Reziliere contract

Prin  sentinta  civila   nr.596/24.02.2012 Judecatoria  Onesti a respins actiunea formulata de reclamantul L.V. impotriva paratului M.D.
 A luat act de renuntarea reclamantului la judecarea cererii de sechestru. 
A obligat reclamantul sa plateasca paratului cheltuieli de judecata in suma de 2000 lei, reprezentand onorariu avocat.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut urmatoarele.
La data de  08.11.2010, partile au incheiat o conventie autentificata sub nr. 9796 la B.N.P. M.S.D. – Adjud ( fila 5 dosar), potrivit careia, paratul M.D. in calitate de proprietar, preda spre folosinta reclamantului L.V.– in calitate de beneficiar, un numar de 406 oi, din care 7 berbeci de rasa tigaie, pe o perioada de un an de zile incepand cu data de 8.11.2010.
Se mentioneaza in actul autentic ca, ovinele au fost dobandite prin cumparare de catre paratul M.D., fara a poseda acte.
Potrivit conventiei, reclamantul L.V. se obliga sa plateasca si sa intretina pe toata perioada contractului bunurile ca un bun proprietar si sa le restituie la expirarea contractului in buna stare.
De asemenea, M.D. se obliga sa asigure folosinta bunurilor pentru toata durata  prevazuta in contract, abtinandu-se de la orice acte de natura sa stanjeneasca folosinta.
Prin contract, partile au convenit ca  beneficiarul L.V. sa dea numitului M.D., la scadenta prezentului contract, drept contravaloarea folosintei, jumatate de  miel la fiecare oaie care fata in perioada contractului si trei kilograme de branza pentru fiecare oaie predata spre folosinta.
Desi prin cererea de la fila 50 dosar, reclamantul solicita despagubiri reprezentand: contravaloare fan si lucerna, porumb graunte, salarii ciobani, tratamente si buletine laborator, din cuprinsul contractului autentic, nu  rezulta ca proprietarul oilor s-ar fi obligat sa asigure toate acestea, ci dimpotriva, reclamantul-beneficiar se obliga sa foloseasca si sa intretina animalele ca un bun proprietar.
Din depozitiile martorilor audiati in cauza nu rezulta ca paratul nu si-ar fi respectat obligatiile contractuale.
Potrivit art. 1173 Cod civil ( textul de lege in vigoare conform art. 230 din Legea 71/ 2011), actul autentic are deplina credinta in privirea oricarei persoane despre dispozitiile si conventiile ce constata”.
Fata de cele expuse constatand ca termenul pentru care conventia a fost incheiata a expirat la 08.11.2011, iar paratul si-a respectat obligatia  asumata in sensul ca a predat reclamantului ovinele pe care le-a cumparat in prezenta reclamantului – asa cum declara martorii – se va respinge  ca neintemeiata actiunea conform art. 1169 Cod civil.
Totodata, in baza art. 274 Cod procedura civila, va fi obligat reclamantul sa plateasca paratului cheltuieli de judecata, fata de culpa sa procesuala.
Impotriva sentintei a declarat apel  reclamantul L.V. pentru urmatoarele considerente:
- martorul S.I. a perceput faptele relatate direct sau indirect, nu din auzite astfel cum rezulta din marturia depusa de martora paratului iar in  privinta  acestui  martor  hotararea nu este motivata  deoarece declaratia acestuia  nu a fost admisa dar nici respinsa.
- partile pot conveni asupra administrarii altor probe peste inscrisuri, asa cum este si cazul dedus judecatii, respectiv a probei cu martori prin care s-a dorit o  completare peste inscrisul  existent, in sensul  de a se dovedi obiceiul de oierit si anume acela ca proprietarul oilor este  cel  care  trebuie sa le  intretina pe timp de iarna.
- fiind vorba de un inscris sub semnatura privata, acesta pierde caracterul de proba  preconstituita iar proba cu martori este intotdeauna admisibila deoarece este vorba de o obligatie comerciala.
- prohibitia prevazuta de art. 1191  Cod  civil nu este aplicabila faptelor materiale care intotdeauna pot fi dovedite cu martori si astfel se poate dovedi faptul de constituire a unui drept: obiceiul de oierit este acela ca proprietarul oilor sa le intretina pe timp de iarna.
- instanta nu a motivat incheierea prin care a respins proba cu martori si expertiza.
- a fost ignorata necesitatea administrarii probei cu expertiza in domeniu, ceea ce a condus  la pronuntarea unei hotarari netemeinice deoarece numai o expertiza putea sa redea cu precizie, raportat la certificatele medicale necrologice si la buletinele de analiza care a fost varsta oilor aduse de intimatul parat si care oi din cele primite in grija puteau fi de prasila, avand in vedere  varsta, productia de lapte pe cap de oaie.
Prin incheierea din 19.11.2012 instanta a calificat calea de atac drept recurs, avand in vedere dispozitiile art.2821 alin. 1 Cod procedura civila si faptul
ca prin actul de sesizare a instantei, s-a formulat ca principal capat de cerere rezilierea unei conventii avand ca obiect cedarea folosintei apreciata potrivit partii  la  valoarea  de  20.000 lei.
Intimatul parat  M.D.  a formulat intampinare  prin care a solicitat respingerea  recursului  ca nefondat, aratand ca raportat strict la clauzele  contractuale, el si-a indeplinit clauzele asumate, ceea ce recurentul nu a facut,   ca actul sub semnatura privata recunoscut de cel caruia i se opune are  efecte  potrivit art. 1176 Cod civil intre cei care l-au incheiat, ca obiectul conventiei nu este de natura  comerciala.
Analizand  actele si  lucrarile dosarului  retine  urmatoarele:
Criticile intemeiate pe considerente privind natura comerciala a  obligatiilor  izvorate din  actul incheiat de parti  sunt nefondate deoarece  in acceptiunea Codului comercial roman, au caracter civil toate operatiunile care au drept  scop cresterea animalelor de catre agricultori, sub acest aspect fiind incidente dispozitiile art. 5  Cod comercial. Pe cale de consecinta urmeaza a respinge sustinerile recurentului reclamant si in ceea ce priveste regimul  administrarii  probei  testimoniale in materie comerciala, care in speta nu este  aplicabil.
Pentru a respecta dispozitiile art. 261 pct. 5 Cod procedura civila motivarea hotararii trebuie sa se refere la probele administrate  si sa fie in concordanta cu  acestea, sa raspunda in fapt si in drept la toate pretentiile formulate de parti.
Chiar daca declaratia  martorului  S.I., audiat la solicitarea reclamantului, nu a fost analizata detaliat si distinct, in speta au fost respectate exigentele impuse de dispozitiile art. 261 pct. 5 Cod procedura civila deoarece solutia de respingere din dispozitiv este consecinta examinarii efective a declaratiilor  celor  doi martori audiati la solicitarea partilor  prin raportare la obiectul cererii de chemare in judecata,  instanta retinand in considerente ca din declaratiile martorilor audiati in cauza, adica inclusiv din  declaratia martorului reclamantului, nu a rezultat ca paratul nu si-ar fi respectat obligatia contractuala in conditiile  in  care  stabilise ca potrivit conventiei paratul nu s-a obligat  sa asigure furaje, tratamente si buletine laborator.
La termenul din   25.11.2011  reclamantul a solicitat  administrarea probei cu expertiza  zootehnica  si a reiterat aceasta cerere la termenul din  24.02.2012. Contrar sustinerilor recurentului reclamant, din incheierile de sedinta de la cele doua termene rezulta ca solutia de respingere a acestei probe a fost motivata, fiind intemeiata pe considerente privind  obiectul actiunii si probele administrate in cauza.
In urma examinarii actelor dosarului nu a rezultat ca la judecata in prima instanta  reclamantul ar fi solicitat  administrarea probei cu martori in conditiile precizate in declaratia de  recurs cu privire la admisibilitatea acestei probe in cazul faptelor materiale si  nu a fost identificata existenta unei cereri formulata de reclamant, avand ca obiect proba cu martori si  care sa fi fost respinsa, astfel cum se arata in cererea de recurs.
Potrivit  recurentului reclamant proba cu martori viza  o  completare peste inscrisul  existent, in sensul  de a se dovedi  obiceiul de oierit si anume acela ca proprietarul oilor este  cel  care  trebuie sa le  intretina pe timp de iarna. Incheierea de  la termenul din 25.11.2011, cand aceasta  proba a fost admisa dupa ce a facut obiectul dezbaterilor contradictorii, nu confirma sustinerile recurentului privind administrarea probei testimoniale conform acordului partilor, prin  derogare de la restrictiile statornicite prin dispozitiile  art. 1191 Cod civil. In acest sens urmeaza a avea in vedere ca  atat reclamantul cat si paratul au precizat teza probatorie ca fiind culpa contractuala, in conditiile in care in mod constant paratul a sustinut  ca a respectat clauzele intelegerii deoarece a asigurat folosinta ovinelor, reclamantul fiind cel care potrivit conventiei avea obligatia sa se comporte fata de  ele ca un bun proprietar, respectiv sa le asigure hrana si sa efectueze tratamentele necesare.  
In speta sunt aplicabile dispozitiile legale privind forta probanta a inscrisului sub semnatura privata deoarece conventia   partilor  nu  a  facut  obiectul procedurii de autentificare  ci s-a concretizat intr-un inscris sub semnatura privata, care a primit data certa conform incheierii nr. 9796/08.11.2010 a BNP  M.S.D., pentru opozabilitate fata de terti sub acest aspect. Fiind recunoscut de parti, din punct de vedere al puterii  doveditoare intre  acestea inscrisul este asimilat unui inscris autentic conform  dispozitiilor  art. 1176  Cod civil, ceea ce inseamna ca are efecte depline intre parti cu privire la drepturile si obligatiile pe care le constata.
Avand in vedere ca in cuprinsul conventiei incheiata de parti nu exista o clauza privind  obligatia paratului de a asigura reclamantului hrana animalelor pentru perioada de iarna, este justa concluzia primei instante in sensul  ca prin raportare la acest motiv  nu exista temei pentru rezilierea conventiei.
In privinta  neindeplinirii de catre parat a obligatiei de a  preda oi bune pentru folosinta, argumentele invocate in cererea de chemare in judecata se refera la vicii ascunse si prin urmare nu se circumscriu obiectului prezentului litigiu, care priveste sanctiunea neexecutarii culpabile.
Fata de  cele retinute, vazand si dispozitiile art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, va respinge recursul ca nefondat.
In temeiul art. 274  Cod procedura civila va obliga recurentul la plata cheltuielilor de judecata catre intimat, reprezentand onorariu avocat.