Purtare abuziva. Elemente constitutive

(Decizie nr. 1123/R din data de 31.05.2012 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti)

Domeniu Infractiuni | Dosare Curtea de Apel Bucuresti | Jurisprudenta Curtea de Apel Bucuresti

Purtare abuziva. Elemente constitutive. Latura subiectiva.

Faptele inculpatilor care, in exercitiul atributiilor de serviciu (inspector educator si respectiv, ingrijitor de copii), au exercitat, cu intentie, acte de violenta asupra partilor vatamate (minori cu handicap grav), intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de purtare abuziva.
In intelesul Codului penal, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului este o unitate dintre cele la care se refera art. 145 din acelasi cod, fiind o institutie de interes public.
Din perspectiva laturii subiective, recurenta inculpata a actionat cu intentie directa dedusa din aceea ca a avut reprezentarea clara a faptelor, urmarind producerea rezultatului socialmente periculos, in conditiile in care, in calitate de inspector educator, in exercitarea atributiilor de serviciu, a exercitat acte de violenta asupra minorilor cu deficiente grave de natura psihica, invocand nevoia de a-i linisti. Actiunile indreptate impotriva celor doi minori pot fi, in egala masura, apreciate ca tratamente inumane ori degradante (imobilizarea mainilor, astuparea gurii cu materiale imbibate in spirt si lovirea talpilor cu o linie de lemn, lovirea repetata in conditiile imbaierii, cu un corp dur), apte sa produca o temere accentuata, in conditiile unei imposibilitati obiective a acestora de a se apara, reactiona ori de a se proteja in mod eficient.

- art.145 si 250 C. pen.

(CURTEA DE APEL BUCURESTI � SECTIA A II � A PENALA,
DECIZIA NR. 1123/R din 31.05.2012)

Deliberand, asupra recursului penal de fata.
Prin sentinta penala nr.604 din 07.03.2012, pronuntata de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, a fost respinsa ca nefondata cererea formulata de curatorul partilor vatamate, privind schimbarea incadrarii juridice retinuta in actul de sesizare, din infractiunea de purtare abuziva prevazuta de art.250 alin.1,3 Cod penal in infractiunea de rele tratamente aplicate minorului, prevazuta de art.306 Cod penal, cu privire la partea vatamata R. C.-A.
A fost respinsa ca nefondata cererea formulata de inculpata D. V. privind schimbarea incadrarii juridice retinuta in actul de sesizare cu privire la aceasta, din infractiunea de purtare abuziva prevazuta de art.250 alin.1,3 Cod penal cu aplic. art.33 lit.a Cod penal, in infractiunea de purtare abuziva prevazuta de art.250 alin.1,3 raportat la art.258 alin.1 Cod penal, cu aplic. art.33 lit.a Cod penal.
In baza art.250 alin.1, 3 Cod penal, a fost condamnata inculpata D. V. la doua pedepse a cate 1 an si 9 luni inchisoare pentru savarsirea a doua infractiuni de purtare abuziva (parti vatamate V. N.-I. si R. C.-A.).
In baza art.33 lit.a raportat la art.34 lit.b Cod penal, au fost contopite cele doua pedepse stabilite anterior si aplica inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 1 an si 9 luni inchisoare.
In baza art.71 Cod penal, i s-au interzis inculpatei, ca pedeapsa accesorie, drepturile prevazute de art.64 alin.1, lit.a teza a II-a, lit.b si c Cod penal.
In baza art.81 Cod penal, s-a suspendat conditionat executarea pedepsei inchisorii pe o durata de 3 ani si 9 luni, care constituie termen de incercare stabilit conform art.82 Cod penal.
In baza art.359 Cod procedura penala, i s-a atras atentia inculpatei asupra dispozitiilor art.83, 84 Cod penal, privind cauzele a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
In baza art.71 alin.5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevazute de art.64 alin.1, lit.a teza a II-a, lit.b si c Cod penal, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii.
In baza art.250 alin.1,3 Cod penal cu aplicarea art.3201 Cod procedura penala, a fost condamnata inculpata S. I. la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de purtare abuziva (parte vatamata V. N.-I).
In baza art.71 Cod penal, i s-au interzis inculpatei, ca pedeapsa accesorie, drepturile prevazute de art.64 alin.1, lit.a teza a II-a, lit.b si c Cod penal.
In baza art.81 Cod penal, s-a suspendat conditionat executarea pedepsei inchisorii pe o durata de 3 ani, care constituie termen de incercare stabilit conform art.82 Cod penal.
In baza art.359 Cod procedura penala, i s-a atras atentia inculpatei asupra dispozitiilor art.83, 84 Cod penal, privind cauzele a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
In baza art.71 alin.5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevazute de art.64 alin.1, lit.a teza a II-a, lit.b si c Cod penal, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii.
In baza art.14 raportat la art.346 alin.1 Cod procedura penala, a fost admisa, in parte, actiunea civila formulata de partea civila V. N.-I., prin curator M. R.
Au fost obligate inculpatele D. V. si S. I., in solidar intre ele si in solidar cu partea responsabila civilmente Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 4 din cadrul Consiliului Local al Sectorului 4, la plata sumei de 2000 lei catre partea civila, reprezentand daune morale.
In baza art.14 raportat la art.346 alin.1 Cod procedura penala, admite in parte actiunea civila formulata de partea civila R. C.-A., prin curator M. R.
A fost obligata inculpata D. V., in solidar cu partea responsabila civilmente Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 4 din cadrul Consiliului Local al Sectorului 4, la plata sumei de 1500 lei catre partea civila, reprezentand daune morale.
In baza art.191 Cod procedura penala, a fost obligata inculpata D. V. in solidar cu partea responsabila civilmente Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 4 la plata sumei de 1200 lei, reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat.
In baza art.191 Cod procedura penala, a fost obligata inculpata S. I. in solidar cu partea responsabila civilmente Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 4 la plata sumei de 500 lei, reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca prin rechizitoriul nr. 4517/P/2009 din data de 29.04.2011 al Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatelor D. V., pentru savarsirea infractiunilor de purtare abuziva (doua infractiuni), fapte prevazute de art.250 alin.1,3 Cod penal cu aplic. art.33 lit.a Cod penal si S. I., pentru savarsirea infractiunii de purtare abuziva, fapta prevazuta de art.250 alin.1,3 Cod penal.
In sarcina inculpatei D. V. s-a retinut ca in luna decembrie 2008, aflandu-se in exercitarea atributiilor de serviciu, in calitate de inspector educator in cadrul A.T.F. B. (structura din cadrul D.G.A.S.P.C. Sector 4), a exercitat acte de violenta asupra partilor vatamate V. N.-I. si R. C.-A., persoane cu handicap grav.
In sarcina inculpatei S. I. s-a retinut ca in luna decembrie 2008, aflandu-se in exercitarea atributiilor de serviciu, in calitate de ingrijitor copii in cadrul A.T.F. �B.� (structura din cadrul D.G.A.S.P.C. Sector 4) a exercitat acte de violenta asupra partii vatamate V. N.-I.
Cauza a fost inregistrata pe rolul instantei la data de 03.05.2011.
Pana la inceperea cercetarii judecatoresti, inculpata S. I. a declarat la termenul de judecata din 21.09.2011 ca recunoaste savarsirea faptelor retinute in actul de sesizare a instantei si a solicitat ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala cu aplicarea dispozitiilor art.3201 Cod procedura penala, procedandu-se la audierea sa in consecinta.
A fost audiata inculpata D. V., conform at.323 Cod procedura penala.
Au fost audiati martorii propusi prin rechizitoriu � G. C., M. M., G. T., Z. M. G., M. L., A. C. M., A. V. D.
Instanta de fond a incuviintat la cererea inculpatei D. V. audierea a doi martori in circumstantiere, respectiv B. D. si P. M. si audierea a doi martori pe situatia de fapt, respectiv V. D. si P. M.. Aceasta din urma nu a putut fi audiata, existand date, conform procesului-verbal intocmit de organele de politie, ca ar fi plecata in Cipru (nu se cunoaste data intoarcerii in tara).
Instanta de fond a admis cererea reprezentantului Ministerului Public privind efectuarea testului poligraf de catre inculpata D. V., fiind intocmit raportul de constatare tehnico-stiintifica nr.441.780 din 31.01.2012.
S-a constatat ca partile vatamate au fost institutionalizate in cadrul C. A.-Buzau, fiind citate si desemnandu-se un aparator din oficiu. Ulterior, prin incheierea din 06.07.2011, instanta l-a desemnat pe acesta curator special al celor doua parti vatamate. A fost emisa o adresa catre Autoritatea Nationala pentru Persoane cu Handicap, cu prezentarea pe scurt a situatiei partilor vatamate, urmand a se lua masuri pentru asigurarea reprezentarii legale si dupa incheierea procesului.
A fost asigurata asistenta juridica din oficiu si pentru inculpata S. I., apreciindu-se ca aceasta nu isi poate face singura apararea.
Partile vatamate, prin curator, s-au constituit parti civile si au solicitat daune morale in cuantum de 20.000 lei pentru fiecare.
La dosarul cauzei au fost atasate fisele de cazier judiciar si a fost administrata proba cu inscrisuri.
Analizand materialul probator administrat, instanta de fond a retinut ca prin adresa din data de 10.04.2009 Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 4 a sesizat organele de politie in legatura cu abuzurile exercitate de catre doua din angajatele sale asupra a doi dintre tinerii cu handicap grav, aflati in apartamentul de tip familial �B.�.
Inculpata D. V. a fost angajata D.G.A.S.P.C. Sector 4 in cadrul C.C.C.E.S. �S. S.�, in functia de inspector specialitate educator, in perioada 12.08.2008-12.02.2009.
Conform fisei postului, inculpata, in calitate de inspector-educator in cadrul Complexului �S. S.� avea ca atributii, printre altele, desfasurarea de activitati de ingrijire, dezvoltarea autonomiei, activitati scolare, educative, recreative, recuperatorii si de socializare cu copiii/tinerii din apartament; supraveghea permanent activitatea si comportamentul copiilor; proiecta si organiza activitatea educativa a copiilor.
Inculpata S. I. a fost ingrijitor copii, indeplinind aceasta functie in perioada august 2008-februarie 2009.
Conform fisei postului, inculpata S. I., in calitate de ingrijitor copii in cadrul Complexului �S. S.� avea ca atributii, printre altele, acordarea de ingrijire si suport in regim de permanenta copiilor/tinerilor cu dizabilitati in ceea ce priveste activitatile vitale de baza (alimentatie, igiena personala, stimulare, deplasare/orientare spatio-temporala, etc.); sprijinea educatorul in desfasurarea activitatilor gospodaresti; asigura aprovizionarea cu alimente si materiale; mentinea legatura intre apartament si coordonatorul serviciului, sesizand orice disfunctionalitati aparute.
Cele doua inculpate lucrau in apartamentul de tip familial �B.�, avand in ingrijire mai multi minori si tineri cu grave deficiente psihice si fizice, printre care partile vatamate V. N.-I. si R. C.-A.
De mentionat este ca in cadrul acestui apartament isi desfasurau activitatea si alte persoane, audiate ca martore in aceasta cauza: G.T. (ingrijitor copii), M. M. (ingrijitor copii), M. L. (ingrijitor copii), G. C. (ingrijitor copii), A. V. D (lucrator social), A. C. M. (inspector educator)
V. N.- I. este un tanar cu handicap grav, avand certificat de incadrare in grad de handicap (nr.169/20.01.2009). Acesta prezinta diagnosticul �Autism infantil, tulburari de comportament de tip heteroagresiv, sindrom hiperkinetic. R C-A este o tanara cu handicap grav�, avand certificat de incadrare in grad de handicap (nr.412/11.02.2010). Acesta prezinta intarziere psihica severa.
Datorita starii psihofizice, partile vatamate nu au putut fi audiate pe parcursul procesului penal.
In luna ianuarie 2009 la sediul Complexului �S. S.� a avut loc o sedinta la care a participat si sefa complexului, O. M., precum si persoanele care isi desfasurau activitatea la apartamentul din strada P., dupa care a fost sesizata Comisia de Disciplina din cadrul D.G.A.S.P.C. cu privire la metodele de maltratare asupra tinerilor din apartament. Urmare a incetarii contractelor de munca a inculpatelor, actiunea disciplinara nu a mai putut fi exercitata.
Din materialul probator administrat, a rezultat ca inculpatele au exercitat violente fizice asupra partilor vatamate, asa cum a rezultat din declaratiile martorilor audiati in cauza, coroborate cu inscrisurile dosarului, notele explicative, rapoartele de tura si cu declaratiile inculpatei S. I. Au existat mai multe fapte de acest gen, comise in cursul lunii decembrie 2008.
Astfel, la data de 09.12.2008 inculpata D. V. a lovit partile vatamate cu o jucarie din cauciuc in forma de soparla.
Sub acest aspect au fost retinute declaratiile martorului A. V. D., care declara ca la data de 09.12.2008 se afla de serviciu impreuna cu D. V. si A. C. M., iar la un moment dat inculpata i-a chemat in sufragerie pe V. N.-I. si R. C.-A., unde, pe motiv ca nu ascultau de ea, i-a lovit de mai multe ori cu o jucarie de cauciuc in forma de soparla.
Apoi a intervenit in discutie si martora A. C. M., care i-a reprosat inculpatei ca i-a lovit pe cei doi.
Declaratia martorului A. V. D. a fost sustinuta si de declaratia martorei A. C. M., care a sustinut ca la data de 09.12.2008 inculpata D. V. i-a lovit pe V. N.-I. si R. C.-A. cu o jucarie in forma de soparla. Martora a facut mentiunea ca i-a cerut inculpatei sa inceteze, intrucat cei doi sunt oameni bolnavi, dar i s-a replicat sa nu se mai amestece, deoarece aceasta stie mai bine cum sa ii linisteasca.
In faza cercetarii judecatoresti martora a precizat ca isi mentine declaratiile, aratand ca nu isi mai aduce aminte cu exactitate imprejurarile incidentului, datorita trecerii timpului.
La data de 10.12.2008 inculpata D. V. a lovit-o pe R. C.-A. cu partea mobila a dusului, in timp ce o imbaia.
Sub acest aspect s-au retinut declaratiile martorului A. V. D., care declara ca atunci cand a mers la baie sa duca un prosop si schimburi uscate, a vazut cand D. V. o lovea cu partea mobila a dusului pe R. C. in zona coapsei, iar aceasta tipa. Martorul i-a spus acesteia sa inceteze, dar inculpata a replicat ca el este nou angajat iar ea stie mai bine ce are de facut.
Martora G. C. a aratat existenta urmelor de violenta, in sensul ca minora avea pe fesa o echimoza de dimensiuni mari.
Martora G. T. a declarat ca in luna decembrie 2008, a vrut sa ii faca dus minorei R. C.-A., insa D. V. a insistat sa ii faca ea dus, cu toate ca nu obisnuia sa desfasoare activitati de igienizare a copiilor din centru. Ulterior, a constatat ca aceasta avea una din fese foarte vanata.
Martora M. L. a declarat ca in luna decembrie 2008 a vrut sa ii faca dus lui R. C., ocazie cu care a constatat ca la nivelul fesei prezinta urme de violenta iar S. I. i-a spus ca aceasta fusese lovita de D. V.
La data de 10.12.2008 inculpatele l-au imobilizat pe V. N.-I. Inculpata A. S. I. i-a pus mainile la spate, asezandu-se cu partea dorsala peste mainile acestuia, lovindu-l cu un bat din lemn la talpi. In acest timp, inculpata D. V. i-a imobilizat capul tanarului cu o mana, iar cu cealalta mana i-a indesat in gura o carpa imbibata cu alcool sanitar.
Sub acest aspect au fost retinute declaratiile martorei M. M., care a aratat ca la data de 10.12.2008 se afla la apartament cu cele doua inculpate si cu G. T.. La un moment dat inculpatele au spus ca merg in sufragerie cu V. N. - I. pentru �a face terapie� cu acesta. Dupa putin timp din sufragerie s-au auzit tipete, motiv pentru care martora, impreuna cu G. T., s-a dus sa vada ce se intampla si l-au vazut pe V. N. - I. intins pe burta, cu mainile la spate, in timp ce S. I. statea cu fundul pe mainile tanarului si il lovea la talpi cu un bat din lemn. In acest timp, D. V. ii baga tanarului in gura o carpa imbibata cu spirt si ii spunea ca ii da terapie pana cand vomita. Martorele au strigat sa se opreasca iar inculpata D. V. a spus ca partea vatamata o enerveaza, deoarece tipa foarte mult.
Declaratia s-a coroborat si cu declaratia martorei G. T., care a aratat ca l-a observat pe V. N. - I. intins pe burta cu mainile la spate. S. I. statea cu fundul pe mainile tanarului si il lovea la talpi cu un bat din lemn. In acest timp, D. V. ii baga tanarului in gura o carpa imbibata cu spirt si ii spunea ca ii inchide gura si o sa-l tina acolo pana cand vomita.
La data de 20.12.2008, inculpata S. I. l-a impins pe V. N. � I. intr-un colt din holul apartamentului, acesta cazand in genunchi. I-a pus mainile sub picioare, dupa care s-a urcat cu genunchii peste picioarele acestuia, imobilizandu-l astfel si de maini si de picioare, dupa care i-a imobilizat capul cu o mana iar cu cealalta mana i-a indesat in gura o soseta imbibata cu spirt.
Sub acest aspect au fost retinute si declaratiile martorei M. L., care arata ca la data de 20.12.2008 in jurul orei 10.00, S. I. i-a cerut spirt, pe care apoi l-a turnat pe o soseta de lana. Inculpata l-a chemat pe V. N. - I., l-a impins intr-un colt din holul apartamentului si dupa ce acesta a cazut, l-a prins de maini, cu o mana l-a tinut de cap iar cu cealalta mana i-a introdus in gura soseta inmuiata in spirt. La interventia martorei, inculpata a spus ca facuse acelasi lucru cu o zi inainte, impreuna cu D. V., pana cand V. N. - I. a vomat. Dupa ce a continuat sa ii indese soseta in gura, la interventia mai energica a martorei, inculpata s-a oprit.
Inculpata S. I. a avut o atitudine procesuala sincera, recunoscand acuzatiile care i se aduc, sens in care a solicitat aplicarea art.3201 Cod procedura penala.
Audiata fiind atat in faza de urmarire penala cat si de catre instanta de judecata, inculpata S. I. a recunoscut si a relatat incidentul la care au asistat G. T. si M. M., in sensul ca l-a imobilizat pe V. N. - I. in timp de D. V. ii impingea in gura cu forta o soseta imbibata in alcool sanitar. De asemenea, a recunoscut ca s-a hotarat sa aplice din nou aceeasi metoda indicata de D. V., intrucat V. N. - I. avea tendinta de a deveni violent, motiv pentru care l-a imobilizat si a incercat sa ii introduca o soseta in gura (fara a fi inmuiata in spirt), incident la care a asistat M. L.
Inculpata S. I. a mai declarat ca a vazut cand D. V., in timp ce o ajuta pe R. C.-A. sa faca dus, o lovea cu partea mobila a dusului peste picioare.
Audiata fiind atat in faza de urmarire penala cat si de catre instanta de judecata, inculpata D. V. nu a recunoscut comiterea faptelor.
Inculpata D. V. a avut o atitudine procesuala nesincera iar declaratiile sale nu s-au coroborat cu declaratiile martorilor audiati in cauza.
De asemenea, inculpata D. V. a invocat in apararea sa ca ar fi fost victima dusmaniilor colegelor de munca, care ar fi denuntat-o urmare a invidiei pe care i-o purtau (de exemplu, pentru ca ea avea salariu de merit), ca totul ar fi o inscenare, aparare considerata de instanta ca fiind nesincera, reprezentand o scuza pentru ca aceasta sa isi acopere faptele comise.
Nu se justifica nici acuzarea pe nedrept a martorelor pentru diverse nereguli. De altfel, dintre angajatele centrului, numai G. T. a fost sanctionata disciplinar, pentru ca la data de 08.12.2007 a parasit locul de munca fara sa anunte seful ierarhic, abatere pentru care a fost sanctionata cu avertisment si care nu are nicio legatura cu faptele dosarului.
Tot sub aspectul credibilitatii declaratiilor martorilor, s-a putut observat ca acestia au fost audiati in mai multe randuri, mentinandu-si declaratiile date, neexistand indicii din care sa rezulte ca acestia ar da dovada de subiectivism, ci simple afirmatii, nedovedite, ale inculpatei D. V..
Nu in ultimul rand, un indiciu evident al atitudinii nesincere a inculpatei D. V. l-a constituit si raportul de constatare tehnico-stiintifica nr.441.780 din 31.01.2012. Urmare a testarii poligraf a inculpatei, conform concluziilor raportului, la intrebarile relevante ale cauzei, raspunsurile inculpatei D. V. au provocat modificari specifice comportamentului simulat.
Este de remarcat ca inculpata a fost de acord sa fie testata, dupa care, la ultimul termen de judecata, observand rezultatele testarii, a invocat o serie de aspecte care sa o disculpe (este bolnava, hipertensiva, comisarul de politie a amenintat-o, etc), si care nu pot fi retinute.
Chiar daca, pe fondul handicapului preexistent, partile vatamate aveau modalitati mai agresive de a se manifesta, aceasta nu justifica in nici un fel utilizarea de metode si mijloace violente si degradante fata de cei doi tineri.
In drept, faptele inculpatelor D. V. si S. I., care in cursul lunii decembrie 2008, in exercitiul atributiilor de serviciu, au exercitat, cu intentie, acte de violenta asupra partilor vatamate, intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de purtare abuziva.
In cauza au fost formulate doua cereri de schimbare a incadrarii juridice.
Astfel, la termenul din 21.09.2011 curatorul partilor vatamate a solicitat schimbarea incadrarii juridice retinuta pentru inculpata D. V., din infractiunea de purtare abuziva prevazuta de art.250 alin.1,3 Cod penal in infractiunea de rele tratamente aplicate minorului, prevazuta de art.306 Cod penal, cu privire la partea vatamata R. C.-A. Discutarea cererii a fost prorogata dupa administrarea tuturor probelor.
Instanta de fond a apreciat ca cererea nu este intemeiata, deoarece, pe de o parte, prin loviturile aplicate nu s-au pus in primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala sau morala a minorului, iar pe de alta parte, partea vatamata nu era incredintata spre crestere si educare inculpatei D. V.
In consecinta, instanta de fond a respins ca nefondata cererea formulata de curatorul partilor vatamate, privind schimbarea incadrarii juridice retinuta in actul de sesizare, din infractiunea de purtare abuziva prevazuta de art.250 alin.1,3 Cod penal in infractiunea de rele tratamente aplicate minorului, prevazuta de art.306 Cod penal, cu privire la partea vatamata R. C.-A.
La ultimul termen de judecata, aparatorul ales al inculpatei D. V. a solicitat schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de purtare abuziva prevazuta de art.250 alin.1, 3 cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal in infractiunea de purtare abuziva prevazuta de art.250 alin.1, 3 raportat la art.258 alin.1 Cod penal, cu aplic. art.33 lit.a Cod penal, in sensul de a se retine ca aceasta inculpata nu avea calitatea de functionar public, ci de functionar.
Instanta de fond a apreciat ca cererea nu este intemeiata, intrucat, potrivit art.147 alin.1 Cod penal, prin "functionar public" se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145.
Conform art.145 Cod penal, prin termenul "public" se intelege tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice, institutiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica, serviciile de interes public, precum si bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public.
Asadar, in intelesul Codului Penal, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 4 este, fara indoiala, o unitate dintre cele la care se refera art.145 Cod penal, aceasta institutie fiind una de interes public. Aceasta are rolul de a asigura aplicarea politicilor si strategiilor de asistenta sociala in domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor singure, a persoanelor varstnice, a persoanelor cu handicap, precum si a oricaror persoane aflate in nevoie.
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 4, in vederea realizarii atributiilor ce ii revin, asigura elaborarea strategiei de asistenta sociala, a planului de asistenta sociala pentru prevenirea si combaterea marginalizarii sociale, precum si a programelor de actiune anti-saracie, pe care le supune spre aprobare Consiliului Local al Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti; coordoneaza activitatile de asistenta sociala si protectie a copilului la nivelul Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti, reprezinta Consiliul Local al Sectorului 4 al Municipiului Bucuresti, pe plan intern si extern, in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului.
In consecinta, instanta de fond a respins ca nefondata cererea formulata de inculpata D. V. privind schimbarea incadrarii juridice retinuta in actul de sesizare cu privire la aceasta, din infractiunea de purtare abuziva prevazuta de art.250 alin.1, 3 cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal in infractiunea de purtare abuziva prevazuta de art.250 alin.1, 3 raportat la art.258 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
Intrucat faptele exista, constituie infractiuni si au fost savarsite de inculpate, instanta va dispune condamnarea acestora.
La individualizarea pedepselor principale si a modului de executare a acestora, instanta de fond a avut in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art.72 Cod penal: dispozitiile partii generale a codului, limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, gradul de pericol social al faptelor, persoana inculpatelor si imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
Fata de gravitatea concreta a faptelor, comise asupra unor persoane cu deficiente psihice, instanta de fond a apreciat ca se impune aplicarea unor pedepse cu inchisoarea.
Referitor la inculpata S. I., instanta de fond a avut in vedere aplicarea dispozitiilor art.3201 alin.7 Cod procedura penala, limitele de pedeapsa fiind astfel de la 4 luni la 2 ani inchisoare. De asemenea, spre deosebire de coinculpata D. V., inculpata S. I. a avut o atitudine sincera pe parcursul procesului penal.
Faptele inculpatei D. V. impun pedepse mai ridicate in raport de cele aplicate coinculpatei, avand in vedere faptul ca aceasta a agresat-o si pe partea vatamata R. C.-A., a avut o atitudine procesuala nesincera si, spre deosebire de inculpata S. I., inculpata D. V. are o alta varsta, o alta pregatire profesionala si o alta experienta de viata, aspecte care confera o gravitate in plus faptelor comise in exercitiul atributiilor de serviciu.
In societate, comportamentul inculpatelor a fost unul normal, corespunzator, mai mult, au fost audiati doi martori in circumstantiere care au evidentiat faptul ca inculpata D. V. era cunoscuta ca o persoana integra si serioasa, atasata de copii. Cu toate acestea, nu se impune retinerea de circumstante atenuante pentru cele doua inculpate, faptele fiind cu adevarat reprobabile, de o gravitate ridicata. Folosirea violentelor de catre functionarii publici sau de catre alti functionari, in exercitiul atributiilor de serviciu, este incompatibila cu buna desfasurare a activitatii de serviciu, aduce atingere si prestigiului de care se bucura institutia publica in cadrul careia isi desfasoara activitatea, atingandu-se totodata relatiile sociale referitoare la integritatea corporala ori sanatatea persoanei.
Instanta de fond a considerat, fata de cele expuse anterior, ca se impune aplicarea unor pedepse orientate spre mediu.
Pe de alta parte, fata de vechimea faptelor, de circumstantele reale ale comiterii acestora, de lipsa antecedentelor penale si circumstantele personale ale inculpatelor, exista serioase premise in sensul ca scopul educativ si preventiv al pedepsei prevazut de art.52 Cod penal poate fi atins si fara executarea efectiva in regim de detentie. Astfel, nu se impune incarcerarea inculpatelor, aflate la primul conflict cu legea penala, fiind mult mai probabil ca scopul pedepsei sa fie atins fara privare de libertate, avand in vedere si faptul ca acestea sunt persoane integrate in societate.
In consecinta, in baza art.250 alin.1,3 Cod penal, instanta de fond a condamnat pe inculpata D. V. la doua pedepse a cate 1 an si 9 luni inchisoare pentru savarsirea a doua infractiuni de purtare abuziva (parti vatamate V. N.-I. si R. C.-A.).
In baza art.33 lit.a raportat la art.34 lit.b Cod penal, au fost contopite cele doua pedepse de cate 1 an si 9 luni inchisoare stabilite anterior, instanta urmand sa aplice inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 1 an si 9 luni inchisoare.
In ceea ce priveste pedeapsa accesorie, instanta de fond a avut in vedere jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, in special cauzele Sabou si Parcalab contra Romaniei si Hirst contra Marii Britanii, precum si decizia nr. 74/2007 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in interesul legii, conform carora restrangerea exercitiului drepturilor si libertatilor poate fi dispusa numai daca este necesara si proportionala cu situatia care a determinat-o, astfel ca o aplicare automata, in temeiul legii, a pedepselor accesorii, care nu lasa nici o marja de apreciere judecatorului national in vederea analizarii temeiurilor ce ar determina luarea acestei masuri, incalca principiul proportionalitatii. In aceste conditii, conform art. 71 alin. 3 Cod penal, instanta de fond a considerat ca din ansamblul actelor cauzei rezulta nedemnitatea inculpatei referitor la exercitarea drepturilor de a fi aleasa in autoritatile publice sau in functii elective publice, de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, de a ocupa o functie sau a exercita o profesie ori de a desfasura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru savarsirea infractiunilor, motiv pentru care in baza art.71 Cod penal i s-au interzis acesteia, ca pedeapsa accesorie, drepturile prevazute de art.64 alin.1, lit.a teza a II-a, lit.b si c Cod penal.
Apreciind ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia, in baza art.81 Cod penal instanta a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei inchisorii pe o durata de 3 ani si 9 luni, care constituie termen de incercare stabilit conform art.82 Cod penal.
In baza art.359 Cod procedura penala, i s-a atras atentia inculpatei asupra dispozitiilor art.83, 84 Cod penal, privind cauzele a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei, respectiv savarsirea unei noi infractiuni in cursul termenului de incercare si neexecutarea obligatiilor civile stabilite prin hotararea de condamnare.
In baza art.71 alin.5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii.
In baza art.250 alin.1,3 Cod penal cu aplic. art.3201 Cod procedura penala, instanta de fond a condamnat-o pe inculpata S. I. la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de purtare abuziva (parte vatamata V. N. � I.).
In ceea ce priveste pedeapsa accesorie, instanta de fond a avut in vedere jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, in special cauzele Sabou si Parcalab contra Romaniei si Hirst contra Marii Britanii, precum si decizia nr. 74/2007 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in interesul legii, conform carora restrangerea exercitiului drepturilor si libertatilor poate fi dispusa numai daca este necesara si proportionala cu situatia care a determinat-o, astfel ca o aplicare automata, in temeiul legii, a pedepselor accesorii, care nu lasa nici o marja de apreciere judecatorului national in vederea analizarii temeiurilor ce ar determina luarea acestei masuri, incalca principiul proportionalitatii. In aceste conditii, conform art. 71 alin. 3 Cod penal, instanta de fond a considerat ca din ansamblul actelor cauzei rezulta nedemnitatea inculpatei referitor la exercitarea drepturilor de a fi aleasa in autoritatile publice sau in functii elective publice, de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, de a ocupa o functie sau a exercita o profesie ori de a desfasura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru savarsirea infractiunii, motiv pentru care in baza art.71 Cod penal i s-au interzis acesteia, ca pedeapsa accesorie, drepturile prevazute de art.64 alin.1, lit.a teza a II-a, lit.b si c Cod penal.
Apreciind ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia, in baza art.81 Cod penal instanta de fond a suspendat conditionat executarea pedepsei inchisorii pe o durata de 3 ani, care constituie termen de incercare stabilit conform art.82 Cod penal.
In baza art.359 Cod procedura penala, i s-a atras atentia inculpatei asupra dispozitiilor art.83, 84 Cod penal, privind cauzele a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei, respectiv savarsirea unei noi infractiuni in cursul termenului de incercare si neexecutarea obligatiilor civile stabilite prin hotararea de condamnare.
In baza art.71 alin.5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii.
Cu privire la latura civila a cauzei, instanta de fond a retinut ca spre deosebire de despagubirile pentru daune materiale, care se stabilesc pe baza de probe, despagubirile pentru daune morale se stabilesc pe baza evaluarii instantei de judecata. Evaluarea despagubirilor pentru daune morale, in scopul de a nu fi una pur subiectiva sau de a nu tinde catre o imbogatire fara justa cauza, trebuie sa tina seama de suferintele fizice si morale susceptibil in mod rezonabil a fi cauzate prin fapta savarsita de inculpat, precum si de toate consecintele acesteia, relevate de probele administrate.
Raspunderea civila delictuala este guvernata de principiul repararii integrale a prejudiciului material si moral cauzat prin fapta savarsita si, prin urmare, cuantumul despagubirilor nu poate fi limitat in raport cu posibilitatile de plata ale inculpatului.
Stabilirea cuantumului daunelor morale acordate pentru repararea prejudiciului nepatrimonial cauzat prin savarsirea unei infractiuni presupune o apreciere, in raport cu criterii precum consecintele negative suferite de victima pe plan fizic si psihic, importanta valorilor sociale lezate, masura in care au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura in care victimei i-a fost afectata situatia familiala, profesionala sau sociala.
Instanta de fond a apreciat ca suma de 20.000 lei pentru fiecare din partile vatamate este cu mult exagerata, avand in vedere urmarile concrete ale faptelor, urmand a cenzura pretentiile solicitate, avand in vedere scopul acestor daune. In plus, chiar prin solutia de condamnare dispusa in cauza se poate considera ca se acorda, macar in parte, reparatia morala solicitata.
Fata de cele aratate, in baza art.14 raportat la art.346 alin.1 Cod procedura penala, instanta de fond a admis, in parte, actiunea civila formulata de partea civila V. N. � I., prin curator M. R.
Au fost obligate inculpatele D. V. si S. I., in solidar intre ele si in solidar cu partea responsabila civilmente Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 4 din cadrul Consiliului Local al Sectorului 4, la plata sumei de 2000 lei catre partea civila, reprezentand daune morale. Exista un raport de prepusenie intre inculpate si institutia in cadrul careia isi desfasurau activitatea, D.G.A.S.P.C. raspunzand in solidar cu prepusii sai, pentru faptele ilicite ale acestora.
In baza art.14 raportat la art.346 alin.1 Cod procedura penala, instanta de fond a admis, in parte, actiunea civila formulata de partea civila R. C. � A., prin curator M. Rt.
Instanta de fond a dispus obligarea inculpatei D. V., in solidar cu partea responsabila civilmente Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 4 din cadrul Consiliului Local al Sectorului 4, la plata sumei de 1500 lei catre partea civila, reprezentand daune morale.
In baza art.191 alin.1-3 Cod procedura penala inculpata D. V., a fost obligata in solidar cu partea responsabila civilmente Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 4 la plata sumei de 1200 lei, reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat.
De asemenea, inculpata S. I. a fost obligata in solidar cu partea responsabila civilmente Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 4 la plata sumei de 500 lei, reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat. Instanta are in vedere astfel masura in care inculpatele au provocat cheltuielile judiciare.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs inculpata D. V., solicitand admiterea recursului, casarea sentintei penale si achitarea sa in baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.a, c sau d Cod procedura penala.
Inculpata, prin aparator, a aratat ca instanta de fond nu s-a pronuntat cu privire la unele probe existente in dosarul de urmarire penala, probe care ar fi putut schimba si influenta solutia procesului. Astfel sunt sesizabile urmatoarele diferente care au condus la pronuntarea unei solutii contrare legii penale si adevarului juridic:
1. Cu toate ca declaratiile martorilor din faza judecatii sunt in contradictie cu ceea ce au declarat in faza de urmarire penala, inculpata a aratat ca instanta de fond a selectat diferite pasaje din aceste declaratii care ar fi putut rezulta ca se face vinovata de savarsirea faptelor retinute in sarcina acesteia. In faza de urmarire penala, pe langa declaratiile martorilor, se mai afla si anumite sesizari facute catre D.G.A.S.P.C care reprezinta, practic, niste declaratii complete ale acestor asa zisi martori. Daca aceste sesizari ar fi fost studiate cu atentie de catre instanta de fond, s-ar fi observat in mod clar faptul ca sunt in contradictie cu declaratiile martorilor date in faza judecatii.
2. Fiecare declaratie a martorilor data in faza judecatii trebuia avuta in vedere de instanta de fond pentru a-si forma o opinie certa cu privire la vinovatia inculpatei D. V.
Inculpata a tinut sa mentioneze faptul ca la instanta de fond unii martori propusi de Ministerul Public au fost audiati de un judecator, iar alti martori de catre cel ce s-a pronuntat in cauza, care nu a cunoscut aspecte importante petrecute in sala de judecata cat si in afara acesteia.
Audierea martorilor a avut mereu loc dupa orele 11.00, cauza fiind strigata mereu ultima pe lista de sedinta. Martorii au fost chemati in fata instantei la mai multe termene, cate trei. Astfel, martorele au avut la dispozitie mai bine de 3 ore pentru a discuta in afara salii de judecata si pentru a-si "potrivi" povestile cat mai bine.
Mai mult, dupa audierea unei martore, apararea a insistat ca martora respectiva sa ramana fie in sala de judecata, fie sa fie escortata in afara instantei, fapt ce nu s-a intamplat astfel incat martora care fusese audiata prima a avut mereu posibilitatea sa povesteasca cel putin unei martore ce intrebari ii va pune instanta si avocatul doamnei D. V. , astfel incat s-a putut usor sesiza in sala de judecata faptul ca ultimul martor era mereu cel ce raspundea prompt la intrebari fara sa se gandeasca prea mult sau sa fie surprins de intrebari cheie ce ar fi putut demonstra in mod clar reaua-credinta a acestuia. La sfarsitul fiecarui termen fixat pentru audierea martorilor, toate cel 3 martore erau gasite in afara salii de judecata cu toate ca instanta fusese sesizata de catre aparare in nenumarate randuri si chiar odata recomandase personalului de protectie si paza sa escorteze martorele audiate deja in afara instantei, fapt ce nu s-a intamplat
Cu privire la ceea ce au declarat martorele, se poate usor sesiza reaua-credinta a acestora precum si faptul ca toate declaratiile au fost potrivite in asa fel incat sa reiasa faptul ca inculpata ar fi savarsit faptele retinute in sarcina sa. Cu toate acestea fiecare martor a uitat sa precizeze aspecte deosebit de importante pe care le mentionase fie in sesizari fie in declaratiile de la urmarirea penala. Aceste declaratii in fata instantei de judecata sunt in totala contradictie cu cele declarate la urmarire penala dar si cu rapoartele de tura. Aproximativ toate martorele au declarat ca stiu ca D. V. ar fi savarsit aceste fapte reprobabile, insa jumatate din aceste martore nu au fost de fata la savarsirea acestora si stiu din auzite sau dupa ce s-au intors din concediu. S-a observat in mod clar ca in fata instantei de judecata majoritatea martorilor nu au dorit sa se plaseze la locul faptei si au declarat ca au auzit de la colegele de munca ce s-a intamplat.
Martorii efectiv prezenti in datele cand se retin faptele la locul de munca, respectiv apartamentul �B.� au dat declaratii vagi, nesincere, fara detaliile precise mentionate la urmarire penala si au modificat in mod clar continutul marturiei date initial. Este de mentionat faptul ca ambii judecatori care au audiat martorii au respins foarte multe intrebari care erau absolut esentiale pentru a dovedi reaua-credinta a martorului ce era audiat. Mai mult, absolut toate martorele s-au ferit sa declare ca D. V. se lauda ca are salariu de merit si ca vrea sa ii ia postul doamnei M. O. la Spitalul S. S., aspecte pe care le mentionasera la urmarire penala
Declaratiile martorilor au fost contrazise de rapoartele de tura aflate la dosarul cauzei si pe care instanta de judecata le-a ignorat total.
Astfel, in datele de 10/11.10.2008 (agresiunea cu dusul asupra minorei R. C-A), 09.12.2008 (agresiunea cu jucaria de cauciuc asupra lui V. N-I) respectiv 10.12.2008 (agresiunea cu soseta imbibata in spirt asupra lui V. N-I) nu este mentionat absolut nici un incident in rapoartele de tura nici din partea persoanelor care lucrau in tura respectiva si nici din partea asistentei medicale ce facea controlul copiilor.
Este de precizat faptul ca instanta de fond nu a lecturat in mod clar dosarul plasand doua fapte in aceeasi zi, respectiv la data de 10.12.2008 (fapta cu lovirea minorei R. C. � A. la dus si fapta cu soseta imbibata in alcool sanitar savarsita asupra lui V. N - I). Majoritatea martorelor au declarat faptul ca in afara de caietul de rapoarte de tura (caietul nr.1), mai exista un alt caiet (caietul nr.2) unde se consemnau neregulile din apartament, precum si caietul asistentelor medicale (caietul nr.3) unde s-au consemnat incidentele.
Inculpata a mentionat in motivele de recurs ca ultimele doua caiete sunt imaginare, martorele afirmand ca ea ar fi rupt pagini din caietul 2 unde se consemnasera faptele respectiv.
Cu toate ca martora, asistenta medicala, a fost audiata, a confirmat existenta caietului 3, s-au facut adrese catre D.G.A.S.P.C si Spitalul S. S. pentru a se depune caietele 2 si 3, din adrese reiesind ca aceste caiete nu existau, ci doar caietul 1, cel al rapoartelor de tura unde nu este mentionat absolut nici un incident.
S-a renuntat la audierea asistentei medicale care a fost de serviciu in zilele cand au avut loc asa-zisele fapte.
La dosarul cauzei exista un raport de expertiza medico-legala cu privire la V. N. - I. din care reiese clar ca acesta nu a prezentat nici un fel de afectiune sau trauma in afara de cele de care suferea in mod firesc.
Nu exista nici un raport medico-legal cu privire la R. C. - A.
Din fisele medicale ale celor doi ce s-au depus la dosarul cauzei nu reies nici un fel de mentiuni cum ca acesti doi copii ar fi fost agresati in vreun fel. In schimb reies auto-mutilari, loviri, crize puternice de furie, tulburari mentale severe, autism, schizofrenie. Trebuie precizat ca unii martori au declarat ca V. N. - I. si R. C. - A erau doi copii linistiti si nu aveau accese de violenta, alti martori au marturisit ca fie doar V. N. - I. fie doar R. C. - A. aveau manifestari de violenta si autoagresiune si doar putini au recunoscut ca, de fapt, amandoi erau copii violenti si de acea erau tinuti separat. Martorele au demonstrat prin declaratiile lor fie faptul ca nu cunosteau in mod clar problemele celor doi copii, fie le tratau cu indiferenta, fie au ales sa minta cand au vorbit despre acestia, fie doreau sa ascunda aceste aspecte.
S-a incercat crearea "unei legaturi de prietenie" intre inculpata S. I. si D. Va., legatura care nu a existat niciodata. Doar cateva martore au confirmat aceasta legatura, martorul Z., fostul director al Centrului S. S. a infirmat-o.
Faptul ca inculpata S. I. a ales sa urmeze sfatul aparatorului din oficiu si sa recunoasca savarsirea faptelor nu creeaza absolut nici un fel de prezumtie ca aceste fapte chiar ar exista si ca D. V. ar fi savarsit aceste fapte.
De asemenea din declaratiile martorelor a rezultat ca inculpata D. V. ar fi avut "aere de sefa" si ca le-ar fi intimidat si speriat pe acestea. Cu alte cuvinte, 7 femei si un barbat ar fi fost total sub controlul inculpatei care facea ce dorea dansa in apartamentul �B�. O femeie cu o activitate ireprosabila, cu salariu de merit, elogiata de colegii de la S. S., de martorii audiati in circumstantiere, o femeie de 45 de kilograme si cu probleme de sanatate ar fi fost de fapt un monstru inuman care ar fi avut forta sa savarseasca faptele din rechizitoriu si sa isi terorizeze si sperie colegele, ravnind in acelasi timp si la postul de director al Centrului.
Inculpata a mai sustinut, in motivele de recurs, ca instanta de fond nu a facut legatura intre declaratiile martorelor (faza urmarire penala), declaratiile martorilor (faza judecatii), sesizarile de la dosar (faza urmarire penala), actele medicale, rapoarte de tura.
Cu privire la testarea la poligraf, este gresita concluzia la care a ajuns instanta de fond, si anume ca inculpata ar fi incercat ulterior efectuarii testarii sa invoce faptul ca avea diferite afectiuni deoarece nu ii convenea rezultatul testarii la poligraf.
Apararea a sustinut faptul ca actele medicale au fost ignorate de ofiterul criminalist care a efectuat testarea, nu au fost consemnate in procesul-verbal aferent expertizei, intrebarile adresate au fost peste baremul stabilit de instanta, intrebarile de rutina nu au avut un alt continut asa cum e prevazut in normele de aplicare a testarii, persoana intervievata nu a fost supusa unui examen medical si nu in ultim rand temperatura din camera de testare a fost una deosebit de scazuta
Acestea au fost conditiile in care s-a desfasurat aceasta expertiza.
Trecand peste faptul ca expertiza la poligraf are forta probatorie pe care o are in sistemul penal roman neputand constitui o proba din care sa reiasa cert vinovatia inculpatei, trecand peste modul in care a fost efectuata testarea, aparatorul inculpatei, a facut precizarea ca in incheierea de sedinta din 22.02.2012, nu s-a consemnat mai nimic din vasta pledoarie care a fost facuta cu privire la forta probanta a acestei pseudo-expertize; nimic despre autorii de specialitate invocati, nimic despre practica internationala invocata, nimic despre constatarile efectelor psihice asupra persoanei intervievate pe plan european.
S-a ajuns la concluzia, de catre aparatorul inculpatei, ca sentinta penala 604/07.03.2012 a Judecatoriei Sector 4 a fost data cu gresita aplicare a legii, instanta trecand foarte usor peste anumite probe existente la dosar, rezultand o grava eroare ce a condus la o sentinta de condamnare:
De ce instanta de fond nu a facut legatura intre probele administrate
a) De ce nu au fost lecturate atent declaratiile martorilor si nu au fost comparate cu cele din faza de urmarire penala si cu sesizarile martorilor la Centrul S. S.
b) De ce pe aceste sesizari apar doua date?
c) Pentru ce motiv plangerile au fost efectuate la mai bine de 1-2 luni de la savarsirea faptelor?
d) De ce instanta de fond a ignorat actele medicale ale celor doi copii?
e) De ce instanta de fond nu a vorbit absolut nimic despre problemele reale din apartamentul �B.� care au fost dezvaluite si recunoscute partial de martore?
f) Care este motivul pentru care au fost ignorate rapoartele de tura?
h) De ce a fost ignorata declaratia martorului Z. care a relevat problemele existente in acel apartament?
i) De ce nu s-a dat eficienta probelor in circumstantiere?
D. V. a fost trimisa la acest loc nou de munca pentru ca existau serioase probleme: furt de alimente, cheltuirea sumelor de bani in interesul ingrijitoarelor si nu al copiilor, violente asupra acestora, lipsa de devotament profesional si acordarea unor ingrijiri atente unor copii cu grave probleme si deficiente psiho-fizice, sustragerea de la atributii si parasirea locului de munca in timpul turei de lucru de angajate pentru rezolvarea diferitelor probleme personale, precum si alte multe probleme, lista ar putea continua. Este evident ca prezenta unui om care a cautat sa indrepte anumite probleme a deranjat, este normal ca tinerea alimentelor si a medicamentelor sub cheie a deranjat, este clar ca faptul ca detinea salariu de merit a deranjat. Rezulta clar din dosar (sesizari, declaratii martori) si este normal (nu?) ca crearea unui caiet de ture dupa aparitia sa in apartament a suparat enorm. Si de ce tot D. V. sa administreze singura banii veniti de la D.G.A.S.P.C?
Inculpata D. V. a fost caracterizata ca o persoana care iubeste enorm copii, o arata declaratiile martorilor in circumstantiere si inscrisurile depuse. Este singura care stia de fapt care sunt problemele copiilor V. N. - I. si R. C. � A.
S-a mai mentionat faptul ca inculpata D. V. a mai lucrat si la apartamentul �C.� unde nu avusese absolut nici o problema si unde existau, la fel, copii cu probleme extrem de severe. De ce acolo nu s-a intamplat nimic, iar la apartamentul �B.�, brusc a aparut D. V. transformata intr-un monstru inuman care aplica tratamente de groaza copiilor?
Cu privire la latura civila a cauzei, inculpata a solicitat sa se aiba in vedere faptul ca nu are un loc de munca stabil, muncind ca bona. Sumele pe care le are de plata, ca si daune morale sunt cu mult peste veniturile sale lunare astfel incat, a solicitat diminuarea acestora.
Curtea, analizand hotararea din perspectiva motivelor invocate apreciaza calea de atac ca fiind nefondata pentru urmatoarele considerente:
Instanta de fond, in urma unei riguroase analize a ansamblului probator, a retinut corect situatia de fapt si intrunirea conditiilor tragerii la raspundere penala a inculpatei.
In aparare inculpata a sustinut ca declaratiile martorilor din faza judecatii sunt in contradictie cu ceea ce au declarat in faza de urmarire penala, iar instanta de fond a selectat diferite pasaje din aceste declaratii din care ar fi putut rezulta ca se face vinovata de savarsirea faptelor retinute in sarcina sa, insa toate declaratiile martorilor date in faza judecatii trebuie avute in vedere de instanta de fond pentru a-si forma o opinie certa cu privire la vinovatia inculpatei D. V..
Ca urmare Curtea reia analiza probatoriilor administrate de instanta de fond in ceea ce priveste declaratia martorilor:
1. G. T. (fila 70 verso d. instanta):
�Arat ca la un moment dat, in luna decembrie, dar nu pot preciza anul, am asistat la un incident in care au fost implicate inculpatele si V. N.- I. In acea zi, am ajuns cu 30 minute o ora mai devreme, adica pe la ora 19.00 - 19.30 si am inceput sa pregatesc masa copiilor. �Le-am vazut pe inculpate impreuna cu V. N.- I. mergand in alta camera, iar inculpatele au spus ca merg sa ii faca terapie. La foarte scurta vreme dupa aceea, posibil chiar un minut, am auzit gemete din camera respectiva si am intrat acolo impreuna cu M. M. Am vazut cum inculpata S. I. statea cu fundul pe mainile lui V. N.- I. si il batea la talpi cu o linie de lemn, iar inculpata D. V. avand manusi de menaj pe mana ii baga in gura o carpa care mirosea a spirt, am intervenit, l-am ridicat de jos pe N. si le-am intrebat pe inculpate de ce faceau ceea ce au facut si D. V. mi-a spus �el urla si ne doare capul". Eu am amenintat-o ca o sa sun la centru dar nu am facut acest lucru. Am discutat cu colegele mele despre incident iar M. L. mi-a spus ca a vazut si ea pe S. I. agresandu-1 pe V. N.- I. intr-o zi. Stiu ca L. M. a vorbit cu dna. doctor U. C. despre acest incident, iar ulterior am aflat ca doamna director O. M. va organiza o sedinta in cursul lunii ianuarie 2009. Mentionez ca inainte de ziua cu acel incident mai vazusem urme de violenta pe corpurile unor copiii, dar nestiind cine le-a provocat ne banuiam intre noi. Mi s-a prezentat raportul de tura din 10.12.2008 de la fila 98 d.u.p. si am observat ca in el nu s-a mentionat acel incident. Am semnat acel raport in aceste conditii dar apreciez ca am gresit facand acest lucru. Arat ca inainte de incidentul cu V. N.- I. eram pe tura cu A. V.. Am vrut sa ii fac baie lui R. C. - A., dar D. V. mi-a spus ca � ii va face baie ea. Arat ca in perioadele respective R. C. - A. purta niste pemparsi. Eu am insistat sa ii fac baie C-ei, � am constat ca � avea una din fese foarte vanata fiind clar ca fusese lovita, am consemnat in raportul de tura despre starea C-ei, fara a mentiona ca banuiesc pe cineva ca ar fi batut-o, insa dupa acea a fost rupta foaia din raportul de tura. Arat ca la acel moment nu am banuit-o pe inculpata D. V. ca ar fi batut-o pe C.. �deoarece copiii din centru aveau destul de des urme de violenta, exista o atmosfera de neincredere generala, banuindu-ne unii pe altii de faptul ca erau agresati. In general in apartament exista o atmosfera de neincredere generala datorita urmelor de violenta pe care le aveau copiii. Arat ca tot in luna decembrie dupa incidentul cu V. N. - I., am preluat tura de la S. I. si am observat ca V. N. - I. avea urme de lovituri in zona fetei. Atunci am sunat-o pe M. L. care fusese in tura de dinaintea celui pe care am preluat-o ca sa o intreb despre urmele de violenta pe care le prezenta N. si aceasta mi-a spus ca atunci cand a predat ea tura acesta nu era lovit. Arat ca inculpata D. V. avea functia de educatoare, iar educatorii lucrau in ture de dimineata si in ture de dupa-amiaza. Tura de dimineata se desfasura intre orele 8.00 - 16.00, iar tura de dupa � amiaza, intre orele 12.00 - 20.00. Arat ca acest program era facut chiar de D. V. si era trimis in fiecare luna la centru S. S.. Cele doua ture ale educatoarelor se suprapuneau intre orele 12.00 - 16.00 pentru si in acea perioada era si ore de masa a copiilor si trebuia sa mergem si la cumparaturi, eu nu am vazut niciodata cu exceptia incidentului de care am vorbit ca vreun alt angajat al centrului sa loveasca pe unul din copii. Stiu ca inculpata D. V., dar si A. C., au luat salariu de merit cat au lucrat in Apartament, dar nu a exista nicio ura din acest motiv. Inculpata D. V. nu mi-a reprosat niciodata ca as fi lipsit la tura de noapte. Intotdeauna cand cineva nu putea sa vina in tura noapte facea schimb de ture cu altcineva cu acordul conducerii. E adevarat ca inculpata D. V. mi-a reprosat ca am mutat mobila din Apartament de mai multe ori fara sa intreb pe ea. Arat ca nu eram obligata sa o intreb pe ea daca sa mut mobila sau nu si face acest lucru pentru a varia atmosfera din Apartament. Nu sunt adevarate afirmatiile inculpa care a aratat ca toti angajatii din Apartament erau suparati pe ea ca are salariu de merit, nici ar exista vreo conspiratie impotriva ei si nici ca din acest motiv am fi dat declaratii false. Sunt dispusa sa fac testul poligraf in legatura cu incidentul cu V. N.-I. la care am asistat, legatura cu sosirea dnei. D. V. in Apartament, arat ca noi nu ne-am inteles bine persoana care lucrase acolo inaintea ei, M. E., si nici inculpata nu se intelesese prea bine cu colegii de la Apartamentul la care lucrase inainte, astfel ca ne-am adresat conducerii s-a decis ca cele doua sa faca schimb. Mentionez ca nu a fost vorba despre vreo mut disciplinara, cand am vazut incidentul cu N. am observat ca inculpata D. V. spunea acestuia �stai � ca te fac eu sa taci ca ne doare capul" sau ceva de gen acesta. Nu am vazut in alte ocazii pe inculpata D. V. vorbind urat cu copiii. Am facut un curs de pregatire pentru lucru cu copii autisti, curs finantat cu fonduri Phare in anul 2005. Cei doi copii sufereau de autism si se intampla sa fie violenti cu persoane straine nu si cu angajatii deoarece se obisnuisera cu noi. Arat ca R. C.- A. se auto-agresa uneori muscandu-se, dar V. N.-I., nu. Mentionez ca problemele cu M. E. care a determinat schimbul de locuri intre ea si D. V. era legat de cardul de alimente. Nu stiu ce probleme avea D. V. cu colegele de la celalalt apartamentului, dar despre existenta acestora facuse mentiune directorul M. Z. Arat ca inculpata spusese tuturor angajatilor ca daca se va elibera postul de sef de centru va candida pentru acel post. Arat ca in ziua incidentului cu N. ajutorul meu la pregatirea mesei consta in spalarea vaselor iar in acest timp M. M. punea aspiratorul. Cand a oprit aspiratorul au auzit gemetele din camera alaturata. Raportul de tura se incheia intotdeauna la predarea turei iar in ziua incidentului inculpata D. V. a lucrat in tura de dupa - amiaza, raportul de tura in care mentionasem despre situatia lui R. C.-A. si care ulterior a disparut, a fost incheiat tot la predarea turei. Mentionez ca in cazul incidentului cu R. C.-A. despre care am vorbit nu am banuit-o pe dna. D. V. ca ar fi lovit-o. In acea zi i-am facut baie C-ei eu impreuna cu A. V.. �medicul care vizita apartamentul dna. C. U. a vazut urmele de violenta de pe corpul copiilor si cunostea problema. In fiecare zi pe la apartament trecea asistenta medicala care raspundea de apartamentele din cadrul centrelor. Eu am anuntat-o pe asistenta numita P. I. despre o situatie in care N. avea urme de violenta si mai stia despre aceste probleme si alta asistenta numita D. V. Arat ca nu i-am spus asistentei care era de serviciu in acea zi despre incidentul in cursul caruia V.e N.-I. i s-a introdus carpa cu spirt in gura, cel din 10.12.2008. Arat ca era obligatia mea sa anunt asistenta�.
2. M. M. (fila 69):
�Am lucrat la A.T.F. �B.� impreuna cu inculpatele. Am inceput sa lucrez acolo in anul 2006. � nu pot preciza exact data, insa este cea scrisa in declaratie, am lucrat in tura de zi cu S. I. si D. V. La un moment dat, a venit la serviciu si G. T. care urma sa intre in tura de noapte. Eu si cu G. T. am mers sa pregatim masa pentru copiii, iar inculpatele S. I. si D. V. l-au luat pe V. N.I. si l-au dus in alta camera spunand ca ii vor face terapie. Am auzit tipete din camera respectiva si eu si martora G. T. am mers in camera ca sa vedem ce se intampla. Am intrat si am vazut cum inculpata D. V. avand niste manusi in mana ii bagase lui V. N.I. o carpa cu spirt in gura si i-o tinea acolo, iar inculpata S. I. se asezase peste V. N.I. si il lovea cu o linie de lemn la talpi. Atunci si eu si G. T. le-am spus sa il lase in pace pe V. N.I., iar acestea au incetat. Nu imi aduc aminte ca V. N.I. sa fi fost agitat cand inculpatele au hotarat sa ii faca terapie. La doua sau trei zile dupa aceasta am raportat incidentul respectiv. Mentionez ca am facut aceasta sesizare in scris. Arat ca acel incident ar fi trebuit consemnat si in raportul de tura. Nu mai tin minte cu exactitate daca s-a facut acest lucru pentru ca nu eu am incheiat raportul respectiv. Mi s-a prezentat inscrisul intitulat �SESIZARE" de la fila 83 dosar urmarire penala si precizez ca este scris de mine, iar data de 10.12.20008 trecuta pe el este probabil data la care am facut sesizarea. Mi s-a prezentat raportul de tura din data de 10.12.2008 care a fost intocmit de mine si care se afla la fila 98 din dosarul de urmarire penala. Nu pot sa imi explic de ce in raportul de tura pe care 1-am incheiat pe 10.12.2008 nu am mentionat acest incident. Arat ca ar fi trebuit sa trec in acel incident in raportul de tura. Este posibil ca in data de 10.12.2008 sa fi vrut sa le acopar pe colegele mele. Este posibil ca ulterior sa ma fi razgandit deoarece am auzit ca astfel de incidente au avut loc si in alte ture. Mentionez ca daca copilului meu i s-ar fi intamplat asa ceva nu a-si fi fost de acord ca autorii faptei sa fie �acoperiti", arat ca declaratiile date la parchet si la politie corespund adevarului si cele scrise in raportul de tura. Am gresit cand am completat acel raport de tura la momentul cand l-am completat. Sunt absolut sigura ca incidentul din data de 10.12.2008 a avut loc. Sunt de acord sa fac testul poligraf pentru a se verifica aceasta afirmatie. Cat timp am lucrat la Apartament nu
s-a intamplat sa nu vin la tura de noapte, nu aveam cum sa ii cer lui D. V. sa ma acopere daca a-si fi lipsit intr-o tura de noapte, deoarece ea nu lucra niciodata in tura de noapte. Arat ca in anul 2008 faceam liceul la seral. Cat am facut liceul la seral s-a mai intamplat sa plec 2-3 ore de la serviciu ca sa ajung la cursuri. Mentionez ca cei de la directie cunosteau aceasta problema si ma mai lasau sa plec din cand in cand de la serviciu. Mentionez ca nu am exagerat cu plecarile de la serviciu in acea perioada. Nn este adevarat ca eu impreuna cu alti colegi de la Apartament am fi dat declaratii false prin care sa o acuzam de fapte pe care nu le-a savarsit. Nu este adevarat nici ca am fi conspirat impotriva ei. E posibil ca inculpata sa fi luat salariu de merit in anul 2008. Nu mi-am pus niciodata problema daca merita sau nu acest salariu. Cand inculpata D. V. il agresa pe V. N.I. ii spunea �iti arat eu cum se face terapie". Mentionez ca s-a mai intamplat ca si eu si alti angajati sa mai dam cate o palma copiilor, insa extrem de rar. Nu s-a intamplat insa niciodata sa-i tratam la modul la care inculpatele l-au tratat pe V. N.-I. In legatura cu declaratiile de la Parchet, cea de la fila 9 am scris-o eu, cea pe formular este scrisa de politist. Eu am scris si nota explicativa de filele 54 - 56. Mentionez ca in momentul de fata nu imi aduc aminte cu exactitate data la care s-a petrecut evenimentul. Singurul lucru care imi aduc aminte cu exactitate este ca faptele s-au petrecut in luna decembrie, dar nu pot preciza foarte clar ziua si anul. in ziua incidentul martora G. a ajuns la serviciu candva intre orele 16 - 18, dar nu sunt sigura de ace lucru. Nu sunt sigura dar cred ca incidentul mentionat s-a produs la vreo 30 de minute dupa sosirea doamnei G.. Nu stiu cu exactitate ce vroia sa spuna inculpata prin termenul �terapie" folosit in ziua incidentului. Arat ca inculpata D.V. nici nu prea avea ce sa faca cu copiii si nici nu facea aproape nimic cu ei. Cu exceptia incidentului de care am vor inculpata se purta frumos cu copiii. Arat ca se intampla ca R. C.A. si V. N.I. sa se poarte agresiv. Dintre cei doi V. N.I. era mai agresiv. Cand deveneau agresivi, acestia loveau cu pumnii in pereti, o data N. chiar spargand geamurile, dar se intampla sa loveasca alti copii sau pe angajati. Din ce stiu eu conducerea centrului nu ne-a dat niciodata recomandari despre cum sa ne purtam cu copiii cand aveau o criza. Eu de exemplu ii lasam pace si nu le faceam nimic pana nu terminau. Imi aduc aminte ca s-a intamplat ca R. C.-A. sa se muste de mana, dar in legatura cu V. N.I. nu-mi amintesc sa se fi agresat. Cand orice copil avea o problema medicala trebuia sa anuntam medicul. La momentul cand inculpata D.V. a venit sa lucreze la apartament au existat zvonuri in sensul ca fost trimisa acolo pentru a ne pune pe noi la punct. Nu stiu ce se intelegea prin �a ne pune punct". De asemenea erau niste probleme cu o colega, dar nu pot sa vorbesc despre ac lucru. Mentionez ca problema respectiva avea legatura cu doamna M. E. care avusese cardul cu banii pentru alimente inainte de venirea doamnei D. V.. Acea persoana a mers la Apartamentul unde lucrase inainte dna D. V., iar inculpata a venit in locul ei. Consider ca inculpata D. V. s-a ocupat bine de problema alimentelor. Inculpata D. V. nu era privita prea bine de angajatii Apartamentului deoarece ne barfea pe toti. Dupa incidentul cu V. N.-I., inculpata D. V. nu m-a amenintat in niciun fel si nu mi-a cerut sa mai spun nimanui despre incident. Arat ca tura de zi a educatorilor era intre 8.00 - 16. Pentru ingrijitori tura de zi de desfasura intre. 8.00 - 20.00. In aceste conditii nu pot sa dau seama cum in ziua incidentului daca doamna G. care lucra in tura de seara si D. se puteau intalni. Sunt sigura insa ca incidentul s-a produs, asa cum l-am descris, este posibil ca dna. G. sa fi venit mai devreme la serviciu, se mai intampla si ca doamna D. sa stea peste program, dar nu mai mult de o ora�.
3. A.C. M. (fila 86), a declarat urmatoarele:
Arat ca sunt inspector educator la apartamentul de tip familial �G�. Am avut aceiasi calitate si la apartamentul �B�. Nu imi amintesc sa fi vazut vreun incident in care tinerii din apartament sa fie loviti. In perioada sarbatorilor de iarna am avut concediu de odihna. Stiu ca intr-o zi, inainte de a intra in concediu, am vazut-o pe inculpata D. avand in mana o jucarie de plastic in forma de animal, probabil soparla cu care s-a facut ca il loveste pe V. N.-I. Nu am vazut sa il loveasca efectiv, doar 1-a amenintat cu jucaria. Nu imi aduc aminte cine mai era de fata la incident. Nu imi aduc aminte foarte bine incidentu

Sursa: Portal.just.ro