Rezolutiune contract de vanzare-cumparare. Neindeplinirea de catre reclamant a unei obligatii esentiale, ce face imposibila executarea in bune conditii a contractului, nu-i da dreptul acestuia de a solicita aplicarea sanctiunii rezolutiunii.

      Domeniu: Litigii cu profesionisti; Aspecte de drept material
      
      Rezolutiune contract de vanzare-cumparare. Neindeplinirea de catre reclamant a unei obligatii esentiale, ce face imposibila executarea in bune conditii a contractului, nu-i da dreptul acestuia de a solicita aplicarea sanctiunii rezolutiunii.

- Art.1020-1021 din vechiul Cod civil

      Contractul de vanzare-cumparare avand ca obiect executare tamplarie de lemn triplustratificat, transmiterea catre cumparator a proprietatii marfii si montarea este un contract de vanzare-cumparare a unor bunuri viitoare  (emptio - venditio rei future).
       Obligatia  asumata de catre producatorul-vanzator nu este o  obligatie de "a face" , ci este o obligatie de "a da", vanzatorului revenindu-i  obligatia de a transmite proprietatea marfii, dupa ce aceasta a fost confectionata, executata. In speta,  partile au amanat transferul proprietatii pana la implinirea unui termen  suspensiv, respectiv  "in momentul lichidarii platii" .
      Obligatia beneficiarului de a lansa comanda ferma de incepere a executarii marfii, comanda in care sa fie prevazute dimensiunile bunurilor ce urmeaza a fi confectionate, reprezinta o obligatie contractuala esentiala. Neindeplinirea ei face imposibila executarea in bune conditii a contractului de catre producatorul-vanzator, astfel ca nu se poate dispune rezolutiunea conventiei la solicitarea beneficiarului.
      

(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A V-A CIVILA,                
          DECIZIA CIVILA NR. 430 din 14.11. 2011)


Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a Comerciala sub nr. 14534/3/2009 din 8.04.2009, reclamanta SC V. SA a chemat in judecata parata SC S.R. SRL, solicitand instantei ca prin sentinta ce va pronunta sa dispuna in temeiul articolului 1020 Cod civil rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare incheiat intre parti la 1.06.2006, ca urmare a neindeplinirii de catre parata a obligatiilor sale contractuale si sa oblige parata  la plata sumei de 204.795,82 lei, reprezentand avans achitat paratei, dobanda legala aplicata avansului, incepand cu  14.06.2006 si pana la data introducerii cererii si penalitati calculate conform contractului, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii sale, reclamanta a aratat ca la data de 1.06.2006 a incheiat cu parata contractul de vanzare - cumparare prin care parata s-a obligat fata de reclamanta sa execute (sa confectioneze) tamplarie din lemn triplustratificat, cu geam termopan pentru 4 (patru) case identice situate in judetul Ilfov, conform anexelor contractului si  sa transmita cumparatorului proprietatea marfii, precum si sa monteze tamplaria, conform obligatiilor asumate la Cap. III - Termen de livrare, prin  articolul 5. pct. b.
    Reclamanta a  sustinut ca si-a achitat propriile obligatii  asumate prin articolul 7 pct. 1 din contract, in sensul platii avansului in suma de 138.429,6 lei   cu OP nr.524/14.06.2006,  echivalentul a 32.958 EURO plus TVA,   reprezentand 50 % din valoarea totala a contractului.
  Lansarea comenzii  ferme de realizare a tabloului de  tamplarie a fost facuta odata cu semnarea contractului, situatie fata de care producatorul urma sa propuna  beneficiarului un grafic privind termenele de livrare a tamplariei pentru ca de comun acord sa se stabileasca  termenele de livrare a tamplariei, conform articolului 3 din contract.
Intrucat parata nu si-a indeplinit obligatia asumata prin contract, articolul 3, de a propune un grafic privind livrarea tamplariei pentru a se putea stabili de comun acord cu beneficiarul termenelor de livrare a tamplariei, parata nu si-a indeplinit nici celelalte obligatii subsidiare acesteia;
  - nu a invitat cumparatorul la sediul sau, conform articolului 8 din contract, pentru stabilirea comisiei de receptie si incheierea unui proces-verbal de predare-primire a marfii, conform articolului 8.1 din contract;
- nu a predat cumparatorului marfa ce face obiectul contractului, nefiind intocmit nici proces-verbal  de receptie a marfii, nici aviz de expeditie si nici factura fiscala, conform articolului 8.4 alin. 3 din contract;
- a incalcat dispozitiile articolului 9 din contract, respectiv executarea  intocmai si la timp a  dispozitiilor contractuale.
A mai aratat reclamanta ca a incercat sa solutioneze litigiul pe cale amiabila, parata  neprezentandu-se insa la concilierea directa.
  In drept, art.109 alin.2, coroborat cu art. art.7201 Cod proc.civila, art.969-970 Cod civil, art.43, 46 Cod comercial, art.10 pct.1 Cod proc.civila coroborat cu art.12 si art.274 Cod proc.civila.
Parata SC S.R. SRL a formulat intampinare, solicitand respingerea cererii de chemare in judecata ca nefondata.
       A sustinut parata ca in speta nu s-a realizat procedura prealabila prevazuta de articolul 7201 Cod procedura civila ceea ce face ca cererea sa fie inadmisibila.
      Pe fondul cauzei, cererea este nefondata, din cuprinsul articolului 3 din contract nerezultand faptul ca ar exista o obligatie a paratei de a da un grafic de livrare, graficul trebuia stabilit de comun acord cu reclamanta, deci nu se poate retine neindeplinirea de catre parata a unei obligatii contractuale.
      Cat priveste  celelalte acuzatii aduse de catre reclamanta si  acestea sunt nefondate, a aratat parata, partile convenind ca dreptul de proprietate si riscurile se transfera beneficiarului odata cu efectuarea dovezii platii de catre beneficiar, produsele  trecand in proprietatea cumparatorului in momentul lichidarii platii, iar riscurile trec in sarcina cumparatorului de la data livrarii, data livrarii fiind considerata data semnarii receptiei marfii/tamplariei si avizului de expeditie de catre cumparator sau transportatorul acestuia.
       Conform articolului 8, a mai precizat parata , receptia marfurilor urma a se face de catre comisia de receptie convenita de parti, la sediul producatorului, comisia fiind formata din  reprezentantii producatorului si beneficiarului .
      Nu rezulta din dispozitiile acestui articol obligatia paratei de a invita reclamanta la sediul sau pentru stabilirea comisiei si  incheierea procesului-verbal de predare-primire a marfii, obligatia de a participa la receptie la sediul producatorului fiind o obligatie a sumata expres de catre reclamanta prin semnarea contractului, articolului 8.1 alin. 2 stabilind si o sanctiune pentru beneficiar in caz de neparticipare la receptie.
       Potrivit articolului 8.4 alin. 3 din contract, procesul-verbal de receptie si avizul de  expeditie  vor insoti factura  finala, a aratat parata, nerezultand din dispozitiile  acestui articol faptul ca parata nu si-a indeplinit  o obligatie contractuala, aceea de predare a marfii, in realitate ansamblurile de tamplarie fiind executate si montate.
      Mai mult, a mai sustinut parata, din modul  in care a fost redactata adresa de conciliere rezulta ca la data declansarii procedurii de conciliere reclamanta a avut in vedere o denuntare unilaterala a contractului de vanzare-cumparare , situatie in care, conform articolului 9 lit. D, partile au convenit ca  furnizorul va retine avansul depus de beneficiar.
      Cat priveste penalitatile solicitate de  reclamanta, parata  a sustinut ca cererea reclamantei este neintemeiata, intrucat nu exista termene de livrare stabilite prin contract iar, pe de alta parte, parata a efectuat livrarea marfii.
      Nici cererea de acordare a dobanzilor nu este intemeiata, a mai aratat parata, nefiind posibila  cumularea daunelor interese cu daunele interese moratorii, avand aceeasi finalitate.
      In fine, cererea de rezolutiune a contractului, a sustinut parata, a fost formulata de catre parata in incercarea acesteia de a se sustrage de la indeplinirea obligatiilor de plata a diferentei de pret datorate, cererea neputand fi primita deoarece  reclamanta nu si-a indeplinit parte din obligatiile contractuale asumate si nici nu intentioneaza sa le indeplineasca.
       Prin sentinta comerciala nr. 8465/1.06.2009 Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala a admis  exceptia prematuritatii si a respins ca prematur formulata cererea reclamantei SC V. SA .
       Prin decizia comerciala nr. 225/1.04.2010 Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V-a Comerciala a admis apelul formulat de reclamanta SC V. SA, a desfiintat hotararea 8465/1.06.2009 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante.
        Prin sentinta comerciala nr. 10487/8.11.2010 Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala  a admis cererea formulata de reclamanta SC V. SA, impotriva paratei SC S.R. SRL, a dispus rezolutiunea contractului de vanzare cumparare incheiat intre parti la data de 1.06.2006, a obligat parata la plata catre reclamanta a sumei de 138.429,6 lei cu titlul de avans, a obligat parata la plata cheltuielilor de judecata catre reclamanta, in suma de 4.392,89 lei.
       Pentru a hotari astfel, instanta de fond  a retinut ca intre parti  s-a  incheiat contractul de vanzare-cumparare  la data de 1.06.2006, avand ca obiect executia tamplariei de lemn triplu stratificat cu geam termopan pentru patru case identice situate in jud. Ilfov, conform anexelor care fac parte integranta din contract.
       Termenele de livrare urmau a fi stabilite de comun acord,  pe baza unui grafic parte integranta din contract, conform articolului 3 din contract.
   Produsele urmau a trece in proprietatea cumparatorului in momentul lichidarii platii, pretul transportului cazand in sarcina cumparatorului (art.5).
  Valoarea totala a produselor a fost stabilita la suma de 65.916 EURO plus TVA, in echivalent in lei la cursul BNR din ziua platii (art.6), beneficiarul obligandu-se sa achite la data semnarii contractului un avans de 50% din valoarea totala, adica suma de 32.958 EURO plus TVA, urmand ca diferenta sa se achite la finalizarea lucrarii, odata cu semnarea procesului verbal de receptie (art.7)..
Reclamanta a achitat la data de 14.06.2006 suma de 138.429,6 lei cu titlul de avans catre parata.
In cazul obligatiilor de a face, a apreciat instanta de fond, creditorul este tinut doar sa faca dovada existentei creantei, fiind sarcina debitorului sa probeze executarea obligatiei sau imprejurarea exoneratoare de raspundere care l-a pus in imposibilitate de a-si executa obligatia.
Reclamanta a dovedit existenta obligatiei paratei de a construi, livra si monta tamplaria pentru cele patru case,  detaliile tehnice ale comenzii fiind stabilite prin acceptarea de catre beneficiar a ofertei formulate de producator, oferta nefiind modificata in conditiile stabilite prin contract.
       A apreciat instanta de fond ca parata a sustinut in acelasi timp executarea totala a obligatiilor, cat si executarea partiala, ceea ce nu este posibil, iar teza executarii partiale a obligatiilor contractuale in limitele avansului achitat nu poate fi acceptata atat vreme cat prin contract partile s-au inteles ca beneficiarul sa achite la data semnarii contractului un avans de 50% din valoarea totala, urmand ca diferenta sa se achite la finalizarea lucrarii, odata cu semnarea procesului verbal de receptie.
       In al treilea rand, a aratat instanta de fond, este falsa sustinerea potrivit careia stoparea activitatii societatii parate a  intervenit ca urmare a blocarii accesului pe site de catre reclamanta, intervenita concomitent cu notificarea privind returnarea avansului: parata  a primit convocarea la conciliere la data de 5.03.2007, in timp ce transportul pe care l-ar fi organizat pentru livrarea tamplariei pe santierul reclamantei a avut loc la 9.11.2006.
       A mai retinut instanta de fond  ca parata nu a expediat catre reclamanta nici o notificare prin care sa solicite acesteia desemnarea reprezentantului in comisia de receptie si receptionarea marfii, notificarile verbale nefiind luate in considerare daca nu erau confirmate prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau prin  transmisiunile fax.
       Nici sustinerile paratei in sensul ca nu se poate dispune rezolutiunea contractului intrucat reclamanta nu ar fi pus-o in intarziere nu poate fi retinuta, a mai aratat instanta de fond, deoarece  prin decizia 225/1.04.2010 a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V- a Comerciala  prin care s-a admis apelul impotriva  sentintei comerciale nr. 8645/1.06.2009 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala, s-a retinut ca, in privinta capatului de cerere privind restituirea avansului au fost respectate intrutotul cerintele  articolului 7201 Cod procedura civila, atat sub aspectul termenului, cat si sub aspectul continutului convocatorului (...), ceea ce exclude de plano sustinerea ca vatamarea provine din  necomunicarea obligatiei  contractuale incalcate.
       Dezlegarea data de Curtea de Apel Bucuresti  este obligatorie pentru instanta de fond, asa incat instanta de fond a retinut ca reclamanta a comunicat paratei incalcarea obligatiei contractuale de catre aceasta.
       Asa fiind, instanta  de fond a apreciat ca parata debitoare nu a  rasturnat prezumtia de culpa in reexaminarea obligatiei contractuale prin probarea executarii  acestora in formele stipulate  prin contract, cererea reclamantei fiind intemeiata.
       Impotriva acestei sentinte a declarat apel parata SC S.R. SRL, apelul fiind inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V-a Comerciala   sub nr. 299/2/2011  din 29.03.2011.
        In motivarea apelului, parata a  criticat sentinta atacata pentru nelegalitate si netemeinicie, sustinand  ca:
      1. Instanta de fond a retinut o situatie de fapt cu totul eronata, intrucat a ignorat toate inscrisurile depuse de catre parata la dosarul cauzei si a interpretat gresit clauzele contractului de vanzare-cumparare, ignorand vointa reala a partilor care reiese din modul de redactare a acestora;
       2. Instanta de fond a actionat in mod contradictoriu - pe de o parte a respins toate probele  propuse de parata si pe de alta parte a apreciat ca parata nu a rasturnat prezumtia de culpa;
       3. Instanta de fond a confundat institutia punerii in intarziere cu cea a concilierii prealabile.
       1) In dezvoltarea primului  motiv de apel, parata  a aratat ca la momentul convocarii la conciliere transmisa de catre reclamanta, isi indeplinise obligatia de executie si montaj pentru casa nr. 2 si executie pentru casa nr. 1, valoarea lucrarilor efectuate de catre parata acoperind valoarea avansului.
      Stoparea activitatii in fabrica (productie tamplarie) si pe site (montaj tamplarie) a intervenit atunci cand, din rea credinta reclamanta a interzis accesul paratei pe site si  solicitat returnarea avansului.
      Instanta de fond a analizat in mod formalist consideratiile expuse de parata, ignorand  fondul sustinerilor acesteia, respectiv ca parata  si-a indeplinit obligatiile atat cat i-a fost permis de cealalta parte contractanta, a aratat apelanta.
      Instanta de fond, a sustinut apelanta parata, a apreciat in mod gresit ca teza executarii  partiale a obligatiei contractuale, in limitele  avansului achitat, nu poate fi acceptata, executare partiala nereprezentand teza, ci un  fapt real, SC S.R. SRL executandu-si partial obligatiile nu din culpa sa ci a celeilalte parti  contractante care, fara nicio notificare de  nemultumire privind modul  sau termenul de executie, a transmis cererea de returnare avans.
      A mai mentionat apelanta parata ca instanta de fond a facut o reala confuzie cu privire la obiectul  contractului de vanzare-cumparare, respectiv "executia tamplariei din lemn  triplustratificat".
      Executia nu poate sa aiba loc pe site, ci doar in fabrica producatorului, astfel incat transportul unei parti din tamplarie care era finalizata si pregatita pentru montaj nu reprezinta o piedica pentru continuarea activitatii de productie.
      In ceea ce priveste executarea transportului, parata a aratat ca instanta de fond si-a depasit competenta atunci cand  l-a mentionat sub forma unui fapt putin  probabil, inscrisurile depuse la anexa 4 a afisului depus la termenul din data de 18.10.2010 dovedind ca SC S.R. SRL a executat mai multe transporturi de tamplarie catre ansamblul imobiliar, instanta de fond, fara a pune in discutie aspectul si fara a dispune probe pentru verificarea realitatii, le-a apreciat  ca fiind  inscrisuri false, aplicand prezumtia de culpa.
      A mai aratat apelanta parata ca pentru probarea sustinerilor sale in sensul  executiei si montajului partial al tamplariei contractate, a depus la dosarul cauzei  documente edificatoare, precum: avize de insotire a marfii, scrisori si note de transport marfa", procese-verbale incheiate cu terte persoane  in perioada derularii contractului de vanzare-cumparare, si a prezentat  instantei raportul de expertiza extrajudiciara intocmit  la data de 3.05.2007, in care este mentionat ca "(...) s-a constatat ca sunt montate integral elementele de tamplarie  pentru o  singura constructie din cele patru constructii  contractate, respectiv pentru casa nr. 2", precum si faptul ca parata  a efectuat montajul  desi reclamanta a actionat culpabil, nepunand la dispozitie case identice.
      Niciunul dintre aceste inscrisuri nu a fost analizat in concret de catre instanta  de fond, apelanta parata  apreciind ca i-a fost incalcat astfel in mod  grav dreptul la aparare.
      Apelanta parata a mai sustinut  ca instanta de fond a  confundat aspecte esentiale din contractul de vanzare-cumparare, predarea partiala  de care se face mentiune in intampinare (si la care a participat si reprezentantul V. care a refuzat   insa sa semneze procesul verbal),  nereprezentand  procedura prevazuta de articolul 8 din contractul privind receptia lucrarilor intrucat, astfel cum rezulta din modul de redactare a clauzelor, procedura de receptie care implica semnarea procesului-verbal de receptie si emiterea facturii finale  urma sa se realizeze exclusiv  la terminarea  lucrarilor.
      Conform prevederilor  articolului 8 din contractul de vanzare-cumparare procesul-verbal  de receptie si avizul de expeditii vor  insoti factura finala, partile nereglementand  proceduri de receptie intermediare sau pe etape, ci doar la finalul lucrarilor.
       Rezulta ca S.R. nu avea obligatia sa notifice V. privind  realizarea receptiei cata vreme, la data invitatiei la conciliere, lucrarile nu erau terminate, astfel incat aprecierea instantei de fond in sensul existentei unei obligatii a S.R. de a notifica V. pentru receptia marfii este  nesustinuta de prevederile contractuale .
      2) In dezvoltarea celui de-al doilea motiv de apel,   parata a aratat ca instanta de fond nu numai ca a respins probele  solicitate de S.R., dar a ignorat  toate  inscrisurile depuse  de aceasta, incalcandu-i astfel dreptul la aparare si la un  proces echitabil.
      De asemenea, a sustinut  apelanta parata, sentinta atacata este pronuntata cu incalcarea dispozitiilor articolului 261 pct. 5 Cod procedura civila,  instanta  de fond neanalizand  argumentele si apararile paratei si nementionand considerentele pentru care a inlaturat sustinerile acesteia.
      3) Cat priveste cel de-al treilea motiv de apel, apelanta parata a considerat ca instanta de fond a confundat institutia  punerii in intarziere cu cea a concilierii prealabile, facand referire la sustinerile instantei de apel care a retrimis cauza spre rejudecare intrucat actiunea a fost gresit respinsa ca prematura pentru lipsa indeplinirii procedurii de convocare la conciliere.
      Or convocarea la conciliere este o procedura obligatorie pentru cererile evaluabile in bani, pe cand parata a invocat in speta reaua - credinta a V.  si netemeinicia  cererii  de rezolutiune pentru ca V. nu a pus in intarziere pe S.R. pentru neexecutarea obligatiei de a face, ci a solicitat direct restituirea avansului .
      Instanta de fond nu a analizat argumentele expuse de parata, cu incalcarea dispozitiilor articolului 261 pct. 5 Cod procedura civila, desi era obligata sa verifice , pentru a dispune rezolutiunea contractului, daca debitorul obligatiei a fost pus in intarziere, respectiv daca reclamanta creditor a avut vreo manifestare de vointa prin care sa pretinda executarea obligatiei de catre debitor, fie prin intermediul executorilor judecatoresti (articolul 1079 Cod civil), fie printr-o  cerere de chemare in judecata a debitorului prin care sa pretinda executarea obligatiei .
      Prin urmare, a concluzionat apelanta parata, cererea de rezolutiune  este neintemeiata atat raportat la executarea partiala a obligatiilor de catre S.R., cat si in lipsa procedurii de punere  in intarziere.
      In drept, articolul 282 si urmatoarele  Cod procedura civila, articolul 1079, articolul 969 Cod civil .
      La data de 6.06.2011, apelanta a formulat cererea de suspendare a executarii sentintei civile nr.10487/8.11.2010  pana la  solutionarea apelului, pentru care instanta a stabilit cautiunea in suma de 15.560 lei.
      Din aceasta suma, de 15.560 lei, a fost dedusa cautiunea achitata de catre apelanta parata pentru cererea de suspendare provizorie in executarea sentintei apelante, cerere ce a fost respinsa prin incheierea pronuntata la 14.07.2011, pronuntata in dosarul nr. 6182/2/2011 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V- a Comerciala, dosar in care petenta a achitat o cautiune in suma de 14.282,25 lei, prin recipisa de consemnare nr.533377/1/11.07.2011 emisa de CEC BANK.
      Apelanta parata a achitat astfel o cautiune  in suma de 1277,75 lei, prin recipisa de consemnare nr. 544735/1/20.10.2011.
      Intimata reclamanta SC  V. SA a formulat intampinare, solicitand respingerea apelului ca nefondat si mentinerea sentintei atacate ca fiind legala si temeinica.
      Astfel,  cu privire la primul motiv de  apel, intimata  a aratat ca, desi apelanta a dezvoltat 5 aspecte enumerate la lit. a - e, toate criticile de la aceste puncte vizeaza un punct de vedere pro causa a partii,  fara nici o determinare exacta a incalcarilor facute de instanta de fond, criticile de la toate cele 5 litere, fiind puncte de vedere si explicatii fara acoperire probatorie, enumerate de apelanta parata la modul general, iar motivul de apel enuntat la lit. e, respectiv aplicarea in cauza  dispozitiilor H.G nr. 273/1994, nu este aplicabil in cauza deoarece obiectul contractului dintre parti nu intra in categoria lucrarilor la care face referire H.G. nr. 273/1994, fiind excluse de la aplicare constructiile de locuinte parter, parter si etaj, cum este cazul cu privire la vilele ce au format obiectul contractului dintre parti.
      A apreciat  intimata  ca in mod corect judecatorul fondului a retinut ca in cazul obligatiei de face creditorul este obligat doar sa faca dovada existentei creantei,  fiind in  sarcina debitorului sa probeze executarea obligatiei  sau imprejurarea   exoneratoare de raspundere care l-a pus in imposibilitatea de  a-si executa obligatia, premisa de la care a stabilit ca izvorul  obligatiilor dintre parti  este unul contractual, ca intimata reclamanta V. si-a indeplinit obligatia de a plati 50 % din valoarea pretului contractului, respectiv suma 138.429,6 lei, iar apelanta parata, asa cum  recunoaste si este consemnat prin incheierea de sedinta din 20.09.2010,  neatacata cu apel, nu si-a indeplinit obligatia de a livra  si monta tamplaria contractata, fiind intemeiata cererea de restituire a avansului.
      Si motivul de apel este nefondat, a sustinut intimata reclamanta, prin incheierea din 20.09.2010 instanta de fond  respingand proba cu inscrisuri si martori solicitate de parata, intrucat aceasta nu a indicat teza probatorie avuta  in vedere, asa incat instanta de fond in mod corect a ignorat probele cu inscrisuri depuse de catre parata apelanta, intrucat acest probatoriu nu fusese incuviintat de instanta.
      Si critica privind incalcarea dispozitiilor articolului 261 pct. 5 Cod procedura civila este nefondata, a mentionat intimata reclamanta, instanta de fond motivand prin incheierea din 20.09.2010 de ce a inlaturat cererea  si probele apelantei parate, cu  interogatorii si martori.
      Cat priveste cel de-al treilea  motiv de apel, a aratat intimata  reclamanta, este nefondat  intrucat, potrivit  articolului 43 Cod comercial , obligatiile comerciale sunt exigibile de drept,  fara punere in intarziere, dispozitiile legii civile, articolul 1079 Cod civil , nefiind aplicabile in cauza, astfel incat  instanta de fond nu a facut nici  o confuzie, asa cum gresit  afirma apelanta parata .
      Prin cererea de apel parata a solicitat probe cu inscrisuri, martori, interogatoriu, expertiza tehnica constructii, Curtea  incuviintand  probele cu inscrisuri, acestea fiind depuse la dosar la data de 19.10.2011 si la data de 24.10.2011.
      Intimata reclamanta nu a solicitat probe in apel.
      Apelanta parata a depus concluzii scrise.
      Curtea analizand actele si lucrarile  dosarului, prin prisma  dispozitiilor articolului 295 Cod procedura civila, a constatat apelul fondat pentru  urmatoarele considerente:
      Contractul  incheiat intre parti la data de 1.06.2006 era un contract de vanzare-cumparare a unor bunuri viitoare  (emptio - venditio rei future), bunuri  ce  urmau a fi confectionate  (executate) de catre vanzatorul  producatorul SC S.R. SRL  in urma  lansarii comenzii ferme de catre cumparatorul/beneficiarul SC V. SA,  insotita de detalii de executie, conform ofertei facuta in baza tabloului de tamplarie.
      Obligatia  asumata de catre apelanta parata (producator/ vanzator) nu era o  obligatie de "a face"  cum, eronat, a apreciat instanta de fond si dupa cum , eronat, a sustinut si  intimata reclamanta, ci era o obligatie de "a da", vanzatorului revenindu-i  obligatia de a transmite proprietatea marfii, dupa ce aceasta a fost confectionata, executata, in speta  partile amanand transferul proprietatii pana la implinirea unui termen  suspensiv, respectiv  "in momentul lichidarii platii"  (articolul 4 alin. 1 din contract si articolul 7  dosar T.B.).
      Potrivit  dispozitiilor  articolului 7  din contract, plata marfurilor obiect al contractului urma a se face in doua etape: - plata unui  avans de 50 %  din valoarea totala a contractului, adica 32958 Euro plus T.V.A., care se constituie "pentru achizitionarea materiei prime lemnoase si uscarea acesteia", si plata  diferentei de 32.958 Euro +TVA, ce urma a se achita la "finalizarea lucrarii, odata cu  receptia marfii atestata prin procesul-verbal  de receptie".
      Partile au stabilit prin  articolul 3 din contract ca " Termenele de livrare se vor stabili de comun acord, in baza  unui grafic ce  va face  parte integranta din prezentul contract".
         Clauza contractuala mentionata, a articolului 3 din contractului de vanzare-cumparare, era foarte clara, nu comporta dubii sau interpretari, partile asumandu-si  obligatia comuna de a stabili, de comun  acord, termenele de livrare, in baza unui grafic agreat de ambele parti.
      Asa fiind, afirmatia intimatei  reclamante efectuata prin cererea de chemare in judecata, in sensul ca apelanta parata "nu  si-a respectat obligatia asumata prin contractul, prevazut la articolul 3, obligatie esentiala si primordiala de care depindea indeplinirea celorlalte obligatii asumate, respectiv aceea de a propune  un grafic privind livrarea tamplariei pentru a se putea stabili de comun acord cu beneficiarul termenelor de livrare a tamplariei (...)" era neintemeiata, nefiind sustinuta de clauza contractuala, astfel  cum aceasta a fost redactata si inserata in contract.
      Asadar,  dupa cum afirma insasi reclamanta -intimata, contractul de vanzare-cumparare incheiat intre parti era lipsit de un element esential, si anume "termenul de executare", dar nu din vina paratei apelante, ci din  culpa comuna a partilor, stabilirea termenelor de executare de livrare, ca si durata  totala de executare a contractului, fiind o obligatie comuna a partilor, astfel cum acestea si-au asumat-o prin articolul 3 din contractul de vanzare-cumparare.
      De asemenea, reclamanta - intimata nu a probat ca a lansat comanda ferma, astfel cum obligau dispozitiile articolului 1.1 din contractul de vanzare-cumparare care conditionau executarea contractului de lansarea comenzii ferme.
       Afirmatia reclamantei intimate in sensul ca "lansarea de catre  beneficiar a comenzii ferme de  realizare a  tabloului de tamplarie a fost facuta odata cu semnarea  contractului, asa cum rezulta din articolul 1 pct. 1.1.2 din contract (...)"  era neintemeiata, articolul 1, pct. 1.1.2 din contract facand vorbire nu despre lansarea comenzii ci despre acceptarea ofertei prezentate  de producator si care , potrivit  dispozitiilor articolului 1, pct. 1.1.3 putea fi modificata in urmatoarele 4 saptamani de la semnarea contractului,  depasirea termenului de 4  saptamani, adica dupa data de 1.07.2006, insemnand executarea de catre producator conform afirmatiei initiale pe baza careia a fost incheiat contractul.
      Faptul ca beneficiarul (intimata reclamanta) nu a modificat detaliile de executie insemna ca producatorul urma sa execute marfurile potrivit ofertei prezentate de acesta dar, momentul inceperii executarii contractului ramanea, conform dispozitiilor articolului 1  pct. 1.1 din contract, "lansarea comenzii ferme" efectuata  de catre  beneficiar si care in speta nu a fost efectuata.
       Lansarea  comenzii  de catre beneficiar era foarte importanta pentru realizarea contractului, ea marcand atat inceperea  executarii contractului, cat si data pana la care urma a fi executata lucrarea comandata.
      Ca este asa, o confirma si dispozitiile articolului 1, pct. 1.4 din contractul de vanzare-cumparare prin care partile au convenit in sensul ca: "La intelegere cu beneficiarul, producatorul poate pregati pentru livrare marfurile contractate inainte de data prevazuta de comanda".
      Deci, contrar celor sustinute  de catre intimata  reclamanta, nu parata apelanta avea obligatia contractuala de a  propune un grafic de livrari, ci chiar aceasta, respectiv intimata reclamanta, avea obligatia de a lansa comanda ferma pentru inceperea executarii contractului, in care sa prevada  si o data pentru livrarea marfurilor.
      Plata avansului de 50 %, prin O.P. nr. 524/14.06.2006, nu aici un fel de relevanta pentru producator, in sensul ca plata avansului sa fie  un semnal  pentru acesta de a incepe productia (confectionarea) marfurilor, deoarece avansul achitat  dupa semnarea contractului era constituit, dupa cum au prevazut partile prin  articolul 7 lit. a din contract, "pentru achizitionarea materiei prime lemnoase si uscarea acesteia",  urmand ca executarea (confectionarea) efectiva a marfurilor  sa aiba loc ulterior, potrivit comenzii ferme lansate de catre beneficiar, livrarea marfurilor urmand a se face la data prevazuta de comanda sau la termenele de livrare stabilite de comun acord, in baza unui grafic.
      In acest context, in care reclamanta intimata a achitat doar avansul de 50 % din contravaloarea  contractului, fara a lansa insa comanda ferma de incepere a executarii marfurilor si fara a stabili prin comanda o data de  livrare  a marfurilor, dupa cum nu a facut nici o diligenta in sensul stabilirii impreuna cu parata apelanta a unui grafic al livrarilor de marfuri, parata  apelanta, prin inscrisurile depuse in probatoriu, a dovedit ca a achizitionat materia prima pentru care incasase avansul si a executat, livrat si montat partial produsele ce fac obiectul contractului de vanzare-cumparare.
      Faptul ca nu exista procese-verbale de receptie partiala a marfurilor livrate si montate  nu este de natura a infirma executarea marfurilor, transportul acestora (efectuat  tot de catre vanzator, desi clauzele contractului prevedea ca pretul transportului intra in sarcina cumparatorului - articolul 4) si montajul, atata timp cat partile nu au prevazut receptia  pe  faze de executie, ci doar  receptia la finalizarea  lucrarii  (articolul 7), data in functie de care beneficiarul urma a achita  si diferenta de pret de 32.958 Euro +TVA, iar produsele treceau in proprietatea  cumparatorului.
      Potrivit  articolului 8.4 din contract "Procesul verbal de receptie si avizul de expeditie  vor insoti factura finala" .
      In speta, cum apelanta parata nu a  finalizat executarea produselor si montajul acestora pentru toate cele 4 vile, nu putea nici sa emita factura fiscala si nici sa organizeze receptia finala a lucrarilor.
      Critica apelantei parate in sensul ca instanta de fond a ignorat complet inscrisurile depuse in probatoriu de catre aceasta, fara a motiva in vreun  fel ignorarea sau inlaturarea acestora, este fondata, instanta de fond facand  vorbire despre "falsitatea" sustinerilor paratei, de transportul  pe care parata "l-ar fi organizat pentru livrarea tamplariei pe santierul reclamantei" la data de 9.11.2006, fara a analiza inscrisurile depuse de catre parata sau a face vreo trimitere la acestea.
      Sustinerea intimatei reclamante din intampinarea formulata in apel, in sensul ca instanta de fond prin incheierea de sedinta din data de 20.09.2010 a respins proba cu inscrisuri si martori solicitate de parata intrucat  aceasta nu a putut  indica teza probatorie avuta in vedere, astfel incat orice critica a apelantei parate, cu privire la ignorarea probelor cu inscrisuri care nu au fost avute in vedere de instanta de fond,  urmeaza sa fie inlaturata sub aspectul  temeiniciei, este neconforma actelor dosarului, motiv pentru care este inlaturata de catre instanta de apel (fila 35 verso, dosar C.A.B.)  .
      Din cele consemnate prin incheierea de sedinta din 20.09.2010,  rezulta ca instanta de fond a incuviintat "pentru ambele  parti proba cu inscrisuri" si a respins  "probele cu interogatoriu si martori propuse de parata", astfel incat la termenul de judecata din 18.10.2010 parata a depus cu opis la dosarul cauzei o serie de inscrisuri (filele 95 - 150, dosar T.B.) in timp ce reclamanta, in cadrul aceleiasi probe cu inscrisuri incuviintate, a depus la termenul din 18.10.2010,  contractul de prestari servicii  nr. 108/23/06/2007 incheiat intre aceasta si SC P. SRL.
      Asa fiind, atata timp cat proba cu inscrisuri a fost incuviintata ambelor parti, instanta de fond avea obligatia  de a analiza inscrisurile depuse in probatoriu de catre parata  apelanta si de a motiva de ce le-a inlaturat sau de ce nu a tinut seama de aceste inscrisuri ceea ce, in speta, instanta de fond nu a aratat prin considerentele sentintei apelate, sub acest aspect sentinta fiind nemotivata.
      Retinerea fiecarei imprejurari trebuie argumentata cu ajutorul probelor administrate, iar daca probele sunt contradictorii, ele trebuie examinate comparativ, aratandu-se  considerentele pentru care s-au retinut unele si s-au inlaturat altele.
      Apelanta parata a sustinut ca la data convocarii la conciliere (martie 2007) transmisa de catre reclamanta V. SA, aceasta isi indeplinise obligatia de executie si montaj pentru casa nr. 2 si de executie pentru casa nr. 1,  sustineri probate prin plansele foto  depuse la dosarul de  fond (anexa 12) si necontestate de catre reclamanta intimata.
      Afirmatiile apelantei parate nu contravin afirmatiilor facute de catre reprezentantul acesteia in sedinta publica de la 20.09.2010, in sensul ca la primirea invitatiei la conciliere au sistat livrarea marii pentru celelalte case, la momentul respectiv fiind livrata doar pentru prima casa intrucat, chiar daca executia era incheiata si pentru cea de-a  doua casa (productie tamplarie) montajul nu a putut fi executat, parata aratand ca reclamanta i-a interzis accesul  pe site.
      Asadar, parata apelanta a probat prin inscrisurile depuse la dosar, atat in fata instantei de fond, cat si in fata  instantei de apel, ca si-a executat partial obligatiile asumate de producere a marfurilor, livrare si montaj.
       A mai sustinut apelanta parata ca a efectuat   montajul cu toate ca reclamanta V.  nu a pus la dispozitie case identice, existand diferente intre caracteristicile  geometrice ale golurilor celor doua constructii (casele nr. 1 si nr. 2), masurile reale ale acestora diferind  de tabloul de tamplarie care a stata la  baza negocierii si  incheierii contractului.
      Chiar daca sustinerile apelantei parate sunt intemeiate de concluziile unui raport de expertiza extrajudiciara care nu are  putere probanta pentru instanta, sustinerile acesteia trebuiau analizate  in ansamblul probatoriilor administrate, raportate la clauzele contractuale.
      Astfel, cele atestate prin concluziile raportului de expertiza judiciara, efectuat la data de 3.05.2007, cu privire la diferentele majore ale golurilor celor doua constructii, au fost confirmate implicit de clauza inserata in contractul de executie incheiat  la data de 23.06.2007 de catre SC V. SA  cu SC P.  SRL, prin care partile au convenit ca "elementele de tamplarie vor fi executate  in 10 saptamani de la efectuarea platii  si stabilirea  dimensiunilor finale ale golurilor" (articolul VI din contractul nr. 108/23.06.2007).
      Contractul mentionat a fost depus in probatoriu chiar de catre reclamanta - intimata care a sustinut ca a  incheiat  respectivul contract ca urmare a faptului ca parata nu si-a indeplinit obligatiile asumate prin contractul incheiat la 1.06.2006 .
      Asadar, la data de 23.06.2007, reclamanta intimata inca nu finalizate elementele de constructie pentru cele 4 case (vile) pentru care incheiase cu parata la 1.06.2006 contractul de vanzare-cumparare a carei rezolutiune  o solicita.
      In acest context este explicabil de ce partile au prevazut in contractul de vanzare-cumparare  incheiat la 1.06.2006 faptul ca termenele de livrare  se vor  stabili de comun acord, iar executarea contractului este conditionata de lansarea  comenzii ferme de catre cumparatorul beneficiar, in care acesta  sa treaca si data  pentru livrarea marfurilor contractate, si anume  pentru motivul ca cele 4 case nu erau finalizate, astfel incat tamplaria din lemn si ferestrele cu geam termopan sa poata fi montate.
      Reclamanta intimata  era obligata, potrivit contractului, sa efectueze orice modificare a tabloului de tamplarie pana la data de  1.07.2006, ori, la data de 23.06.2007, data incheierii contractului cu firma P. SRL,  aceasta nu finalizase inca dimensiunile finale ale golurilor pentru care urma a  se executa tamplaria si montajul cesteia.
      In  aceste conditii, exceptia de neexecutare a contractului de catre  reclamanta,  invocata de catre apelanta parata, este intemeiata, fiecare  dintre obligatiile reciproce fiind cauza juridica a celeilalte, implicand simultaneitatea de executare a acestor obligatii.
      Fata de cele retinute, nu se poate sustine, cum eronat a apreciat instanta de fond, ca exista o prezumtie de culpa  in neexecutarea obligatiei contractuale in sarcina paratei apelante, atata timp cat reclamanta intimata nu a probat indeplinirea propriilor obligatii contractuale asumate:  - lansarea comenzii  ferme de executie in cadrul careia sa stabileasca o data a livrarii marfurilor ( articolul 1.1. , articolul 1.4  din contract), stabilirea  termenelor de livrare  in baza  unui grafic, de comun acord cu parata, (articolul 3 din contract), care sa faca parte integranta din contract.
      Cum parata apelanta nu era tinuta de respectarea vreunui termen de livrare a marfurilor (nici intermediar si nici final), nu putea fi retinuta afirmatia reclamantei intimate in sensul ca parata nu si-a executat intocmai si la timp obligatiile contractuale, atata timp cat, dupa cum am aratat, si  chiar reclamanta a mentionat expres, contractului de vanzare-cumparare incheiat intre parti  ii lipsea un element esential, anume  termenul de executare.
      Legat de  lipsa  termenului contractual a aparut ca intemeiata si sustinerea paratei apelante in legatura cu faptul ca reclamanta nu a  pus-o in intarziere pentru neexecutarea  obligatiei asumate.
      Desi in materie comerciala debitorul se afla de drept in intarziere  la data scadentei  obligatiei, nemaifiind necesara punerea sa in intarziere, tocmai  lipsa  unei date a scadentei  obligatiei face ca  in speta sa fie incidente dispozitiile Codului civil, cu care Codul comercial  se completeaza, in masura in care acestea nu contraveneau normele dreptului comercial, in sensul ca reclamanta  trebuia sa notifice pe parata apelanta in legatura cu  neexecutarea obligatiei contractuale.
      In speta,  reclamanta intimata nu a notificat  niciodata pe parata  apelanta cu privire la neexecutarea obligatiei contractuale, invitatia la conciliere pentru restituirea  avansului  neconfundandu-se cu punerea in intarziere a debitorului, in intelesul Codului civil care prevede ca orice creditor  are dreptul de a dobandi indeplinirea exacta a obligatiei.
      Curtea a retinut ca intimata reclamanta nu a solicitat (pretins) niciodata paratei sa execute marfurile contractante, ci a solicitat direct restituirea avansului, desi, potrivit dispozitiilor articolului 9 din contractul de vanzare-cumparare incheiat la 1.06.2006  partile  au convenit ca "Pentru neexecutarea in totalitate sau in parte, ori pentru executarea necorespunzatoare  a obligatiei  prevazute in contract, partile datoreaza penalitati in urmatoarele conditii:
      A)Pentru nerespectarea termenelor de livrare, vanzatorul  va suporta penalitatile de 0,1 % pe zi, din valoarea restanta  a contractului".
      Asadar, reclamanta intimata nu a  optat pentru continuarea  contractului cu parata, ci a solicitat  instantei de judecata sa dispuna rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare ca urmare a neindeplinirii de catre parata a obligatiei sale contractuale si  obligarea paratei la restituirea avansului achitat, la plata dobanzii legale si a penalitatilor calculate conform  articolului 9 pct. A coroborat cu articolul 9 pct. c din contract.
       Instanta de fond a dispus rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare incheiat intre parti la 1.06.2006, apreciind ca parata  debitoare nu a rasturnat  prezumtia de culpa in neexecutarea obligatiei contractuale, prin probarea executarii acestora in formele stipulate prin contract, fara a analiza insa daca sunt  indeplinite conditiile pentru a fi admisibila rezolutiunea: a) neexecutarea totala sau partiala a contractului imputabila paratei apelante si b) punerea acesteia in intarziere, in conditiile prevazute de lege; c) daca partea care solicita rezolutiunea  si-a executat obligatia sau se decalara gata sa execute contractul.
      Or, dupa cum s-a aratat, partea care a solicitat rezolutiunea contractului nu si-a indeplinit, la randul sau, obligatiile  contractuale ce-i reveneau, plata avansului necesar pentru achizitionarea materiei  prime nefiind suficienta pentru buna derulare a raporturilor contractuale, atata timp cat obligatiile esentiale, care fac imposibila executarea  in bune conditii a contractului nu au fost indeplinite  (emiterea comenzii ferme de executie si stabilirea termenului de livrare).
      Pe de alta parte, Curtea a retinut ca prin  convocarea la conciliere din martie 2007 reclamanta nu a invederat paratei ca doreste sa rezolutioneze contractul  de vanzare-cumparare, ci doar sa solicite restituirea avansului ca urmare a nerespectarii de catre aceasta a obligatiei contractuale asumate, fara a arata insa ce obligatii nu au fost executate .
      De asemenea, cererea de rezolutiune a contractului de vanzare-cumparare incheiat cu parata  la data de 1.06.2006 a fost inregistrata la instanta de fond la data de 8.04.2009, ceea ce inseamna ca in perioada in care contractul de vanzare-cumparare incheiat la 1.06.2006 (fara termen)  era inca in vigoare, nefiind notificata paratei intentia de rezolutiune a acestuia, reclamanta intimata a incheiat un alt contract, avand acelasi obiect, cu SC P. SRL (nr.108/23.06.2007), contract care, avand in vedere termenele de executie (10 saptamani de la  efectuarea platii si stabilirea dimensiunilor golurilor), precum si afirmatiile  reclamantei  intimate, este deja executat.
      Asa fiind, efectuarea unei expertize tehnice de specialitate in prezenta cauza, care sa stabileasca stadiul executarii lucrarilor (executie si montaj) de catre parata apelanta, nu ar fi fost concludenta, singurele probe pertinente fiind inscrisurile depuse atat la fond, cat si in apel, de catre apelanta parata.
      Incheierea insa a unui alt contract, cu acelasi obiect, cu o alta firma, in timp ce contractul dintre parti nu fusese rezolvit, nu este de natura a proba buna credinta a reclamantei intimate si, fata de cele inserate in articolul VI din acest ultim contract, nici faptul ca reclamanta intimata si-a indeplinit intocmai sau s-a declarat gata sa execute contractul incheiat  cu parata la data de 1.06.2006.
      Pentru cele aratate, Curtea a constatat fondat apelul paratei.
      Cat priveste cererea de suspendare a executarii sentintei apelante, Curtea a constatat ca, fata de solutionarea apelului la acest termen, cererea de suspendare a ramas fara obiect.
      Pentru aceste considerente, Curtea fata de dispozitiile  articolelor 294- 296 Cod procedura civila, a respins cererea de suspendare a executarii hotararii apelate ca fiind ramasa fara obiect, a admis apelul si a schimbat in tot hotararea apelata in sensul ca a respins cererea de chemare in judecata ca neintemeiata.
Vazand si dispozitiile articolului 274 Cod procedura civila, a obligat intimata reclamanta la plata catre apelanta parata a cheltuielilor de judecata efectuate la fondul cauzei, in suma de  2564 lei.
A luat act ca apelanta parata a inteles sa solicite pe cale separata cheltuieli de judecata efectuate la judecata in apel  a cauzei.