Recalcularea pensiilor militare in temeiul OUG 1/2011, nu constituie incalcarea dispozitiilor Protocolului nr. 1 la CEDO

Prin contestatia formulata, contestatoarea P.D. solicita in contradictoriu cu Casa de Pensii a Serviciului Roman de Informatii si Comisia de Contestatii din cadrul Serviciului Roman de Informatii anularea HCC nr. 851/19.11.2011 emisa de Comisia de Contestatii din cadrul SRI si a deciziei de revizuire nr. 86114/22.09.2011 emisa Casa de Pensii Sectoriala a SRI, s-a solicitat si suspendarea executarii deciziei de revizuire.
In motivare se arata ca potrivit Deciziei nr. 86114/24.11.2003 are calitatea de pensionar militar avand o pensie in cuantum de 2963 lei lunar.
Contestatoare arata ca prin Decizia de revizuire nr. 86114/22.09.2011, in mod nelegal si netemeinic, s-a dispus diminuarea substantiala a veniturilor din pensie.
Mai sustine ca impotriva acestei decizii, a formulat contestatie, iar prin Hotararea nr. 851/19.12.2011, a fost respinsa contestatia sa ca fiind neintemeiata.
In motivarea Hotararii nr. 851, contestatoarea  apreciaza ca ar fi stabilite corect, baza de calcul ca de altfel si drepturile de pensie revizuite.
Critica decizia de revizuire precum si hotararea prin care s-a respins contestatia sa impotriva deciziei de revizuire, pentru motive de nelegalitate si netemeinicie, din urmatoarele considerente:
1. Hotararea nr. 851/19.12.2011, nu raspunde la toate criticile pe care le-a adus deciziei de revizuire, ceea ce presupune ca aceasta din urma nu a fost cercetata.
2. Decizia de revizuire produce efecte retroactive incalcand un principiu inca in vigoare, acela al neretroactivitatii. De asemenea contestatoare arata ca decizia sa de revizuire este emisa la data de 22.09.2011 si opereaza asupra pensiei incepand din ianuarie 2011.
3. decizia de revizuire este prematura si lipsita de un suport                         temeinic.
Contestatoare considera ca pensia sa fiind obtinuta anterior Legii nr. 119/2010, inainte de a fi revizuita  si numai daca se impunea, ar fi trebuit recalculata
Art. 1 din OUG nr. 1/2011 precizeaza ca se revizuiesc pensiile pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu pe economie.
Apreciaza contestatoare ca aceasta presupune o transformare a pensiei sale si schimbare bazei de calcul, masuri care nu se puteau lua decat printr-o decizie care ar fi trebuit sa-i fie comunicata, cu prevederea unei cai de atac.
Mai arata ca nu i s-a emis o astfel de decizie, iar revizia opereaza astfel incorect, asupra unei sume stabilite cine stie cum si pe care nu a avut posibilitatea sa o conteste.
Contestatoare face precizarea si subliniaza ca revizuirea nu se poate adresa in cazul sau direct impotriva pensiei stabilite dinainte de 2010, ci eventual ar fi trebuit sa priveasca o alta decizie de recalculare si transformare a pensiei care in cazul sau lipseste.
Atacand pensia primara, decizia de revizuire este anulabila.
4 . Prin decizia de revizuire se incalca un drept de proprietate al reclamantei.
Prestatiile sociale intra sub incidenta art. 1 din Protocolul nr. 1 al Conventiei Europene a Dreptului Omului, fiind asimilate conceptiei de „bun”.
Dreptul de proprietate este garantat, iar bunurile sunt incluse in acest mod sub o anumita protectie.
Pentru ca exista multe controverse pe aceste teme, este nevoita sa-si sustina punctul de vedere potrivit caruia, notiunea de drepturi sociale ca bun, nu reprezinta numai notiunea de drept fara dreptul substantial continut.
Prin Protocolul nr. 1 la Conventiei Europene a Dreptului Omului, s-a prevazut ca orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa, decat pentru cauze de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege  si de principiile generale ale dreptului international.
In jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat ca notiunea de bun inglobeaza orice interes al unei persoane de drept privat, ca are o valoare economica, astfel incat, dreptul la pensie poate fi asimilat unui drept de proprietate, iar pensia, unui bun ce intra sub incidenta proprietatii private (cauza Buchen contra Cehiei din 2002).
Altfel cum la data intrarii in vigoare a Legii nr. 119/2010, detinea un bun, adica un cuantum de pensie asupra caruia isi exercita dreptul de proprietate.
Prin interventia statului, i-a fost atins bunul, deci proprietate sa, chiar daca se incearca a se sustine ca de fapt dreptul sau de pensie a fost conservat.
5. Neretroactivitatea legii.
In decizia de revizuire, precum si in hotararea de respingerea a contestatiei, se invoca dispozitiile  OUG nr. 1/2011.
Art. 15 alin.2 din Constitutia Romaniei si art. 6 alin. 1 din Codul civil statueaza ca legea dispune numai pentru viitor, deci nu retroactiveaza.
In acceptiunea contestatoarei, acest principiu trebuie interpretat in sensul ca, legea noua este aplicabila numai situatiilor juridice aparute dupa intrarea ei in vigoare.
Pentru a stabili situatia de retroactivitate a legii, contestatoarea arata ca are in vedere criteriul drepturilor castigate.
In acceptiunea contestatoarei, o lege este retroactiva daca aduce atingere drepturilor castigate sub imperiul legii vechi.
Mai considera contestatoare ca se aduce atingere elementului material din categoria elementelor constitutive ale dreptului subiectiv, castigat sub legea veche.
In momentul stabilirii dreptului sau de pensie, legea in vigoare a stabilit ca a castigat acest drept, pe tot restul vietii, cuantificand dreptul sau intr-o suma de bani.
A schimba categoria de pensie si a diminua acest cuantum, inseamna a leza dreptul sau de proprietate stabilit printr-o decizie, sub imperiul unei legi.
Prin Decizia VI/1999 a Inaltei Curti, pronuntata intr-un recurs in interesul legii, s-a stabilit ca ori de cate ori o lege noua modifica starea legala anterioara cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior ( daca s-au realizat inainte de intrarea in vigoare a legii noi) nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptarii noii legi.
Acest principiu vizeaza siguranta raporturilor sociale, consacrand suveranitatea legii.
In aceasta interpretare logica, se constata ca prin interventia legii noi, s-a realizat o ingerinta in exercitare dreptului sau.
6. Netemeinicia calcului
Cu privire la drepturile castigate, practica CEJ, a stabilit ca, daca prestatiile acordate in temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decat cele platite in conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie reduse.
Contestatoarea arata ca in situatia in care s-ar admite legalitatea deciziei de revizuire, solicita instantei sa observe ca aceasta ar fi netemeinica, stabilind in mod eronat un cuantum de pensie nou.
Mai sustine ca nu au fost luate in considerare toate criteriile de stabilire a pensiei si toate documentele justificative.
Mai mult chiar, in situatia in care din recalculare rezulta un cuantum mai mare al pensiei, se va plati acesta, iar daca noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda in continuare pensia anterior stabilita si aflata in plata fara a se aduce vreo atingere drepturilor legal castigate anterior.
De asemenea, contestatoare arata ca se poate aprecia ca fiind justa o recalculare prin raportare la situatia economic-financiara a statului, dar in aceasta acceptiune, considera ca fiind aplicabil principiul potrivit caruia dispozitiile legale noi, se vor aplica numai persoanelor care vor inscrie la pensie dupa intrarea in vigoare a actului normativ nou, fara a se aduce atingere drepturilor de pensie anterior stabilite.
In cazul sau, contestatoarea arata ca nu au fost luate in considerare toate veniturile lunare realizate, precum si sporurile pentru ore suplimentare, conform Legii nr. 57/1974, aferente perioadei in care a lucrat ca civil.
Din punctul sau de vedere, la stabilirea bazei de calcul trebuie sa se aiba in vedere toate inscrisurile care demonstreaza existenta unor venituri cu caracter permanent.
Totodata, apreciaza ca nu a fost stabilit in mod corect stagiul de cotizare si nici pensia aferenta unui stagiu de cotizare mai mare decat cel complet.
Stagiul complet de cotizare este de 20 de ani, dar stagiul total de cotizare realizat in cazul sau a fost de 36 ani 4 luni si 19 zile, context in care se impunea acordarea unui alt nivel al cuantumului pensiei, pentru ca stagiul minim de cotizare este o conditie legala pentru pensionare, dar cel care stabileste cuantumul pensiei, este totalul stagiului de cotizare realizat.
La dosar s-au depus adeverinta nr. 17672/2003, 1316/2010, decizia de revizuire nr. 86114/2011 cu tabelele privind elementele care au condus la stabilirea pensiei, HCL nr. 851/2011, decizia nr. 86114/2003, adeverinta nr. 23694/28.12.2011, copia cartii de munca.
Prin intampinarea depusa se solicita respingerea actiunii ca neintemeiata, urmand ca instanta sa inlature criticile privind recalcularea pensiei stabilita in baza Legii nr. 164/2001 intrucat dispozitiile Legii nr. 119/2010 si OUG nr. 1/2011 au fost supuse examenului constitutionalitatii sens in care Curtea Constitutionala a constatat ca dispozitiile criticate sunt constitutionale - decizia nr. 29/2011 a Curtii Constitutionale.
Prin completarea la intampinare, s-a invocat lipsa de obiect intrucat in speta s-a emis decizia nr. 86114/22.09.2012 cu un cuantum majorat celui anterior respectiv 2441 incepand cu data de 01.10.2011.
In cauza s-a incuviintat efectuarea unei expertize contabile la termenul din 10.10.2012, sens in care s-a dispus achitarea onorariului de expert de catre contestatoare.
La termenul urmator respectiv, 13.02.2013, s-a renuntat la aceasta proba.
Instanta analizand actele si lucrarile dosarului constata.
Prin decizia nr. 86114/22.09.2011 s-a revizuit in conformitate cu dispozitiile OUG nr. 1/2011 drepturile de pensie ale contestatoarei.
Urmare a modificarilor legislative intervenite prin aparitia Legii nr. 119/2010, incepand cu data de 01.01.2011, prin utilizarea algoritmul de calcul prevazut de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale cu modificarile si completarile ulterioare a fost determinat punctajului mediu anual rezultand un alt cuantum al drepturilor banesti cuvenite pensionarului.
In urma identificarii tuturor veniturilor realizate lunar pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare, la data de 22.09.2011, in baza O.U.G. nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, a fost emisa decizia de revizuire nr. 86114 prin care au fost stabilite drepturile de pensie revizuite incepand cu data de 01.01.2011.
Nemultumita de cuantumul drepturilor banesti stabilite ca urmare a deciziei de revizuire, cea in cauza a formulat contestatie. Contestatia a fost respinsa prin Hotararea Comisiei nr. 851/19.12.2011.
Instanta va inlatura apararile privind neluarea in calcul a tuturor veniturilor, sporurilor intrucat in dosar nu s-a dorit efectuarea unei expertize, iar afirmatiile sunt facute la general fara a preciza in concret perioada fara a fi depuse acte pentru perioada ulterioara iesirii la pensie in temeiul Legii nr. 164/2001.
Dispozitiile legale privind revizuirea pensiilor militare au format obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate sens in care s-au emis deciziile nr. 29/2011, 871/25.06.2010, 1377/18.10.2011 si nr. 919/2011 ale Curtii Constitutionale prin care s-a constatat constitutionalitatea dispozitiilor criticate.
Asadar aceste acte normative sunt in vigoare producand efecte juridice obligatorii.
Curtea Constitutionala a constatat prin Decizia nr.871/2010 ca pensiile de serviciu se bucura de un regim juridic diferit in raport cu pensiile acordate in sistemul public de pensii.
Astfel, spre deosebire de acestea din urma, pensiile de serviciu sunt compuse din elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, si anume: pensia contributiva si un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributiva reflecta cuantumul pensiei de serviciu stabilit in legea speciala.
In cazul pensiilor militare. intregul cuantum al pensiei speciale se plateste de la
De altfel, Decizia Curtii Constitutionale nr. 20 din 2 februarie 2000 a statuat ca pensia de serviciu constituie "o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale", ceea ce demonstreaza, fara drept de tagada, ca, de fapt, suplimentul mai sus amintit se constituie in compensatia partiala mentionata.
Aceasta compensatie, neavand ca temei contributia la sistemul de asigurari sociale, tine de politica statului in domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, ca element constitutiv al acestuia.
In acest sens, trebuie observat ca dispozitiile din Constitutie se refera distinct la dreptul la pensie fata de cel la alte forme de asigurari sociale publice sau private, prevazute de lege, dar pe care Legea fundamentala nu le nominalizeaza.
Prin urmare, in ceea ce priveste aceste din urma drepturi de asigurari sociale, legiuitorul are dreptul exclusiv de a dispune, in functie de politica sociala si fondurile disponibile, asupra acordarii lor, precum si asupra cuantumului si conditiilor de acordare.
Se poate spune ca, fata de acestea, Constitutia instituie mai degraba o obligatie de mijloace, iar nu de rezultat, spre deosebire de dreptul la pensie, care este consacrat in mod expres.
Avand in vedere conditionarea posibilitatii statului de a acorda pensiile speciale de elemente variabile, asa cum sunt resursele financiare de care dispune, faptul ca acestor prestatii ale statului nu li se opune contributia asiguratului la fondul din care se acorda aceste drepturi, precum si caracterul succesiv al acestor prestatii, dobandirea dreptului la pensie speciala nu poate fit considerata ca instituind o obligatie "ad aeternum" a statului de a acorda acest drept, singurul drept castigat reprezentand doar prestatiile deja realizate pana la intrarea in vigoare a noii reglementari.
Relevante in acest sens sunt si Deciziile Curtii Constitutionale nr. 458/2003 si 2Q4/2004, in care s-a statuat ca "o lege nu este retroactiva atunci cand modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci cand suprima producerea in viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru ca in aceste cazuri legea noua nu face altceva decat sa refuze supravietuirea legii vechi si sa reglementeze modul de actiune in timpul urmator intrarii ei in vigoare, adica in domeniul ei propriu de aplicare".
Textele de lege criticate afecteaza pensiile speciale doar pe viitor, si numai in ceea ce; priveste cuantumul acestora. Celelalte conditii privind acordarea acestora, respectiv stagiul j efectiv de activitate in acea profesie si varsta eligibila nu sunt afectate de noile reglementari.
De asemenea, dispozitiile legilor in cauza nu se rasfrange asupra prestatiilor dejaj obtinute anterior intrarii lor in vigoare.
Instanta retine ca in cauza nu s-au incalcat dispozitiile privind dreptul de proprietate –art. 1 din primul Protocol aditional la CEDO, Curtea stabilind in practica sa ca „ notiunea de bun priveste prestatiile de asigurari sociale realizate pana la data intrarii in vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor neinsemnand o expropriere”.
Instanta constata ca in cazul dedus judecatii diminuarea cuantumului pensiei nu este de natura a afecta substanta dreptului.
Asadar nu este exclusa de normele CEDO, libertatea legiuitorului de a adopta noi dispozitii legale, chiar cu efect retroactiv, pentru a reglementa pe viitor drepturile care decurg din legislatia in vigoare.
Cauza Hasani vs Croatia-hotararea 12X/2010, Domalewski- versus Polonia-Hotararea 15.06.1999.
In speta s-a respectat criteriul proportionalitatii, conceptul de limita exceptionala fiind apreciat de catre CEDO prin raportare la lipsirea in totalitate de pensie de mijloacele de subzistenta, ceea ce nu este cazul in speta.
Raportat la actele dosarului, pensia contestatoarei este in cuantum de 2441 lei cu mult peste cuantumul pensiei medii de 740 lei din sistemul public.
Criticile generic formulate „ca nu s-au luat in calcul toate veniturile”urmeaza a fi inlaturate din actele dosarului rezultand luarea in considerare a tuturor veniturilor realizate de contestatoare”.
In situatia in care contestatoarea va identifica acte privind realizarea unor venituri mai mari ore posibilitatea potrivit art. 2 din OUG nr. 1/2011 sa solicite revizuirea pensiei in sensul acesta fiind dispozitiile art. 18, 19,  din OUG nr. 1/2011.
Imprejurarea ca in speta nu s-a comunicat o decizie de recalculare in temeiul Legii nr. 118/2010 nu este de natura a conduce la admiterea contestatiei, contestatoarea nefacand dovada incasarii unor drepturi in temeiul acestei legi.
De asemenea revizuirea efectuata potrivit OUG nr. 1/2011 a pensiilor a caror cuantumuri au fost mai mari sau mai mici decat cele aflate in plata  se face potrivit art. 5-7 din OUG nr. 1/2011 incepand cu 01.01.2011 ca data de modificare a cuantumului.
Raportat la considerentele expuse, instanta va respinge exceptia lipsei de obiect.
In ce priveste suspendarea executarii deciziei contestate, instanta urmeaza a constata ca prin incheierea de sedinta din 28.03.2012 a inteles sa renunte la judecata.
In consecinta instanta urmeaza sa respinga contestatia privind decizia de revizuire 86114/22.09.2011 si HCC nr. 851/19.12.2011. se va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.