia nationala cat si in cea unionala pentru recuperarea sumelor acordate cu incalcarea normelor legale incidente, iar in ceea ce priveste cuantumul sanctiunii, avand in vedere ca este vorba despre sanctiuni aferente campaniilor din ani diferiti, actele care genereaza dreptul la obtinerea platilor sunt cererile anuale, respectiv cele aferente anilor 2011 si 2012. Ca atare, regimul juridic al sanctiunilor va fi guvernat de actele normative in vigoare la momentele depunerii cererilor.
Sectia de contencios administrativ si fiscal – Decizia nr. 3182/21 octombrie 2015.
Prin sentinta nr. 229/CA/2015 pronuntata de Tribunalul Sibiu – Sectia a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal a fost respinsa ca nefondata actiunea in contencios administrativ formulata de reclamanta SC A.T. SRL impotriva paratei Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura – Centrul judetean S.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta.
In sustinerea recursului intelege sa invoce motivele de casare prevazute de art. 488 alin. 1 pct. 6 si 8 din Noul Cod de Procedura Civila, din urmatoarele considerente:
1.) In mod gresit instanta de fond retine legalitatea procesului verbal intocmit de intimata in ceea ce priveste motivarea in drept a acestui act in conditiile in care acesta nu cuprinde textele de lege presupus a fi incalcate de recurenta.
In concret, in actul contestat se fac referiri doar la dispozitiile O.U.G. nr.125/2006 privitoare la conditiile generale si conditiile de eligibilitate pentru acordarea masurilor de sprijin.
Avand in vedere aceasta carenta a procesului-verbal contestat, instanta de fond ar fi trebuit sa constate nelegalitatea acestuia raportat la faptul ca datorita nemotivarii in drept a faptei retinute in sarcina societatii reclamante, aceasta a fost pusa in imposibilitatea de a se apara si de a demonstra netemeinicia actului de constatare.
2.) De asemenea, in mod gresit instanta de fond a considerat ca in cauza este indicat temeiul de drept al sanctiunii aplicate.
Analizand continutul dispozitiilor O.U.G. nr.125/2006, se poate constata ca acesta nu cuprinde o sanctiune de natura celei aplicate prin actul contestat.
In lipsa indicarii in concret a normei de drept incalcate si a consecintelor acestei conduite considera ca in cauza nu poate fi aplicata o sanctiune.
3.) Hotararea instantei de fond este nelegala si prin prisma incalcarii dispozitiilor art. 17 din O.U.G. nr.66/2011, conform caruia, „orice actiune intreprinsa in sensul constatarii unei nereguli si al stabilirii creantelor bugetare rezultate din nereguli se realizeaza cu aplicarea principiului proportionalitatii, tinandu-se seama de natura si de gravitatea neregulii constatate, precum si de amploarea si de implicatiile financiare ale acesteia”.
In cazul de fata presupusa supradeclarare s-a constatat de catre intimata ca fiind de 6,40 ha din suprafata totala declarata.
In speta, chiar daca s-ar retine culpa reclamantei cu privire savarsirea neregulii, suma pe care ar fi trebuit sa o restituie ar fi trebuit sa reprezinte procentul pe care il ocupa suprafata de 6,40 ha din totalul suprafetei declarate.
In sprijinul acestui punct de vedere invoca si dispozitiile art. 16, al. 2 din H.G. nr.224/2008, conform carora, in caz de rectificare a suprafetelor initial declarate, platile sunt acordate pentru anul respectiv pentru suprafata rectificata.
Separat de aceasta chestiune, considera ca in cauza se poate pune si problema unei lipse de vinovatie, avandu-se in vedere ca in cursul anului 2010, in cursul unui control efectuat la terenurile detinute de reclamanta de catre angajatii intimatei s-a constatat ca suprafetele scriptice declarate corespund cu cele faptice.
4.)Hotararea instantei de fond este nelegala si sub aspectul mentinerii legalitatii procesului-verbal contestat, in ceea ce priveste obligarea reclamantei la restituirea subventiei pe intreaga perioada 2008 - 2012.
In cauza au fost incalcate si dispozitiile art. 16. din H.G. nr.224/2008.
Astfel, chiar daca s-a retine ca la momentul controlului din 2012 suprafata faptica este mai mica decat cea scriptica, societatea ar putea fi obligata la restituirea subventiei aferente acelei suprafete, dar doar pentru anul 2011.
In ceea ce priveste anul 2012, chiar daca s-ar aplica cota de diminuare reclamanta indeplineste conditiile impuse de dispozitiile art. 7 alin. 1) lit. a) din O.U.G. nr.125/2006 pentru a beneficia de acordarea de plati in cadrul schemelor de plata unica pe suprafata.
5.)Hotararea instantei de fond este nelegala deoarece intimata a aplicat sanctiunea pentru toti cei 4 ani anteriori controlului, incalcand astfel, atat dispozitiile art. 16 din H.G. nr.224/2008, cat si prevederile Anexei 2 din Ordinul MADR nr. 75/2010.
6.) Se mai arata ca hotararea instantei de fond este nemotivata si sub aspectul temeiniciei procesului-verbal contestat intrucat nu se precizeaza modalitatea de determinare faptica a suprafetelor si aparatura folosita la efectuarea masuratorilor iar la momentul aplicarii pentru schemele de plati, la prima identificare a parcelelor, reprezentantii intimatei au procedat la notarea parcelelor pe o harta fara ca reprezentantii recurentei sa cunoasca scara la care era intocmita si nici daca aceasta se suprapune peste parcelele topografice inscrise in cartea funciara sau se fundamenteaza pe blocuri fizice.
Se mai arata ca societatea detine in proprietate, din anul 2008, aceeasi suprafata de teren pe care a declarat-o cu ocazia primei identificari a terenurilor si nu poate explica cum din anul 2010, de la primul control efectuat de intimata si pana in anul 2012, la momentul celui de al II-lea control suprafata de teren s-a diminuat cu 6,40 ha.
In vederea clarificarii acestor aspecte a solicitat la instanta de fond efectuarea unei expertize topografice, cerere care a fost respinsa.
In drept, se invoca art. 466 si urm. NCPC.
Parata Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura Centrul judetean S. a depus intampinare prin care a solicitat respingerea recursului.
In motivarea intampinarii se arata ca instanta de fond, in mod temeinic a respins actiunea reclamantei, in urma analizarii cauzei sub toate aspectele, dand dovada de obiectivitate, in raport atat de interpretarea dispozitiilor legale nationale si comunitare, de specificul obiectului cauzei, cat si fata de probatoriul cu inscrisuri administrat de partile implicate in cauza.
In motivarea sa, prima instanta a procedat la o verificare detaliata a tuturor normelor legale, comunitare si nationale, incidente in cauza, fapt ce a condus la respingerea cererii.
Se mai precizeaza ca in momentul in care un fermier acceseaza masuri de agromediu, acesta are obligatia sa se asigure ca poate sa mentina aceste suprafete cel putin 5 ani, asa cum s-a angajat prin semnarea formularului de angajamente si declaratii - masuri de agromediu.
Astfel, reclamanta avand angajament de agromediu in derulare semnat pe o perioada de 5 ani pentru parcele de 23,20 ha (PI3), 41,80 ha (P14) respectiv de 13,79 ha (P31), era obligata sa mentina suprafata acestor parcele timp de 5 ani.
De asemenea, instanta a constatat in mod corect ca procesul-verbal contine motivele de fapt si de drept, fiind semnat de toti membrii comisiei. Sanctiunea aplicata este in stransa legatura cu procentul de supradeclarare care a fost stabilit de 1,5722% DAR este mai mare de 2 ha, astfel incat, potrivit anexei nr.l, litera B din Ordinul nr.75/2010, s-a aplicat sanctiunea stabilita pentru supradeclararea suprafetelor care prevede ca in cazul in care diferenta dintre suprafata declarata si suprafata determinata depaseste 3% dar este mai mica de 30% din suprafata determinata, suma care urmeaza sa se acorde se reduce, in ceea ce priveste cererile de ajutor pentru 2009 cu dublu diferentei constatate.
Analizand recursul formulat din prisma motivelor invocate, curtea constata urmatoarele:
In ce priveste motivul de casare prevazut de art. 488 alin.1 pct. 6 din Noul Cod de procedura civila, respectiv cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cand cuprinde motive contradictorii ori numai motive straine de natura cauzei, curtea retine ca acesta nu este intemeiat.
Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) din Noul Cod de procedura civila , hotararea va cuprinde considerentele, in care se vor arata obiectul cererii si sustinerile pe scurt ale partilor, expunerea situatiei de fapt retinuta de instanta pe baza probelor administrate, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia, aratandu-se atat motivele pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.
Obligatia de motivare impune o apreciere intotdeauna atasata de natura cauzei, de circumstantele acesteia, stilul judiciar si tipologia actului de justitie. Motivarea unei hotarari este inteleasa ca un silogism logic, de natura a explica inteligibil hotararea luata, ceea ce nu inseamna un raspuns exhaustiv al tuturor argumentelor aduse de parte - dar nici ignorarea lor - ci un raspuns al argumentelor fundamentale, al acelora care sunt susceptibile, prin continutul lor, sa influenteze solutia.
Prin precizarea depusa la 23.06.2015 recurenta intelege sa incadreze criticile 1) si partial 3) din cuprinsul cererii de recurs in motivul de casare mai sus enuntat.
In ce priveste prima critica se constata ca nemultumirea partii este legata de faptul ca instanta de fond a retinut legalitatea procesului verbal atacat, desi reclamanta il criticase pentru lipsa motivelor de drept.
O asemenea critica nu tine de modalitatea de argumentare ci de concluzia la care a ajuns judecatorul fondului, astfel ca ea nu poate fi analizata prin prisma motivului de casare prevazut de pct. 6 ci prin cel prevazut de pct. 8, atunci cand se analizeaza justetea silogismului judiciar prin prisma normelor legale incidente, asa cum au fost sau trebuiau sa fie interpretate si aplicate.
Mentiunea referitoare la pretinsa contradictie dintre data intocmirii procesului verbal …/18.10.2012 si data emiterii deciziei de investire a comisiei, 30.08.2013 a fost invocata numai prin precizarile ulterioare expirarii termenului de depunere a recursului, astfel ca nu poate face obiectul prezentei analize.
Cea de-a doua critica, prezentata ca si motiv contradictoriu, o reprezinta pretinsa contradictie dintre rezultatul constatarilor realizate de reprezentantii intimatei in cursul anului 2012, cand s-a constatat o diferenta intre suprafetele declarate si cele gasite la control, raportat a rezultatul controlului din anul 2010 cand s-a constatat o identitate intre cele doua.
Aceasta critica nu poate fi primita in conditiile in care judecatorul fondului si-a argumentat optiunea la pct. 4.3 din considerente, retinand ca reducerea suprafetei declarata, nu rezulta exclusiv ca urmare a modificarii metodei de masurare a parcelelor in cauza.
In fine, poate fi incadrata la acest motiv de casare si critica nr.6) referitoare la nemotivarea sentintei si sub aspectul temeiniciei procesului-verbal contestat.
Sub acest aspect se sustine ca, in cuprinsul acestuia nu se precizeaza modalitatea de determinare faptica a suprafetelor si aparatura folosita la efectuarea masuratorilor.
Curtea retine ca la pct. 5 din procesul verbal se face trimitere la controlul clasic pe teren din campania 2012, ca act si moment la care s-au constatat diferentele de suprafata.
Asa cum rezulta din procesul verbal aflat la dosarul instantei de fond, controlul in teren a fost realizat la 19.09.2012, in prezenta reprezentatului recurentei, B.C., care a semnat raportul si a mentionat expres ca nu are obiectiuni iar masuratorile au fost realizate cu aparatura GPS, ocazie cu care s-au constatat neconformitati:
- parcela nr… din BF (bloc fizic) - …, in suprafata declarata de 23,20 ha, a fost identificata in suprafata de 21,11 ha,
- parcela nr… din BF (bloc fizic) - …, in suprafata declarata de 41,80 ha, a fost identificata in suprafata de 38,34 ha,
- parcela nr…, care a fost declarata in suprafata de 13,79 ha si a fost identificata in suprafata de 12,94 ha.
Acest proces verbal a stat la baza procesului verbal de constatare a neconformitatilor …/18.10.2012 in temeiul caruia a fost intocmita Nota de fundamentare …/06.12.2012, avuta in vedere de catre directorul executiv al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura - Centrul Judetean S. la emiterea Deciziei …/30.08.2013 privind constituirea echipelor cu atributii de verificare a cazurilor pentru care au fost generate note de fundamentare din aplicatia Debitori IACS.
Fata de aceste aspecte nu pot fi retinute ca intemeiate criticile recurentei.
Neintemeiate sunt si sustinerile potrivit carora, la momentul aplicarii pentru schemele de plati, la prima identificare a parcelelor, reprezentantii intimatei au procedat la notarea parcelelor pe o harta fara ca reprezentantii recurentei sa cunoasca scara la care era intocmita si nici daca aceasta se suprapune peste parcelele topografice inscrise in cartea funciara sau se fundamenteaza pe blocuri fizice.
In conditiile in care, potrivit art. 12 alin. 3 din Regulamentul CE 796/2004, agricultorul este cel care are obligatia de a preciza localizarea parcelelor, acesta nu poate invoca propria culpa in dimensionarea si pozitionarea parcelelor in cadrul blocurilor fizice, cu atat mai mult cu cat, prin semnarea declaratiei de suprafata, reclamanta si-a asumat datele consemnate in acest document.
Avand in vedere cele mai sus expuse precum si faptul ca argumentele expuse de judecatorul fondului, desi succinte, sunt clare si explicite si converg spre solutia preconizata, se constata ca nu exista nici un temei pentru casarea sentintei sub aspectul motivului de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 6 din Noul Cod de procedura civila.
In ce priveste motivul prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 8 din Codul de procedura civila 2010, respectiv cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material, curtea constata ca dispozitiile invocate au fost corect interpretate de prima instanta.
Se sustine ca sanctiunea aplicata este nelegala intrucat ea nu este reglementata de dispozitiile OUG nr.125/2006, precum si pentru faptul ca incalca prevederile art.17 din OUG nr.66/2011, art. 7 alin. 1) lit. a) din OUG nr.125/2006, art. 16. din HG nr.224/2008, respectiv a Anexei 2 din Ordinul MADR nr. 75/2010.
Potrivit dispozitiilor art. 17 din OUG 66/2011, „orice actiune intreprinsa in sensul constatarii unei nereguli si al stabilirii creantelor bugetare rezultate din nereguli se realizeaza cu aplicarea principiului proportionalitatii, tinandu-se seama de natura si de gravitatea neregulii constatate, precum si de amploarea si de implicatiile financiare ale acesteia”.
Art. 16 din HG 224/2008 prevede ca:
(1) Angajamentele asumate pe o perioada de 5 ani, potrivit fiselor masurilor 211 "Sprijin pentru zona montana defavorizata" si 212 "Sprijin pentru zone defavorizate - altele decat zona montana", nu sunt conditionate de mentinerea aceleiasi suprafete pe durata celor 5 ani.
(2) Suprafetele pentru care se solicita anual sprijin pot varia ca dimensiune sau locatie, platile efectuandu-se in functie de suprafata pentru care se aplica anual, cu conditia amplasarii intr-o zona defavorizata, desemnata in cadrul PNDR.
Conform art. 7 alin. 1) lit. a) din OUG 125/2006 pentru a beneficia de acordarea de plati in cadrul schemelor de plata unica pe suprafata, solicitantii trebuie sa fie inscrisi in Registrul fermierilor, administrat de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, sa depuna cerere de solicitare a platilor la termen si sa indeplineasca urmatoarele conditii generale:
a) sa exploateze un teren agricol cu o suprafata de cel putin 1 ha, iar suprafata parcelei agricole sa fie de cel putin 0,3 ha, iar in cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbustilor fructiferi, suprafata minima a parcelei trebuie sa fie de cel putin 0,1 ha.
In fine, potrivit Anexei 2 - Sistemul de sanctiuni pentru masura 214 "Plati de agro-mediu" - din Ordinul MADR nr. 75/2010, lit. B) par. 1.) :
Daca suprafata declarata pentru plata depaseste suprafata determinata cu un procent mai mare de 3% din suprafata determinata, dar mai mica sau egala cu 30% din suprafata determinata, plata se calculeaza pe baza suprafetei determinate, din care se scade dublul diferentei constatate.
Pe baza textelor mai sus evocate recurenta sustine ca sanctiunea aplicata este nelegala, pe de o parte, pentru ca trebuia retinuta suma doar pentru procentul care il reprezenta suprafata de 6,40 ha din totalul suprafetei declarate iar pe de alta parte, masura de recuperare nu putea viza decat anul 2011, nu si anii anteriori.
Cu privire la legalitatea aplicarii sanctiunii curtea retine ca notiunea de neregula este definita la art.2 alin.1 lit.(a) din O.U.G. nr. 66/2011 ca fiind: „orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate in raport cu dispozitiile nationale si/sau europene, precum si cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal incheiate in baza acestor dispozitii, ce rezulta dintr-o actiune sau inactiune a beneficiarului ori a autoritatii cu competente in gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internationali si/sau fondurile publice nationale aferente acestora printr-o suma platita necuvenit".
Potrivit art. 5 alin. 1 din Regulamentul 65/2011 de stabilire a normelor de punere in aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului in ceea ce priveste punerea in aplicare a procedurilor de control si a ecoconditionalitatii in cazul masurilor de sprijin pentru dezvoltare rurala (in vigoare din 01.01.2011): in cazul efectuarii unei plati necuvenite, beneficiarul ramburseaza suma respectiva impreuna cu dobanda aferenta acesteia, calculata in conformitate cu alineatul (2).
Aceeasi obligatie se regaseste si in cuprinsul art. 80 alin. 1 din Regulamentul (CE) nr. 1122/2009 al Comisiei din 30 noiembrie 2009.
Ca atare curtea retine ca exista temei atat in legislatia nationala cat si in cea unionala pentru recuperarea sumelor acordate cu incalcarea normelor legale incidente, astfel ca imprejurarea ca aceasta sanctiune nu este prevazuta de OUG 125/2006 nu este de natura sa conduca la anularea actelor atacate.
In ceea ce priveste cuantumul sanctiunii, avand in vedere ca este vorba despre sanctiuni aferente campaniilor din ani diferiti, actele care genereaza dreptul la obtinerea platilor sunt cererile anuale, respectiv cele aferente anilor 2011 si 2012. Ca atare regimul juridic al sanctiunilor va fi guvernat de actele normative in vigoare la momentele depunerii cererilor.
In aceste conditii trebuie retinut ca prevederile Ordinului MADR nr. 75/2010 nu pot fi incidente cauzei intrucat acesta a fost abrogat prin Ordinul Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr. 20/2011, in vigoare din 17.02.2011.
Potrivit Anexei 1 - Sistemul de sanctiuni pentru masurile 211 "Sprijin pentru zona montana defavorizata" si 212 "Sprijin pentru zone defavorizate, altele decat zona montana" - din Ordinul MADR nr. 20/2011, lit. A) pct. b) :
Daca suprafata declarata pentru plata depaseste suprafata determinata cu un procent mai mare de 3% din suprafata determinata sau 2 hectare, dar mai mic sau egal cu 20% din suprafata determinata, plata se calculeaza pe baza suprafetei determinate, din care se scade dublul diferentei constatate.
Acelasi continut il are si norma cuprinsa in Anexa 2 - Sistemul de sanctiuni pentru masura 214 "Plati de agro-mediu" - din Ordinul MADR nr. 20/2011, lit. A) pct. b).
Dealtfel, continutul acestei norme a si fost invocat in intampinare de catre parata intimata (atat la fond cat si in recurs) care i l-a atribuit insa, in mod eronat, normei similare reglementate de Ordinul MADR nr. 75/2010.
Un argument important il constituie si faptul ca norma secundara mai sus enuntata se regaseste in textul art. 58 alin. 1 din Regulamentul (CE) nr. 1122/2009 al Comisiei, text ce era oricum direct aplicabil in legislatia nationala cu forta specifica legislatiei primare.
Ca atare, intrucat procentul de supradeclarare era de 1,5722%, respectiv mai mic de 3%, intimata a facut aplicarea tezei alternative, constatand ca suprafata (in speta 6,4 ha) este mai mare de 2 ha, astfel ca a fost atrasa incidenta sanctiunii constand in dublul diferentei constatate: 6,40 ha x 2 = 12,80 ha iar 407,07 ha (constatate la masuratoare in loc de 413,47 ha declarate) – 12,80 ha = 394,27 ha (suprafata pentru care au fost calculate drepturile cuvenite).
Astfel, principiul proportionalitatii, in varianta specifica abaterii, a fost respectat, masura luata nefiind contrara prevederilor art. 17 din OUG nr.66/2011.
In ceea ce priveste perioada pe care s-a intins sanctiunea, sumele aferente Schemei de Plata Unica pe Suprafata si ZMD au fost calculate pentru anii 2011 si 2012, in timp ce pentru angajamentul de agromediu masura a vizat intreaga perioada de 5 ani.
Ca atare nu se poate sustine ca ar fi fost incalcate prevederile art. 7 alin. 1) lit. a) din OUG nr.125/2006 si art. 16 din HG nr.224/2008 intrucat cele doua texte vizeaza conditiile de acordare a platilor pentru Schema de Plata Unica pe Suprafata si ZMD, pentru suprafetele declarate si confirmate dupa control. Or in speta, ceea ce s-a recuperat, pentru cele doua scheme, sunt sumele aferente suprafetelor care nu au fost regasite la control si numai pentru perioada respectiva, anul 2010 si cei anteriori neintrand in aceasta categorie.
Recuperarea sumelor retroactiv s-a realizat numai pentru angajamentul de agromediu, avand in vedere ca platile pentru agromediu au fost acordate in temeiul art. 39, alin. 1 din Regulamentul CE nr. 1698/2005 al Consiliului din 20.09.2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR).
Potrivit acestui act normativ acestea se acorda agricultorilor care isi asuma voluntar angajamente in favoarea agromediului si se refera la respectarea bunelor conditii agricole si de mediu, cerintelor minime pe suprafata intregii exploatatii si cerintelor specifice aferente unuia sau mai multor din cele patru pachete disponibile pentru care aplica pe suprafata pentru care solicita sprijinul, pentru o perioada de 5 pana la 7 ani de la data semnarii angajamentului. Semnarea si mentinerea angajamentului pe o perioada respectiva constituie criteriu de eligibilitate in vederea obtinerii sprijinului financiar.
Prin semnarea declaratiei de suprafata reclamanta si-a asumat datele consemnate in acest document. Ea trebuia sa cunoasca continutul angajamentului de agromediu, ca si consecintele nerespectarii acestuia cu atat mai mult cu cat era explicitat in mod expres in continutul documentatiei depuse.
Or, in speta, asa cum rezulta din inscrisurile aflate la dosar reclamanta nu a mentinut suprafata declarata in anul 2008 pe intreaga perioada de valabilitate a angajamentului de agromediu (in campaniile 2011 si 2012 suprafata determinata fiind mai mica cu 6,40 ha), debitul stabilit prin procesul-verbal atacat fiind tocmai consecinta nerespectarii acestui angajament.
In fine, critica referitoare la pretinsa nelegalitate a procesului verbal pentru neindeplinirea conditiilor legate de motivare nu poate fi retinuta.
Curtea retine ca motivarea actului administrativ reprezinta o conditie de legalitate externa a actului, care urmareste o dubla finalitate: indeplineste o functie de transparenta a procedurilor administrative in profitul cetatenilor care vor putea astfel sa verifice daca actul este sau nu intemeiat si permite autoritatii judiciare sa exercite controlul de legalitate asupra acestuia.
In speta, verificarea la care a fost supusa reclamanta s-a efectuat in temeiul O.U.G. 66/2011, astfel ca procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare trebuie sa cuprinda toate elementele prevazute de art. 21 alin. 21, respectiv: denumirea autoritatii emitente, data la care a fost emis, datele de identificare a debitorului sau a persoanei imputernicite de debitor, cuantumul creantei bugetare stabilite in urma constatarilor, motivele de fapt, temeiul de drept, numele si semnatura conducatorului autoritatii emitente, stampila autoritatii emitente, posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestatiei si autoritatea la care se depune contestatia.
Analiza continutului actului atacat releva faptul ca acesta cuprinde mentiunile enumerate mai sus, astfel ca nu se poate sustine ca autoritatea publica emitenta nu a respectat principiul motivarii actului administrativ.
Retinand ca dispozitiile invocate au fost corect interpretate, curtea constata ca nici motivul de casare reglementat de art. 488 alin. 1 pct. 8 din Codul de procedura civila 2010 nu subzista si ca atare, recursul declarat urmeaza a fost respins potrivit art. 496 alin. 1 din acelasi act normativ.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Plati
Revizuire. Inscrisuri doveditoare. - Decizie nr. 106 din data de 20.06.2018Revizuire. Existenta unor hotarari potrivnice. - Decizie nr. 405 din data de 25.04.2018
Personal bugetar. Salarizare. Sporuri. - Decizie nr. 716 din data de 27.06.2018
Expropriere. Termenul de emitere a hotararilor de stabilire a cuantumului despagubirilor de catre expropriator - Decizie nr. 522 din data de 16.05.2018
Concediere. Desfiintare post. Cauza reala si serioasa. - Decizie nr. 433 din data de 25.04.2018
Amnistie potrivit Legii nr.125/2014. Neincludere indemnizatie aferenta stabilirii domiciliului obligatoriu. - Decizie nr. 435 din data de 25.04.2018
Cerere de chemare in garantie. Conditii de admisibilitate. - Decizie nr. 232 din data de 07.03.2018
Salarizare. Existenta unor hotararii judecatoresti irevocabile prin care s-a stabilit dreptul de a avea inclus in indemnizatie indexarile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007. - Decizie nr. 219 din data de 07.03.2018
Competenta materiala. Aplicarea Deciziei (RIL) nr. 18/2016 a Inaltei Cur?ii de Casa?ie ?i Justi?ie. - Sentinta civila nr. 34 din data de 13.02.2018
Salarizare. Situatia in care se pastreaza salariul de baza aferent lunii iulie 2016. - Decizie nr. 13 din data de 09.02.2018
Actiune in constatare. Competenta materiala. - Sentinta civila nr. 32 din data de 08.02.2018
Legalitatea ordinului prefectului avand ca obiect cuantumul sporului pentru condi?ii vatamatoare acordat func?ionarilor publici in baza art. 3^1 alin. 1 din OUG 57/2015. - Decizie nr. 4718 din data de 27.11.2017
Limitele dreptului de apreciere al organului fiscal in stabilirea cuantumului onorariului de avocat. - Decizie nr. 3313 din data de 13.10.2017
Recunoa?terea dreptului de deducere cu privire la cheltuielile aferente edificarii imobilelor care au facut obiectul unor tranzac?ii. Importan?a folosirii imobilului ca locuin?a personala. - Decizie nr. 3385 din data de 18.10.2017
Decizie de instituire a masurilor asiguratorii. Condi?ia motivarii acesteia de catre organul fiscal. - Decizie nr. 4531 din data de 22.11.2017
Modificare documenta?ie de urbanism vs. indreptare eroare materiala. - Decizie nr. 2746 din data de 26.09.2017
Masurile de remediere luate de autoritatea contractanta in conf. cu art.3 din Legea nr.101/2016. Posibilitatea de revenire asupra raportului procedurii aprobat de conducatorul acesteia. - Decizie nr. 2295 din data de 23.08.2017
Obliga?ia ter?ului poprit de a plati penalita?i de intarziere. Momentul datorarii acestora. - Decizie nr. 2288 din data de 09.08.2017
Timbrul de mediu achitat pentru transcrierea unui autoturism cumparat din Romania. Legalitatea refuzului de restituire. - Hotarare nr. 1883 din data de 14.06.2017
Posibilitatea emitentului procesului - verbal de contraven?ie de a solicita instan?ei de contencios administrativ anularea acestuia. Inadmisibilitatea ac?iunii intemeiata pe prevederile art.1 alin. 6 din Legea nr.554/2004. - Hotarare nr. 1489 din data de 19.05.2017