Ordonanta presedintiala

Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:
Prin cerere inregistrata pe rolul Judecatoriei B la data de sub nr reclamantul O V a chemat in judecata pe paratii MA , CI , BE  , solicitand instantei, pe calea ordonantei presedintiale, sa dispuna obligarea paratilor de a nu mai emite orice fel de enunturi de natura sa incalce drepturile sale la onoare, reputatie, demnitate si viata privata si de a nu mai transmite aceste enunturi pe orice cale de comunicare prin care pot ajunge in spatiul public; obligarea paratilor la publicarea hotararii judecatoresti ce urmeaza a fi pronuntata in cauza, pe cheltuiala lor, intr-un ziar local de larga circulatie si intr-un ziar central de larga circulatie, in termen de 20 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii, sub sanctiunea platii daunelor cominatorii, pentru fiecare zi de intarziere. Totodata a solicitat cheltuieli de judecata.
In motivare, reclamantul a aratat, in esenta, ca detine functia de Inspector Sef al Inspectoratului de Politie Judetean B si in execitarea functiei a devenit tinta unei campanii de  denigrare din partea paratilor, care s-a facut prin presa (emisiuni TV), prin intermediul retelei de socializare Facebook si prin unele manifestari stradale realizate in centrul municipiului B si la sediul institutiei unde isi desfasoara activitatea. Reclamantul a sustinut ca, prin aceste modalitati, paratii au lansat afirmatii mincinoase si jignitoare la adresa sa, afirmatii care nu sunt sustinute de probe, aducandu-i grave prejudicii de imagine intrucat se inoculeaza publicului ideea ca ar fi o persoana corupta, ca ar recurge la activitati infractionale, ca s-ar folosi de functia pe care o detine pentru a influenta anchete penale sau pentru a obtine castiguri ilicite si nu in ultimul rand ca ar fi emis in mod nelegal diferite acte care i-au prejudiciat pe unii dintre cei trei parati. 
S-a aratat ca paratul MA  s-a prezentat, in cadrul mai multor emisiuni ale postului de televiziune Antena 3, ca fiind victima sistemului, un politist model aflat in slujba cetatenilor pentru o perioada de aproximativ 22 ani, care fara niciun motiv intemeiat, din cauza sa si a altor colegi, printre care si seful politiei Moinesti, domnul G M, a fost dat afara din Politie, opinand ca reclamantul a avut interes in indepartarea sa din politie intrucat este implicat in mafia locala, iar paratul, fiind un bun politist, a desconspirat interventiile ilegale.
In concret, a aratat reclamantul, acuzele neintemeiate si defaimatoare pe care i le aduce paratul MA  sunt urmatoarele: faptul ca a influentat medicii care l-au diagnosticat pe acesta, diagnostic ce a condus la incetarea raporturilor de serviciu, ca a dispus spargerea fisetului pe care paratul il avea la P M pentru a sustrage  probe compromitatoare pe care acesta la avea la adresa sa si a comisarului G M, ca paratul a stat opt ani de zile fara arma din dotare in strada, fara un motiv real, iar aceasta situatie l-ar fi adus in postura de a fi ultragiat, ajungand chiar sa ii fie pus cutitul la gat, fara ca nimeni sa nu ia vreo masura, implicarea sa intr-o ancheta penala cu privire la o persoana oprita in trafic, care dupa spusele paratului, ar fi finul reclamantului.
Reclamantul a invederat ca in emisiunea "Sinteza Zilei" din data de paratul a afirmat: "pentru faptul ca am postat pe Facebook, la adresa ministrului de interne, ca nu vine si ia in considerare abuzurile, si ca doresc sa vina dansul personal la Moinesti, am fost scos nebun", in emisiunea "La ordinea zilei" din a declarat "in acest moment, situatia mea este ca eu sunt scos din sistem si scos la pensie cu o suma mica, vreo sapte milioane de lei, ca si nebun, ca sa ma pronunt", in emisiunea "La ordinea zilei" din a afirmat ca "Groparul meu este chiar domnul S, chiar domnul O si Seful Politiei Municipiului Moinesti... Toti m-au ingropat. Cu documente. Si pot dovedi ce au facut cu mine. Am documente si pot justifica cum m-au trimis ei, mi-au bagat un raport tipizat, ce au facut cu mine, cum domnul S s-a dus la G chiar soferul lui s-a scapat si mi-a spus: haideti ca va duc eu...", pe Facebook, intr-o postare din  ora 11.01 a afirmat "visul meu era altul, sa salvez cetateni, sa prind infractorii si sa devin un politist cinstit si onest si am reusit, iar cei doi (comisarul sef MG si subsemant n.n) impreuna cu alti complici, dupa 20 ani de meserie de politist m-ati alungat din sistem cum am fost alungat din casa de copii... nu am cerut niciodata nimica, sa fiu lasat in pace, sa muncesc, am fost scos nebun, si acum sufar...", iar intr- o postare din .., paratul i-a dedicat reclamantului si sefului politiei M un videoclip, care au "contribuit impreuna cu alte persoane influente la scoaterea sa din Politie pentru ca nu a fost de acord sa il lase pe finul sefului IPJ B sa conduca fara permis si i-a intocmit dosar penal".
Reclamantul a sustinut ca paratul MA  este departe de imaginea politistului perfect, iar motivele pentru care i-au incetat raporturile de serviciu ii sunt imputabile. Astfel, a aratat reclamantul, ca pe langa problemele generate pe parcursul carierei de politist, incetarea raporturilor de munca au fost determinate de pierderea capacitatii de munca, solutie intemeiata pe o decizie medicala emisa de CCe de E M-M a MAI, la cererea expresa a paratului fiind expertizat la Spitalul MAI Prof dr G G, decizia medicala fiind in sensul declararii paratului ca inapt pentru indeplinirea serviciului de politie in timp de pace, apt limitat pe timp de razboi. Reclamantul a invederat ca in calitate de Sef al Serviciului de Resurse Umane a fost nevoit sa actioneze si sa dispuna incetarea raporturilor de serviciu conform art 69 alin 1 lit b din Legea 360/2002, decizia fiind obligatorie fata de decizia medicala, iar paratul a refuzat sa isi intocmeasca dosarul de pensionare. A sustintul reclamantul ca nu se poate retine implicarea sa in incetarea raporturilor de serviciu ale paratului.
Cu privire la afirmatiile paratului la emisiunea din … respectiv "au umblat in fiset, pentru ca eu cand m-am dus la fiset sa iau probele... consider ca atat domnul O, cat si domnul M, au vrut sa il ajut pe acet om, fiul inspectorului sef", reclamantul a aratat ca dupa emiterea deciziei de incetare a raporturilor de serviciu  s-a incercat comunicarea dispozitiei, paratul fie refuzand sa primeasca corespondenta, fie invocand ca este in concediu medical, fie declarand ca ataca decizia, astfel ca pentru a recupera statia Tetra si legitimatia de serviciu a paratului, la data de .., dupa patru luni de asteptare, o comisie formata din sase politisti din cadrul P M, din care nu a facut parte, a procedat la deschiderea fisetului, activitatea fiind inregistrata si fiind intocmit proces verbal, putandu-se dovedi ca nu i s-a sustras niciun obiect din fiset.
Referitor la afirmatiile  paratului in emisiunea "Sinteza Zilei" din ….: "am fost ultragiat, cu cutitul la gat, aici" si in emisiunea "La ordinea zilei"-Abuzuri incredibile ale sefilor din politie/Mafia din P B, acoperita de minister: "opt ani am fost fara armament, am fost ultragiat, mi s-a bagat si cutitul in coaste si la gat si nimeni nu a luat nicio masura", reclamantul a sustinut ca in calitate de sef al IPJ B nu a primit niciun raport si nici nu a fost informat ca paratul ar fi fost victima infractiunii de ultraj, insa pe baza evaluarilor anuale si a sanctiunilor disciplinare aplicate, in perioada ….. conform avizelor psihologice s-a dispus masura restrictiei cu privire la armamentul din dotare, tocmai pentru a-l proteja pe parat. A mai aratat reclamantul ca la data de …..., paratul MA  a recurs la o forma de protest, baricadandu-se intr-un birou de la P M amenintand ca se impusca cu armamentul din dotare pe motiv ca se simte marginalizat, iar conducerea nu il apreciaza la adevarata valoare, iar ca urmare a acestui episod a fost examinat medical de specialisti, inclusiv din initiativa sa fiind evaluat psihologic.
Privitor la afirmatiile paratului ca ar fi contribuit la scoaterea acestuia din politie pentru ca nu a fost de acord sa il lase pe finul sau (al reclamantului) sa conduca fara permis si i-a intocmit dosar penal, afirmatii din emisiuni TV, Facebook si manifestari stradale, reclamantul a sustinut ca nu are nicio legatura de rudenie cu persoana oprita in trafic de parat, pe numele careia a fost intocmit dosar penal si nu a facut nimic de natura a influenta cercetarea.
Reclamantul a aratat ca paratul CI  este cel care il impulsioneaza pe paratul A M sa continue cu acuzatiile, iar in protestele de strada si pe Facebook il acuza ca este un infractor, ca a complotat cu comisia medicala in scopul diagnosticarii mincinoase a lui MA  si al excluderii acestuia din randurile politiei.
Reclamantul a mai aratat ca parata BE   l-a acuzat in cadrul emisiunii "Sinteza Zilei" din …. ca l-ar fi acoperit pe agentul principal T I  din H, care in opinia acesteia ar fi certat cu legea si ar fi manipulat ancheta, in schimbul unor castiguri materiale, afirmand ca politistul ar fi cumparat "bunavointa" prin remiterea de "cas si miei de Pasti" si peste confiscat in zona C L. Reclamantul a sustinut ca acuzatiile paratei au facut obiectul unei plangeri penale, solutionata prin ordonanta de clasare.
Reclamantul a invederat ca cele relatate i-au atins dreptul la imagine si demnitate, fiindu-i afectate onoarea, reputatia si viata privata, afirmatiile fiind intentionat defaimatoare, calomnioase, nu se bazeaza pe fapte reale, reprezentand doar fabulatii transmise de cei parati, cu rea credinta, in scopul compromiterii si distrugerii imaginii publice, drepturile vatamate fiind reglementate de art 72, 73 C.civ, art 30 Constitutie, art 10, art 8 CEDO, in cauza fiind vorba de o limitare a dreptului de exprimare cauzata de exercitarea abuziva a acestui drept.
Reclamantul a sustinut ca in cauza sunt intrunite cele patru elemente ale raspunderii civile delictuale, respectiv fapta ilicita  constand in expunerea unor fapte neadevarate, vinovatia sub forma intentiei, prejudiciul concretizat in plan personal prin afectarea emotionala si social si legatura de cauzalitate. A mai aratat ca sunt indeplinite si conditiile procedurii speciale, respectiv aparenta in drept intrucat drepturile afectate ii apartin conform art 72, art 73 C.civ, art 30 Constitutie, art 10 CEDO, neprejudecarea fondului este respectata, instanta fiind chemata sa analizeze aparenta drepturilor, vremelnicia este respectata  tinand cont  ca efectele prezentei hotarari reprezinta masuri provizorii, urgenta se impune pentru a preveni pagubirea drepturilor sale.
In drept a invocat prevederile art 72, art 73, art 1349-1395 N.C.civ, art 451-455 N.C. proc.civ, art 30 Constitutie, art 10 CEDO.
In probatiune a depus inscrisuri si suport digital.
Cererea a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru de 100 lei.
Parata BE   nu a formulat intampinare.
Paratii CI  si MA  au formulat intampinare prin care au invocat exceptia lipsei calitatii de organ de conducere si reprezentant legal pentru IPJ a reclamantului, exceptia de nelegalitate a actului administrativ individual  prin care a fost numit in functia de sef a IPJ Bacau reclamantul, iar in subsidiar exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului. Pe fond au solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
In privinta exceptiei lipsei calitatii de organ de conducere si reprezentant legal pentru IPJ a reclamantului, paratii au aratat ca acesta a precizat ca indeplineste functia de sef al IPJ Bacau insa nu a facut aceasta dovada.
Cu privire la exceptia de nelegalitate a actului administrativ individual prin care a fost numit in functia de sef a IPJ Bacau, au aratat ca actul de numire este nelegal, fiind emis cu aplicarea unor texte de lege neconstitutionale, respectiv art 18 din Legea 360/2002.
Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale active, s-a motivat ca reclamantului ii ramane doar calitatea de persoana fizica, insa in actiune acesta precizeaza ca are calitatea de sef al IPJ Bacau si ca afirmatiile defaimatoare au fost facute privind actiunie sale in calitatea sa de reprezentant.
Pe fond, paratii au aratat ca afirmatiile lor nu sunt mincinoase si jignitoare, iar paratul MA  a aratat ca nu a zis ca reclamantul face parte din mafia locala. In legatura cu acuzele specificate in actiune, paratii au precizat ca sunt depuse plangeri penale  la institutii competente pentru a se pronunta daca au fost influentati medicii care l-au diagnosticat pe MA , ca a fost depusa plangere penala privind sustragerea unor documente din fiset, ca MA  a fost trimis in strada, in patrulare, 8 ani de zile, fara armament, timp in care a fost injunghiat, ca se fac verificari de organele competente in legatura cu implicarea reclamantului  cu privire la persoana oprita in trafic si care a afirmat ca este finul chestorului.
Paratii au sustinut ca declaratiile din emisiunea Sinteza Zilei din … si din emisiunea La ordinea zilei din .. nu au legatura cu reclamantul si exced actiunii, iar afirmatiile din emisiunea La ordinea zilei din .. nu au fost jignitoare si defaimatoare. Au aratat ca reclamantul a emis o dispozitie nelegala  prin care a fost dat afara din  politie si de aceea a folosit expresia "groparul meu" pentru ca practic a fost ingropat de viu, fiind privat de dreptul la asigurare medicala, la pensie si viata.
Paratul MA  a aratat ca in 2014 si 2015 a facut o serie de sesizari cu privire la abuzurile cms. sef M G, a facut de doua ori greva foamei, iar comisia de expertiza medicala din MAI in mod ilegal l-a declarat inapt, decizia nr ..fiind contestata. Acesta a sustinut ca, desi nu a primit drepturile salariale, nu a fost instiintat si nu a primit niciun document din care sa rezulte ca a fost trecut in rezerva, iar prin decizia Tribunalului Bacau din …  s-a dispus suspendarea efectelor dispozitiei sefului IPJ prin care a fost trecut in rezerva  fiind reincadrat in functia de agent de siguranta publica, imprejurare ce dovedeste ca seful IPJ a comis un abuz  prin emiterea dispozitiei de trecere in rezerva.
S-a sustinut ca s-a dorit doar a se aduce in spatiul public neregulile si abuzurile la care a fost supus MA , fara a folosi cuvinte vulgare, jignitoare, obscene, ci au criticat actiunile abuzive ale reclamantului care a emis o dispozitie ilegala.
Paratul CI  a sustinut ca nu a facut afirmatii jignitoare la adresa reclamantului si ca aceste din urma se foloseste de functia publica pe care o detine , in interes personal si dovedeste ca se razbuna si incearca sa ii intimideze pentru ca au indraznit sa il critice  si ca au expus public abuzurile sale. A mai aratat ca transcripturile emisiunilor postului de televiziune Antena 3, reclamantul le-a obtinut prin accesarea retelei interne a politei romane.
Paratul a sustinut ca nu pot fi trasi la raspundere pentru afirmatiile altora si dezbaterile ce au avut loc pe marginea acestor subiecte in unele emisiuni de televiziune, toate sustinerile lor sunt dovedite cu probe, nimeni nu poate preciza cu au fost percepute aparitiile televizate, insa pe reteaua Facebook toate comentariile sustin cele prezentate, nu au intentionat sa defaimeze pe nimeni, ci doar sa prezinte realitatea, judecatile de valoare nu le apartin.
A mai aratat paratul ca reclamantul nu probeaza modul in care i-a fost afectata imaginea, onorarea, reputatia si viata privata si ca nu este vorba de exercitarea abuziva a dreptului la libera exprimare.
La intampinare au fost anexate inscrisuri.
La termenul din data de 05.05.2016 instanta a invocat din oficiu exceptia nulitatii intampinarii formulate de paratul MA , decurgand din nesemnare.
Instanta a incuviintat proba cu inscrisuri.
Conform art 248 alin 1 C.proc.civ instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe sau, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei.
Dat fiind ca in speta au fost invocat mai multe exceptii, paratii prin intampinare au invocat exceptia lipsei calitatii de organ de conducere si reprezentant legal pentru IPJ a reclamantului, exceptia de nelegalitate a actului administrativ individual  prin care a fost numit in functia de sef a IPJ Bacau reclamantul, iar in subsidiar exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului., iar instanta din oficiu a invocat exceptia nulitatii intampinarii formulate de paratul MA , decurgand din nesemnare, avand in vedere natura acestor exceptii, consecintele pe care le geneaza, precum si cadrul procesual, instanta va analiza prioritar exceptia nulitatii intampinarii formulate de paratul MA , decurgand din nesemnare, dupa care va analiza exceptia lipsei calitatii de organ de conducere si reprezentant legal pentru IPJ a reclamantului, exceptia de nelegalitate a actului administrativ individual  prin care a fost numit in functia de sef al IPJ Bacau reclamantul, exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului (care a fost invocata in subsidiar).
Privitor la exceptia nulitatii intampinarii formulate de paratul MA , decurgand din nesemnare, potrivit art 194 lit f cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu semnatura. Art 196 alin 1 prevede ca cererea de chemare in judecata care nu cuprinde semnatura partii sau a reprezentantului acestuia este nula. Textul de lege impune semnatura olografa a petentului pe cererea de chemare in judecata, simpla indicare a numelui nefiind suficienta intrucat poate fi facuta de orice persoana si  nu atesta ca petentul, personal, si-a insusit cererea.
In speta, intampinarea este formulata de paratii CI  si MA , insa este semnata doar de paratul CI , lipsind semnatura olografa a paratului MA .
Fata de aceste imprejurari, instanta va admite exceptia nulitatii intampinarii formulate de paratul MA  decurgand din nesemnare si in consecinta va anula intampinarea formulata de acesta ca nesemnata.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii de organ de conducere si reprezentant legal pentru IPJ a reclamantului, instanta retine ca cererea de chemare in judecata a fost formulata de reclamant in nume propriu. Prin urmare, prin exercitarea actiunii civile, acesta nu s-a prevalat de calitatea de reprezentant al IPJ. Imprejurarea ca a facut referire, in cuprinsul motivarii cererii, la functia pe care o detine nu este de natura a genera o concluzie diferita. Prin urmare, avand in vedere cadrul procesual sub aspect subiectiv, trasat de reclamant care actionat in nume propriu si nu ca reprezentant al vreunei institutii, instanta va respinge exceptia invocata ca inadmisibila.
Referitor la exceptia de nelegalitate a actului administrativ individual  prin care a fost numit reclamantul in functia de sef al IPJ B, se au in vedere aceleasi considerente, respectiv ca reclamantul a formulat cererea de chemare in judecata in nume propriu. Astfel ca raporturile acestuia de serviciu exced cadrului procesual dedus judecatii in prezenta cauza si nu au nicio relevanta in solutionarea cauzei, motiv pentru care instanta va respinge exceptia invocata ca inadmisibila.
Privitor la exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului, instanta retine ca este o exceptie de fond, absoluta si peremptorie. Potrivit  art.36 din Noul Cod de procedura civila, calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecatii.
Reclamantul  fiind cel care porneste actiunea, trebuie sa justifice atat calitatea procesuala  activa cat si calitatea procesuala pasiva, respectiv  indreptatirea  sa de a  introduce cererea  impotriva paratei, prin indicarea  obiectului cererii si a motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiata  pretentia sa, deoarece raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decat intre titularii dreptului ce rezulta din raportul de drept material dedus judecatii.
Asa cum reiese din cererea de chemare in judecata, reclamantul se pretinde titularul drepturilor invocate. Temeinicia pretentiilor sale vizeaza fondul raportului, urmand a fi analizate de instanta. In aceste conditii, avand in vedere si obiectul cauzei, se apreciaza  ca reclamantul are calitate procesuala in speta, motiv pentru care exceptia va fi respinsa ca neintemeiata.
Pe fond, reclaamantul a solicitat instantei sa dispuna obligarea paratilor de a nu mai emite orice fel de enunturi de natura sa incalce drepturile sale la onoare, reputatie, demnitate si viata privata si de a nu mai transmite aceste enunturi pe orice cale de comunicare prin care pot ajunge in spatiul public; obligarea paratilor la publicarea hotararii judecatoresti ce urmeaza a fi pronuntata in cauza, pe cheltuiala lor, intr-un ziar local de larga circulatie si intr-un ziar central de larga circulatie, in termen de 20 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii, sub sanctiunea platii daunelor cominatorii, pentru fiecare zi de intarziere, sustinand ca paratii au demarat o campanie de denigrare prin presa (emisiuni TV), prin intermediul retelei de socializare Facebook si prin unele manifestari stradale realizate in centrul municipiului Bacau si la sediul institutiei unde isi desfasoara activitatea, lansand o serie  afirmatii mincinoase si jignitoare la adresa sa, ce ii aduc  grave prejudicii de imagine intrucat se inoculeaza publicului ideea ca ar fi o persoana corupta, ca ar recurge la activitati infractionale, ca s-ar folosi de functia pe care o detine pentru a influenta anchete penale sau pentru a obtine castiguri ilicite si nu in ultimul rand ca ar fi emis in mod nelegal diferite acte care i-au prejudiciar pe unii dintre cei trei parati. 
Acesta a apelat la procedura ordonantei presedintiale reglementata de prevederile art  997 si um C.proc.civ invocand prevedrile art 72, art 73, art 1349-1395 N.C.civ, art 30 Constitutie, art 10 CEDO, fara a apela la calea speciala deschisa de  art 255 C.civ ca mijloace de aparare  a drepturilor nepatrimoniale. Or instanta, fiind tinuta de cauza actiunii, pe care nu o poate schimba din oficiu, va analiza, conform principiului disponibilitatii, conditiile ordonantei presedintiale prin prisma drepturilor invocate.
Potrivit art. 997 alin.1 N.C.pr.civ., instanta de judecata, stabilind ca in favoarea reclamantului exista aparenta de drept, va putea sa ordone masuri provizorii in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari. Ordonanta va putea fi data chiar si atunci cand exista judecata asupra fondului, in conditiile alin. 4. Conform alin. 5, pe cale de ordonanta presedintiala nu pot fi dispuse masuri care sa rezolve litigiul in fond si nici masuri a caror executare nu ar mai face posibila restabilirea situatiei de fapt.
Astfel, pe langa conditiile generale ce trebuie sa existe in cazul oricarei forme concrete care intra in continutul actiunii civile-formularea unei pretentii, interesul, capacitatea procesuala si calitatea procesuala, textul enuntat stabileste inca trei conditii speciale respectiv urgenta, caracterul vremelnic, neprejudecarea fondului cauzei.
In privinta urgentei, aceasta se apreciaza de instanta in concret in functie de circumstantele obiective ale cauzei.
In ceea ce priveste caracterul vremelnic aceasta conditie se afla intr-o stransa legatura cu neprejudecarea fondului cauzei. Ordonanta presedintiala este o institutie pusa la dispozitia partilor doar pentru a se lua masuri provizorii, adica in termenii legii a unor „masuri vremelnice”, iar nu definitive. Ordonanta presedintiala nu are ca scop stabilirea definitiva a drepturilor partilor.
Cu privire la neprejudecarea fondului, aceasta conditie decurge atat din conditie referitoare la caracterul vremelnic al masurii ce urmeaza a fi dispusa, cat si din prevederea legala. Cand rezolva o cerere de ordonanta presedintiala, instanta nu are de cercetat fondul dreptului discutat intre parti, dar, pentru ca solutia sa nu fie arbitrara, va cerceta aparenta acestui drept. Imprejurarea ca dreptul subiectiv este litigios nu impiedica pronuntarea ordonantei presedintiale, intrucat aparenta de drept este suficienta pentru ca instanta sa ordone o masura urgenta si vremelnica, urmand ca problema existentei sau inexistentei dreptului subiectiv sa se rezolve pe calea procedurii de drept comun, in cadrul unei judecati care vizeaza fondul.
Pentru solutionarea prezentei cereri, natura drepturilor invocate reprezinta un element esential ce trebuie avut in vedere de instanta.
Astfel, dreptul la demnitate reglementat de art 72 C.civ prevede ca "(1) Orice persoana are dreptul la respectarea demnitatii sale. (2) Este interzisa orice atingere adusa onoarei si reputatiei unei persoane, fara consimtamantul acesteia ori fara respectarea limitelor prevazute la art. 75."
Potrivit art 73 C.civ, "(1) Orice persoana are dreptul la propria imagine. (2) In exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate sa interzica ori sa impiedice reproducerea, in orice mod, a infatisarii sale fizice ori a vocii sale sau, dupa caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispozitiile art. 75 raman aplicabile."
Dreptul la libera exprimare este reglementat de art 70 C.civ care statueaza ca "(1) Orice persoana are dreptul la libera exprimare. (2) Exercitarea acestui drept nu poate fi restransa decat in cazurile si limitele prevazute la art. 75."
Art. 30 alin. 1 din Constitutie stipuleaza ca libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public sunt inviolabile. Conform alin. 6, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine. Potrivit alin. 8, raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistice, proprietarul mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in conditiile legii.
Libertatea de exprimare constituie unul din  fundamentele esentiale ale unei societati democratice si una din conditiile primordiale ale progresului sau si a dezvoltarii fiecarei persoane (Lingens c. Austriei) aplicandu-se nu numai "informatiilor" sau "ideilor" primite favorabil sau considerate ca inofensive sau indiferente, ci si celor care lovesc, socheaza sau nelinistesc (Brasilier c. Frantei; Handyside c. Regatului Unit; Lingens c. Austriei; Jersild c. Danemarcei; Piermont c. Frantei).
Articolul 10 priveste nu numai continutul informatiilor ci, de asemenea, si mijloacele de transmisiune sau de captare a acestora, deoarece orice restrictie adusa acestora atinge dreptul de a primi si comunica informatii (Autronic c. Elvetiei). Dincolo de substanta ideilor si informatiilor exprimate, articolul 10 protejeaza si modul lor de difuzare (Oberschilck c. Austriei) sau forma de exprimare (Nikula c. Finlandei).  Totodata, Curtea a statuat ca nu este important ca autorul informatiilor sa fie ziarist profesionist, aceeasi libertate fiind acordata si altor persoane care isi exprima opinia in mass-media.
Asa cum precizeaza articolul 10, exercitarea acestei libertati este supusa unor formalitati, conditii, restrictii si sanctiuni care trebuie totusi sa fie interpretate strict, necesitatea lor trebuind sa fie stabilita in mod convingator (Observer si Guardian c. Regatului Unit; Jersild c. Danemarcei; Janowski c. Poloniei; Nielsen si Johnsen c. Norvegiei).
O ingerinta in exercitarea dreptului la libertatea de exprimare incalca Conventia daca nu indeplineste exigentele alineatului 2 al articolului 10, respectiv sa fie "prevazuta de lege", sa vizeze unul sau mai multe scopuri legitime mentionate in alineatul 2 si sa fie "necesara intr-o societate democratica" pentru a le atinge (Cumpana si Mazare c. Romaniei).
In speta, fata de cererea formulata, analiza indeplinirii conditiilor ordonantei presedintiale  are loc in contextul reglementat pe de o parte de libertatea de exprimare si pe de alta parte de drepturile nepatrimoniale, invocate de reclamant.
Instanta apreciaza ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art 997 C.proc.civ, referitoare la neprejudecarea fondului.
Reclamantul solicita obligarea paratilor "de a nu mai emite orice fel de enunturi..." o formulare generica, mult prea generoasa, care nu permite a se verifica in concret tipul de discurs ce se solicita a fi cenzurat pe viitor.  Or, libertatea de exprimare nu poate fi restransa, nici chiar temporar, decat in situatii si pentru imprejurari determinate, clar definite, care sa poata fi analizate in concret de instanta.
Totodata, restrangerea libertatii de exprimare pe calea ordonantei presedintiale nu poate avea loc decat in contextul unei actiuni continue, in derulare la data sesizarii instantei sau a unei actiuni iminente si doar pentru incalcari flagrante, evidente, abuzive a drepturilor invocate,  fara apreciere de fond din partea instantei, care  poate proceda doar  la o verificare sumara a situatiei de fapt.  In speta, instanta nu poate o cerceta  aparentei dreptului afirmat de reclamant, ci ar fi nevoita sa procedeze la o verificare mai amanuntita ce ar presupune o analiza a fondului dreptului cu consecinta transarii litigiului pe fond intre parti, ceea ce este incompatibil cu procedura speciala a ordonantei presedintiale.
De asemenea, masura solicitata ar putea fi apreciata ca produce consecinte cu caracter definitiv si nu ar avea caracter vremelnic, atat timp cat nu este limitata la anumite afirmatii facute pentru o perioada determinata prin raportare la o actiune in desfasurare.
Totodata, se noteaza ca faptele paratilor s-au consumat inainte de sesizarea instantei, neprezentand caracter de continuitate prelungit pana in prezent, eventualele consecinte prejudiciabile ale actiunilor acestor putand fi valorificate pe calea dreptului comun.
Fata, de aceste imprejurari, instanta va respinge actiunea ca neintemeiata.