Ucidere din culpa

Asupra cauzei penale de fata constata ca prin rechizitoriul procurorului de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau nr. 155/P/10 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului TV,  pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta de art. 178 alin. 1 si alin. 2 din C.p.
In motivarea actului de sesizare se afirma ca inculpatul in ziua de 31.12.2009, in jurul orelor 17:00, aflandu-se pe str. Calea Marasesti, din mun. Bacau, conducand autovehiculul marca Peugeot 206, cu numarul de inmatriculare BM 011KS, a surprins si accidentat mortal victima PG.
Pentru dovedirea situatiei de fapt au fost propuse spre administrare urmatoarele mijloace de proba: proces verbal de cercetare la fata locului; raport verificare tehnica nr. 26289 din 04.01.2010; rezultat alcooltest Drager; buletinul de analiza toxicologica nr. 13-14 din 04.01.2010; raport medico legal necropsie nr. 1 din 02.01.2010; buletinul de analiza toxicologica nr. 47 din 05.01.2010; raport expertiza criminalistica; raport expertiza criminalistica nr. 215 din 14.12.2011; declaratii parte civila PE; declaratii martori: BC, HCG, AAB; declaratiile inculpatului TB.
Cauza a fost inregistrata la Judecatoria Bacau la data de 31.01.2013.
Atat in faza de urmarire penala cat si in faza de judecata inculpatul a aratat ca nu se considera vinovat de savarsirea faptei.
La termenul din data de 26.09.2013 inculpatul a declarat: „Recunosc ca l-am calcat insa nu ca sunt vinovat. Victima a iesit dintre masini in fuga, era intuneric iarna la ora 17.00, nu l-am vazut, l-am observat tarziu. Am tras de volan pana am avut impact cu bordura din dreapta, l-am acrosat cu partea stanga. Victima era in stare de ebrietate. Nu stiu exact ce viteza aveam. Consider ca circulam normal. Carosabilul era alunecos. Era umed. N-am franat pentru ca am observat tarziu victima. Circulau masini din sens opus, victima a iesit dintre masini, prima reactie a fost sa evit victima apoi am apasat pedala si am intrat in bordura. Este posibil sa fi accelerat in momentul in care l-am observat pentru a-l evita.”
In aparare inculpatul a propus spre administrare proba cu declaratiile martorilor ascultati la urmarirea penala si proba cu expertiza tehnica criminalistica. Aparatorul inculpatului a afirmat ca intre primele doua expertize exista contradictii.
Inculpatul a formulat obiectivele care vor fi expuse in continuare, asa cum au fost redactate.
1. Sa se stabileasca de catre expert dinamica producerii accidentului de circulatie din 31.12.2009.
2. Expertul sa aiba in vedere masuratorile efectuate de organele de politie, declaratia inculpatului si ale martorilor aflati in autovehicul, starea drumului in conditii de iarna si carosabil umed, ora producerii si respectiv vizibilitatea in asemenea imprejurari.
3. Sa se stabileasca, astfel cum s-a solicitat in Ordonanta Prim Procurorului de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau din 30.06.2011 (f.1U.P.) si Ordonanta din 25.08.2011 (f.65 U.P.) care a fost momentul aparitiei starii de pericol, respectiv momentul cand inculpatul a avut posibilitatea efectiva de a vedea victima in traversare avand in vedere circulatia intensa existenta la acel moment, iesirea victimei in fuga dintre masinile care veneau din sens opus si faptul ca era ora 17, luna decembrie si practic se intunecase. Expertul sa aiba in vedere inclusiv imprejurarea ca victima era imbracata in negru si in stare de ebrietate avansata, avand un mers derutant si nu se putea sesiza intentia clara de deplasare intr-o singura directie.
4. Sa se precizeze de catre expert care sunt cauzele diferentierilor in constatarile celor doua expertize anterioare, cum s-a ajuns la stabilirea unor viteze diferite de deplasare a autovehiculului condus de inculpat acestea avand la baza aceleasi masuratori si mijloace de proba la data cand s-au efectuat.
5. Daca manevra efectuata de inculpat, respectiv virajul la dreapta, pe sensul sau de mers, spre bordura, pe care a si atins-o in deplasarea sa, era singurul mijloc de evitare a impactului cu victima, avand in vedere circulatia pe ambele sensuri de mers.
6. In masura in care expertul se poate pronunta, in functie de probele administrate in cauza si competentele sale care a fost gradul de participare al victimei la producerea accidentului.
Instanta constatand indeplinite conditiile prevazute de art. 97 si urmatoarele C.p.p. si a admis probele cerute a fi administrate in aparare.

I.SOLUTIONAREA ACTIUNII PENALE

Analizand materialul probator administrat in cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti, instanta retine ca in ziua de 31.12.2009, in jurul orelor 17.00, inculpatul TV, conducea autoturismul, marca Peugeot 206, cu numarul de inmatriculare BM 011KS, pe str. Calea Marasesti, pe banda situata langa axul drumului, cu directia str. Republicii, din mun. Bacau.
In autovehiculul condus de inculpatul TV se aflau martorii HCG, pe bancheta din spate,  si AAB, pe locul din dreapta fata.
In dreptul bisericii Sf. Gheorghe, inculpatul TV a surprins si accidentat mortal victima PG angajata in traversarea neregulamentara a strazii Calea Marasesti.
Analizand concluziile raportului medico legala nr. 1 din 02.01.2010, se constata ca moartea victimei PG a fost de natura violenta, urmare a unui politraumatism cu multiple fracturi de craniu, costale, coloana vertebrala si rupturi de organe interne cu hemoragie interna, iar leziunile s-au putut produce in cadrul unui accident rutier.
In cauza au fost efectuate trei expertize criminalistice.
In prima expertiza, expertul criminalist, folosind metoda analitica, a stabilit ca la momentul impactului cu victima PG autoturismul condus de inculpatul TV circula cu o viteza de 62 km/h. Expertul precizeaza ca s-ar fi putut evita evenimentul rutier daca inculpatul ar fi circulat cu viteza de 42 km/h.
In cea de-a doua expertiza criminalistica efectuata de Laboratorul interjudetean de expertize criminalistice Iasi, expertul, folosind metoda analitica si cea a reconstructiei, stabileste ca viteza autoturismului condus de inculpatul TV la momentul impactului cu victima PG era de 76 km/h. Expertul concluzioneaza ca s-ar fi putut evita evenimentul rutier daca inculpatul, la aparitia starii de pericol, ar fi circulat cu viteza de 58,9 km/h.
Cea de-a treia expertiza tehnica criminalistica a ajuns la concluziile care vor fi expuse in continuare : „este probabil ca viteza de deplasare din momentul impactului a autoturismului Peugeot cu nr. BM011KS sa fi fost de cca 76/77 km/h.” Starea de pericol iminent s-a declansat pentru conducatorul auto in momentul in care pietonul angajat in traversare a trecut peste axul suprafetei carosabile a drumului, patrunzand pe sensul de mers al autoturismului. In conditiile in care  inculpatul TV nu putea evita producerea accidentului conducatorul auto putea insa preveni producerea evenimentului rutier daca ar fi circulat  cu o viteza care sa nu depaseasca 50 km/h si ar fi actionat frana pentru oprire in momentul declansarii starii de pericol. victima PG putea preveni accidentarea sa daca s-ar fi asigurat inainte de a se angaja in traversarea  suprafetei carosabile.
Instanta constata ca toate expertizele criminalistice au stabilit viteza de deplasare a autovehiculului condus de inculpatul de TV ca fiind peste limita maxima legala de 50 km/h, incalcand dispozitiile art. 49 alin. 1 din O.U.G. nr. 195 din 2002, republicata.
Avand in vedere ca la fata locului nu au fost identificate urme de franare, tinand cont de declaratiile inculpatului TV coroborate cu cele ale martorilor HCG si AAB instanta constata ca inculpatul nu a actionat sistemul de franare, incercand sa evite victima PG prin fata acesteia, pe prima banda a sensului de mers.
Inculpatul TV in calitate de conducator auto nu a dat dovada de un comportament prin care sa nu puna in pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor, conform obligatiei stabilite de art. 35 alin. 1 din O.U.G. nr. 195 din 2002, republicata.
Desi anterior producerii evenimentului rutier au fost caderi de precipitatii sub forma de ninsoare, inculpatul TV conducea autoturismul cu o viteza peste limita legala de 76 km/h, in conditiile in care exista posibilitatea ca asfaltul sa fie acoperit de polei, gheata, zapada batatorita sau mazga.
Avand in vedere procesul verbal de cercetare la fata locului, tinand cont de declaratiile inculpatului TV coroborate cu cele ale martorilor HCG si AAB, inculpatul, incercand sa evite victima PG, a trecut pe prima banda a sensului de mers.
Inculpatul TV circula pe banda a doua pe sensul de mers inainte, desi prima banda a sensului de deplasare nu era folosita de alte vehicule. Asadar, inculpatul TV a incalcat dispozitiile art. 42 din O.U.G. nr. 195 din 2002, republicata, care stabilesc obligatia conducatorului auto de a utiliza banda intai a sensului de mers ori de cate ori este posibil.
Avand in vedere procesul verbal de cercetare la fata locului, tinand cont de declaratiile inculpatului TV coroborat cele ale martorilor HCG si AAB, constatam ca victima a fost surprinsa si accidentata in dreptul bisericii Sf. Gheorghe, situate langa str. Calea Marasesti, in apropierea imobilului nr. 102 din mun. Bacau.
 Instanta fata de cele de mai sus, instanta constata ca raspunderea penala a conducatorului auto, inculpatul TV, nu este inlaturata prin traversarea neregulamentara a victimei PG, conform dispozitiilor art. 72 alin. 4 din O.U.G. nr. 195 din 2002, republicata.
Declaratiile inculpatului date in ambele faze ale procesului penal necoroborate cu alte probe nu pot forma convingerea instantei asupra existentei altei situatii de fapt decat cea care a fost retinuta si expusa pe larg mai sus.
Declaratia martorului AAB data in fata instantei nu face decat sa confirme ca vizibilitatea era redusa, iar traficul era intens, stari si situatii care impuneau inculpatului o conduita preventiva concretizata intr-o atentie sporita si o viteza situata sub limita legala.
  Instanta a retinut situatia de fapt descrisa anterior in urma analizei coroborate a materialului probator administrat in cauza, atat in faza urmaririi penale cat si in faza cercetarii judecatoresti, respectiv: proces verbal de cercetare la fata locului; raport verificare tehnica nr. 26289 din 04.01.2010; rezultat alcooltest Drager; buletinul de analiza toxicologica nr. 13-14 din 04.01.2010; raport medico legal necropsie nr. 1 din 02.01.2010; buletinul de analiza toxicologica nr. 47 din 05.01.2010; raport expertiza criminalistica; raport expertiza criminalistica nr. 215 din 14.12.2011; declaratii parte civila PE; declaratii martori: BC, HCG, AAB; declaratiile inculpatului TV.
In drept, fapta inculpatului intruneste continutul constitutiv al infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 alin. 1, 2 Codul penal cu aplicarea art. 5 C.p.
In temeiul art. 396 C.p.p. constatand dincolo de orice indoiala rezonabila ca fapta exista, constituie infractiune si ca a fost savarsita de catre inculpat, urrmeaza a dispune condamnarea acestuia.
La individualizarea pedepsei ce urmeaza a fi aplicata inculpatului, instanta va avea in vedere criteriile generale prevazute de art. 74 C.pen., respectiv imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, natura si gravitatea rezultatului produs, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal si nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.
In concret, instanta retine ca inculpatul TV.
Pentru aceste motive va stabili pentru inculpat condamnarea la pedeapsa inchisorii intr-un cuantum suficient pentru atingerea scopului si indeplinirea functiilor de constrangere, de reeducare si de exemplaritate ale sanctiunii.
Avand in vedere ca pedeapsa aplicata este mai mica de 3 ani, ca inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni,   si ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executare, instanta constatand intrunite conditiile prevazute de art. 81 C.p., urmeaza a dispune suspendarea conditionata a executarii acesteia, va stabili termenul de incercare pe durata prevazuta de art. 82 C.p. si va atrage atentia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C.p.
In temeiul art. 71 al.1, 2 C.p. instanta va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza II si b C.p.
In temeiul art. 71 al.5 C.p. instanta va suspenda executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza II si b C.p. pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii.
 

II. SOLUTIONAREA ACTIUNII CIVILE

Persoana vatamata PE, sotia, s-a constituit parte civila si a cerut instantei obligarea inculpatului la plata sumei de 25.000 EURO cu titlu de despagubiri.
Partea civila a  precizat ca din suma de 25000 de euro solicitata danele materiale, respectiv cheltuielile de inmormantare si pomenirile ulterioare, sunt in cuantum de 10000 euro, iar pentru trauma sufleteasca pricinuita de moartea sotului ei cere suma de 15.000 euro.
Pentru dovedirea pretentiilor partea civila s-a folosit de probele administrate la solutionarea actiunii penale. De asemenea partea civila a propus ascultarea martorului RG.
Examinand pretentiile partii civile prin prisma probelor administrate, instanta va retine elementele de fapt si imprejurarile care vor fi expuse in continuare.
Cu privire la actiunea inculpatului (fapta ilicita), rezultatul socialmente periculos generator de prejudicii in patrimoniul partii civile, legatura de cauzalitate intre actiunea inculpatului si rezultatul generator de prejudicii si culpa acestuia, instanta va avea in vedere aceeasi situatie de fapt asa cum a fost expusa in mod detaliat la solutionarea actiunii penale.
Potrivit buletinului de analiza toxicologica-alcoolemie nr. 47 victima avea la data producerii accidentului o alcoolemie de 1,40‰. Aceasta stare coroborata cu faptul ca aceeasi victima a traversat neregulamentar strada in momentul in momentul producerii accidentului conduce la concluzia ca din punct de vedere subiectiv exista culpa comuna, respectiv atat pentru inculpat cat si pentru victima.
Instanta mai retine ca Biroul National Carte Verde din Italia a comunicat B.A.A.R. ca nu a identificat o societate de asigurare la care sa ii fi fost asigurat prin RCA/Carte Verde autovehiculul cu numarul de inmatriculare BM 011 KS, implicat in accidentul de circulatie din data de 31.12.2009, dar a confirmat faptul ca autovehiculul respectiv era legal inmatriculat in Italia la data producerii accidentului.
Biroul National Carte Verde din Italia este semnatar al Acordului Multilateral de Garantare, acord la care a aderat si Biroul National Carte Verde din Romania (B.A.A.R.) incepand cu data de 01 august 2007 (Decizia nr. 2007/482/EC din 09.07.07 – Jurnalul Oficial al U.E. nr. L180/10.07.2007, pg. 42).
Prin semnarea Acordului Multilateral de Garantare, birourile semnatare garanteaza plata despagubirilor la care au dreptul persoanele prejudiciate prin accidente produse de autovehicule care au locul obisnuit de stationare in aria lor de competenta (in principal care sunt inmatriculate in tara biroului), si care nu sunt asigurate pentru RCA/Carte Verde.
Prin asumarea obligatiei de garantie, Birourile Nationale nu se transforma in societati de asigurare. Acordul Multilateral de Garantare are rolul de a proteja persoanele prejudiciate prin accidente produse de autovehicule neasigurate. Birourile se comporta in astfel de situatii ca fidejusori pentru obligatia de despagubire, fara a putea invoca beneficiul de discutiune.
In acest caz fiind indeplinite conditiile mentionate mai sus, se angajeaza obligatia de garantare a BNCV pentru despagubirea persoanelor prejudiciate prin accidentul produs de inculpatul TV, prin intermediul autovehiculului cu nr. de inmatriculare BM 011 KS la data de 31.12.2009.
B.A.A.R., in calitatea sa de mandatar legal al asiguratorilor din strainatate asa cum rezulta din prevederile art. 54 alin. 2 coroborate cu cele ale art. 48 alin. 2 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania si in conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul General al Consiliului Birourilor (Jurnalul Oficial al U.E. nr. L 192/31.07.2003, pg. 29) a reprezentat in aceasta cauza BNCV.
In scopul inmormantarii victimei si pentru organizarea si desfasurarea ritualurilor religioase concomitente si ulterioare, partea civila a efectuat cheltuieli estimate la 4.000 EURO.
Martorul RG a confirmat ca au fost organizate pomeniri la un restaurant si ca au fost oferite si pachete.
Existand culpa comuna atat pentru inculpat cat si pentru victima, instanta va obliga garantul UCI, prin mandatar BAAR la plata catre partea civila a 50% din aceasta suma.
Partii civile PE  i-au fost aduse atingere drepturilor personal nepatrimoniale izvorate din raporturile de familie.
La retinerea situatiei de fapt, instanta a avut in vedre probele administrate la solutionarea actiunii penale  si declaratia martorului RG.
Potrivit art. 25 al. 1 din Codul de procedura penala, instanta se pronunta prin aceeasi hotarare atat asupra actiunii penale, cat si asupra actiunii civile.
Potrivit art. 397 al. 1 C.p.p., instanta se pronunta prin aceeasi hotarare si asupra actiunii civile.
Prin art. 1357 din Codul civil, care constituie temeiul raspunderii civile delictuale, se prevede ca „(1) Cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare. (2) Autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa.” si potrivit art. 6 paragraful 1 din CEDO, orice persoana are dreptul la judecarea, in mod echitabil si intr-un termen rezonabil, de catre o instanta care sa hotarasca nu numai cu privire la temeinicia acuzatiei penale, ci si asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor cu caracter civil.
Repararea prejudiciului moral este tot atat de legitima ca si repararea prejudiciului patrimonial, iar despagubirile acordate persoanei vatamate vor constitui o justa si integrala reparatie a daunelor morale suferite si vor fi stabilite dupa principiile dreptului civil, intr-o suma globala corecta si fara exagerari.
Prejudiciul moral cauzat se va aprecia dupa criterii proprii naturii acestuia, respectiv importanta pagubei, durata mentinerii consecintelor vatamarii, intensitatea durerilor fizice si psihice. Gravitatea prejudiciului moral fiind important, conform situatiei de fapt asa cum a fost mai sus retinuta, atunci indemnizatia va trebui sa ofere, prin utilizarea sa, o satisfactie reparatorie, compensatorie.
Aceste prejudicii morale, constand in suferinte pur psihice, care se regasesc si in cauza de fata au un caracter subiectiv, iar intensitatea suferintelor psihice difera de la individ la individ, in functie de echilibrul si sensibilitatea sa psihica, nivelul intelectual, varsta ori sex.
Instanta apreciaza ca la cuantificarea prejudiciului moral, criteriile de acordare a daunelor morale sunt subordonate conditiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs partilor civile.
Importanta valorilor lezate, masura in care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura in care i-a fost afectata situatia familiala si sociala partii civile, impun netagaduit acordarea de daune morale, dar cuantumul ce se impune a fi acordat trebuie sa il constituie o suma rezonabila si echitabila in raport de prejudiciul nepatrimonial efectiv suferit.
Fata de aceste considerente instanta apreciaza ca suma de 14.000 EURO este rezonabila.
Avand in vedere ca instanta a constatat mai sus culpa comuna a autorului si victimei, suma la care va fi obligat UCI prin mandatar BAAR va fi de 50% din cea globala, respectiv 7.000 EURO.
In temeiul art. 274 alin. 1 C.p.p. instanta constatand culpa procesuala a inculpatului, urmeaza a dispune obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de catre stat.