Falsificari

Prin sentinta penala nr. 207/29 ian. 2009 a Judecatoriei Bacau pronuntata in ds. 10821/180/2008, inculpata P.G., a fost condamnata dupa cum urmeaza:
-la pedeapsa de 3 (trei) luni inchisoare pentru sav. infr. de fals in declaratii, prev. de art. 292 cp, cu aplicarea art. 37 lit. a din cp;
-la pedeapsa de 3 trei( luni inchisoare pentru sav. infr. de fals privind identitatea, prev. de art. 293 al. 1 cp, cu aplicarea art. 37 lit. a din cp;
-la pedeapsa de 3 (trei) luni inchisoare  complicitate la infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale  prev. de art. 26-288 al,. 1 cp cu aplicarea art. 37 lit. a din cp;
-la pedeapsa de 3 (trei) ani inchisoare pentru complicitate la inselaciune, prev. de art. 26-215 al. 2,3 cp, cu aplicarea art. 37 lit. a din cp.
Faptele fiind concurente, cele patru pedepse au fost contopite in pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani inchisoare.
In baza art. 83 cp a fost revocata suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 1 an si 6 luni inchisoare, aplicata prin s.p. 3343/30 nov. 2004 a Judecatoriei Bacau, care s-a adaugat la pedeapsa rezultanta, stabilindu-se astfel pedeapsa de executat de 4 ani si 6 luni inchisoare.
Pe langa pedeapsa principala, inculpatei i-a fost aplicata pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II si lit. b din cp, pe durata si in conditiile art. 71 alin. 1 cp.
Prin aceeasi hotarare a fost condamnat si inculpatul A.N., la pedeapsa rezultanta de 2 (doi) ani inchisoare, insa cu suspendarea conditionata a executarii.
In baza art. 348 cpp au fost anulate actele falsificate, respectiv C.I. seria XC nr. 27293 si procura speciala autentificata sub nr. 2326/2005 a BNP M. L.
In ceea ce priveste latura civila s-a luat act ca partea vatamata A.D. nu s-a constituit parte civila in cauza.
In temeiul art. 191 alin. 1 cpp, ambii inculpati la plata de cheltuieli judiciare catre stat.
Pentru a hotari astfel prima instanta a avut in vedere ca la data de 12.09.2007, organele de politie din cadrul IPJ Bacau s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul ca imobilul situat in orasul Buhusi, proprietatea familiei A.N. si D. a fost instrainat prin mijloace frauduloase.
Astfel, in urma cercetarilor efectuate s-a constatat ca in anul 1993, sotii A.N. si A.D. au achizitionat cu titlu de bun comun apartamentul compus din doua camere si dependinte, situat in orasul Buhusi. In anul 2003, numita A.D. a plecat la munca in Italia, sotul ei, numitul A.N. ramanand in domiciliul comun.
In cursul anului 2005, inculpatul A.N. s-a hotarat sa vanda apartamentul bun comun si intrucat nu avea acordul sotiei sale, care la momentul respectiv nu se afla pe teritoriul Romaniei, a cerut ajutorul numitului P.I., care a confectionat o carte de identitate falsa cu datele de stare civila ale partii vatamate A.D., pe care a fost aplicata fotografia sotiei acestuia din urma respectiv a inculpatei P.G.
 In aceste imprejurari, folosindu-se de aceasta carte de identitate falsa, la data de 08.09.2005, inculpatul A.N., insotit de inculpata P.G., substituita in persoana sotiei acestuia, partea vatamata A.D., s-au prezentat la Biroul Notarului Public M. L. din Bacau, unde au cerut si obtinut procura speciala autentificata sub nr. 2326/08.09.2005 prin care A.D., substituita prin cartea de identitate falsa, de catre inculpata P.G., il imputernicea pe inculpatul A.N. sa instraineze in conditii avantajoase, cui va crede de cuviinta, apartamentul situat in Buhusi.
Dupa obtinerea procurii speciale nr. 2326/08.09.2005, prin fals de identitate, in continuarea rezolutiei infractionale, tot prin intermediul numitului P.I., inculpatul A.N. l-a contactat pe numitul P.E., caruia i-a oferit spre vanzare apartamentul in cauza, in acest sens fiind incheiat in forma autentica contractul de vanzare-cumparare nr. 1133/12.09.2005.  Numitul  P.E., care declara ca nu cunostea anterior pe inculpatul A.N., a achizitionat imobilul ce formeaza obiectul cauzei de la acesta, fara a avea cunostinta despre faptul ca procura speciala de care s-a folosit  inculpatul era falsa, obtinuta prin fals de identitate. Acesta precizeaza ca intermediarul tranzactiei a fost numitul P.I. care era cunoscut ca o persoana ce avea abilitatile necesare confectionarii unei carti de identitate false. In cauza nu au putut fi identificate elemente de fapt care sa probeze ca numitul  P.E. cunostea faptul ca procura speciala nr. 2326/2005, care a stat la baza incheierii actului de vanzare cumparare nr. 1133/12.09.2005, era falsa, fapt pentru care in sarcina acestuia nu poate fi retinute vreo vinovatie in comiterea infractiunii de inselaciune.
In cursul urmaririi penale inculpata P.G. a negat prezenta sa la Biroul Notarului Public M.L., unde a fost intocmita procura speciala nr. 2326/08.09.2005, avand la baza o carte de identitate falsa emisa pe numele de A.D., de altfel aceasta fiind pozitia procesuala a inculpatei si in cursul cercetarii judecatoresti,   motiv pentru care  in cauza s-a efectuat o constatare tehnico - stiintifica grafica prin care s-a concluzionat ca scrisul de mana de pe cererea intocmita la acest birou notarial in numele partii vatamate A.D., pentru intocmirea procurii speciale, a fost executata de catre inculpata P.G., iar semnatura mandantei de pe aceeasi procura speciala „a fost executata probabil de catre inculpata P.G.".
Mai mult, in declaratiile date la urmarirea penala si in instanta de judecata inculpata P.G. nu a invocat si probat ca ar fi fost fortata sa procedeze in modalitatea mai sus descrisa si nici nu a dat vreo explicatie paluzibila cu privire la procura semnata si scrisa de catre aceasta la BNP..M.,  iar numitul P.E., cumparatorul de buna credinta a apartamentului confirma  permanent ca  inculpatii s-au prezenta  personal la notar, nefiind insotiti de nici o alta persoana,  si s-au prezentat acestuia si notarului   ca fiind proprieatarii apartamantului din Buhusi, ambii creind convingerea ca s-a creat cadrul legal  pentru a actiona in vederea incheierii contarctului de vinzare-cumparare.
La data de 24.12.2005, numitul P.I. a decedat, motiv pentru care acesta nu a mai putut fi tras la raspundere penala pentru savarsirea infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale, constand in aceea ca in cursul lunii septembrie 2005 a confectionat in fals cartea de identitate seria XC nr. xxxxxxxx, reprezentand-o pe sotia sa, inculpata P.G., dar cu datele de stare civila ale partii vatamate A.D..
Instanta de fond a retinut ca inc. P.G. a comis faptele supuse judecatii in stare de recidiva deoarece a fost condamnata prin s.p. 3343/30 nov. 2004 a Judecatoriei Bacau.
In ceea ce priveste latura civila, prima  instanta a avut  in vedere ca partea vatamata A.D. nu s-a constituit parte civila in cauza, astfel ca ii ramane deschisa calea unei actiuni civile separate, conform dispozitiilor art. 19 alin. 1 cpp.
In ceea ce priveste anularea  contractului de vanzare-cumparare autentificat sub  nr. 1133/12 sept. 2005  nu a fost restabilita din oficiu situatia anterioara deoarece  istanta a apreciat ca in cauza nu este vorba de un inscris oficial falsificat, care ar presupune plasmuirea acestuia “ab initio” din momentul incheierii actului sau alterarea/modificarea unui inscris oficial dupa incheierea acestuia. In cauza nu este vorba nici de vinzarea bunului altuia ce presupune vinzare unui bun de catre un neproprietar, desi  conform cu  teoria dreptulu civil si aceasta operatiune este lovita de o nulitate  relativa si nu absoluta.
Chiar daca in conformitate cu art.35 alin.2 Cod familiei un sot nu poate instraina un imobil bun comun fara consimtamintul celuilalt  sot, aceste dispozitii pot fi invocate de sotul al carui consimtamint a fost nesocotit la incheierea actului juridic, iar nulitate actului este relativa, ceea inseamna ca, atunci cind exista poate fi confirmata expres sau tacit.
In realitate, in cauza ne aflam in fata unei vanzari de catre un coindivizar a bunului aflat in indiviziune. Or, o asemenea vanzare este apreciata in materie civila, atat in doctrina, cat si in practica judiciara, avand in vedere principiul ocrotirii bunei credinte a tertului cumparator, dar si principiul sigurantei circuitului civil, ca fiind deplin valabila.
Dreptul cumparatorului va fi supus insa conditiei rezolutorii  ca la partaj bunul imobil sa cada in lotul vanzatorului, iar in caza contrar contractul fiind desfiintat. 
Impotriva acestei hotarari a declarat apel inc. P.G..
Apelul  a fost declarat in termen fara a fi motivat in scris.
Oral, prin aparatorul ales, inculpata a criticat hotararea primei instante in ceea ce priveste gresita sa condamnare. In apel, inculpata a solicitat achitarea.
Intre timp insa apelanta inculpata a fost arestata intr-o alta cauza.
Inculpata apelanta a fost de acord sa dea declaratie si in fata instantei de control judiciar. La cererea sa a fost audiata ca martor notarul M. L. La termenul din 20 aprilie 2010 s-a pus in discutie incadrarea juridica a infractiunilor de fals privind identitatea si cea de fals in declaratii, in sensul ca daca se impune sa fie retinute ambele ori  sumei  una din ele, care o absoarbe pe cealalta.
In apel, partea vatamata A.D.  a fost citata si la adresa parintilor sai, dar nu s-a prezentat la nici un termen.
La fond partea vatamata a fost citata numai la adresa unde a locuit impreuna cu inc. A.N., adica pe adresa apartamentului vandut prin frauda.
In apelul inculpatei, nu se poate trimite dosarul spre rejudecare pentru nelegala citare a partii vatamate.
Oricum, partea vatamata a stiut de proces (fila 35 dosar fond si 38 ds urm.pen.).
In conditiile in care inc. P.G. sustine ca a fost condamnata pe nedrept, nefiind vinovata, instanta de control judiciar va analiza mai intai vinovatia sa.
Este cert ca apartamentul din Buhusi al sotilor A. a fost vandut (fl. 5 ds urm.pen) vanzator a fost A.N., atat in nume propriu cat si in calitate de mandatar al sotiei sale A.D..
Printr-o PROCURA SPECIALA notariala numita A.D. l-a imputernicit pe sotul sau sa vanda cui va crede de cuviinta apartamentul situat in Buhusi. Procura a fost eliberata la data de 8 sept. 2005 si a fost autentificata sub nr. 2326, la BNP M. L. (fl. 10 dosar urm. penala).
Din incheierea de autentificare a procurii rezulta ca A.D., domiciliata in Buhusi, s-a prezentat in fata notarului public.
Numai ca A.D. fiind plecata in strainatate nu avea cum sa se prezinte in fata notarului public.
Ca aceasta a fost realitatea o dovedeste imprejurarea ca persoana care s-a prezentat la notar ca fiind A.D. era in realitate o alta persoana, actul de identitate prezentat avand datele sale de stare civila insa fotografia nu-i apartinea.
S-a stabilit fara putinta de tagada ca fotografia apartinea inculpatei P.G..
C.I. este un inscris oficial.
In sarcina inculpatei s-a retinut complicitatea la infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale.
Cartea de identitate a fost falsificata prin inlocuirea fotografiei reale a titularei cu fotografia inculpatei.
Pentru a realiza falsul, inculpata a acceptat sa fie fotografiata. Autor al infractiunii a fost o persoana care avea acces la baza de date a Politiei Romane, la Evidenta Populatiei, unde se afla un exemplar al C.I.  autentice.
Falsul a fost perfect executat, neputandu-se observa decat prin comparatie cu originalul, imprejurare care denota periculozitatea deosebita a autorului.
Cu siguranta, fotografia inculpatei nu a fost lipita peste fotografia reala a titulari C.I.  pentru ca ar fi observat personalul B.N.P. si apoi orice C.I. are 2 fotografii una mare si cealalta mica.
Orice notar public verifica mai intai originalul actului de identitate al persoanei care se prezinta in fata sa cu o cerere.
Este exclus ca notarul public M. L. sa fi primit si sa fi luat de bun un act de identitate in copie.
Actul real de identitate al inculpatei se afla la fila 7 dosar fond.
Inculpata P.G. nu numai ca a acceptat ca fizionomia sa sa fie folosita pentru obtinerea unei C.I. false dar cu actul fals s-a prezentat, la data de 8 sept. 2005, la B.N.P. M. L., unde a solicitat eliberarea procurii (fl. 9 dosar urm.penala).
La B.N.P. M. L., inculpata P.G. a fost insotita de A.N., care la randul sau avea asupra sa, actul de identitate cat si actul de proprietate al apartamentului care urma sa fie vandut.
Procura obtinuta era de asemenea falsa.
Contractul de vanzare-cumparare al apartamentului respectiv a fost intocmit la un alt BNP, dupa doar cateva zile, respectiv pe 12 sept. 2005.
Inculpatul A.N. a vandut apartamentul respectiv, facand uz de actul fals (procura) adica prin inselaciune in conventii, inc. P.G. facandu-se vinovata si de complicitate la inselaciune in conventii deoarece atunci cand a solicitat eliberarea procurii a precizat ca ii este necesara pentru instrainarea apartamentului.
Imprejurarea ca actul de identitate fals nu a mai fost gasit inseamna ca a fost aruncat, distrus, deoarece nu mai era necesar. Disparitia C.I. false nu constituie o dovada a nevinovatiei inculpatei.
Prin urmare, vinovatia inculpatei a fost corect retinuta de catre prima instanta.
De altfel, inculpata a fost arestata intr-o alta cauza pentru fapt similare, instanta constatand ca a sprijinit o retea infractionala care se ocupa cu fraudele imobiliare, chiar daca nu a fost trimisa in judecata pentru asocierea in vederea savarsirii de infractiuni.
Cauza de fata a pus in discutie urmatoarea problema de drept:
cate infractiuni a comis inculpata P.G. la BNP M. L. si care anume.
Inculpata a fost trimisa in judecata si condamnata pentru 2 infractiuni prev. de art. 92 si 293 alin. 1 cp.
Declararea necorespunzatoare a adevarului in fata unui notar public, producatoare de consecinte juridice isi pierde autonomia atunci cand constituie un mijloc de savarsire a unei alte infractiuni.
A te prezenta sub o identitate falsa inseamna a-ti atribui o identitate care nu-ti apartine, iar a atribui o asemenea identitate altei persoane inseamna a declara, a afirma  sau atesta ca acea persoana are o identitate diferita de cea pe care o are in realitate. Nu intereseaza daca prezentarea sub o identitate falsa sau atribuirea unei asemenea identitati altei persoane s-a realizat oral, in scris cu ajutorul unor inscrisuri false, care servesc pentru legitimare.
Prezentarea sub o identitate falsa a avut loc fata de un notar public.
Inculpata prezentandu-se sub o identitate falsa a urmarit un dublu scop si anume:
- inducerea in eroare a notarului public M. L., de la care a cerut eliberarea procurii speciale;
- producerea de consecinte juridice pentru altul, privind instrainarea acelui apartament.
Infractiunea de fals privind identitatea s-a consumat la 8 septembrie 2005 cand inculpata a prezentat notarului public  C.I. de identitate falsa odata cu cererea in vederea obtinerii procurii speciale.
Din cele aratate mai sus rezulta ca infractiunea de fals in declaratii a fost absorbita in infractiunea de fals privind identitatea sau altfel spus inculpata nu trebuia sa fie trimisa in judecata si condamnata pentru cele doua infractiuni ci doar pentru una singura.
Infractiunile de complicitate la infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale si la infractiunea de inselaciune in conventii nu comporta nici un fel de discutii.
Achitarea solicitata de catre inculpata nu este cu putinta pentru nici una dintre infractiuni.
Astfel ca apelul inc. P.G. va fi admis doar in ceea ce priveste incadrarea juridica a infractiunii de fals unde a avut calitatea de autor, respectiv in ceea ce priveste condamnarea sa pentru doua infractiuni, in loc de una singura.
Sentinta atacata va fi desfiintata sub aspectul indicat.
Cauza va fi retinuta spre rejudecare si in fond.
Se va proceda mai intai la descontopirea pedepsei rezultante aplicate de prima instanta, cele 4 pedepse urmand a fi repuse in individualitatea lor, apoi se va schima incadrarea juridica in scopul celor aratate mai sus.
Recidiva a fost corect retinuta.
Pedepsele aplicate inculpatei pentru celelalte 3 (trei) infractiuni vor fi mentinute pentru a nu-i agrava situatia inculpatei in propria cale de atac.
Faptele fiind concurente vor fi aplicate din nou regulile concursului de infractiuni, si se va stabili pedeapsa rezultanta la care se va adauga pedeapsa anterioara, a carei suspendare conditionata a fost revocata (fl. 72-77 ds. fond), stabilindu-se astfel pedeapsa de executat.
Celelalte dispozitii ale sentintei atacate vor fi mentinute.
Se va lua act ca inculpata a fost asistata de avocat ales.
Apelul urmand a fi admis, cheltuielile judiciare avansate de stat vor ramane in sarcina acestuia.