RECURS LITIGII CU PROFESIONISTI. Procedura insolventei. Contestatie la tabelul definitiv al creantelor. Interpretarea gresita a obligatiilor debitoarei derivate din antecontractul de vanzare cumparare nu se incadreaza in nici una din situatiile expres si

SECTIA A II - A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL. RECURS LITIGII CU PROFESIONISTI. Procedura insolventei. Contestatie la tabelul definitiv al creantelor. Interpretarea gresita a obligatiilor debitoarei derivate din antecontractul de vanzare cumparare nu se incadreaza in nici una din situatiile expres si limitativ prevazute de art. 75 din Legea nr. 85/ 2006.

- Art. 73 si 75 din Legea nr. 85/ 2006

Decizia nr. 333/ C/ 04. 11. 2014 a Sectiei a II -a civila, de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Oradea
Dosar 2104/ 83/ 2012/a4

Prin SENTINTA nr.380/F/2014, Tribunalul S.M. a respins contestatia formulata de contestatorul S.Y. in contradictoriu cu intimata R. R. si lichidatorul judiciar al debitoarei SC L. L. SRL - E. I. SPRL S.M., fara cheltuieli de judecata.
Analizand actele si lucrarile dosarului, judecatorul sindic a retinut urmatoarele:
Ca urmare a verificarii declaratiei de creanta formulata de creditoarea R. R. si a inscrisurilor atasate cererii de admitere a creantei, administratorul judiciar a inscris creditoarea - intimata la masa credala a debitoarei SC L. L. SRL cu o creanta garantata in cuantumul solicitat de 73.937 lei.
Articolul 73 din Legea nr.85/2006 recunoaste dreptul debitorului, creditorilor si oricarei alte parti interesate sa formuleze contestatie cu privire la creantele si drepturile trecute de administratorul sau lichidatorul judiciar in tabelul preliminar de creante, insa in speta asupra tabelului preliminar cuprinzand creantele debitoarei SC L. L. SRL nu au fost formulate contestatii, astfel ca la data de 22.05.2012 a fost inregistrat si afisat la sediul instantei tabelul definitiv de creante a debitoarei.
Contestatorul a introdus prezenta contestatie, intemeiata de dispozitiile art.75 alin.1 din Legea nr.85/2006, invederand faptul ca a formulat plangere penala pentru solicitarea inregistrarii unei cereri de admitere a creantei inexistente, iar creanta inscrisa in tabel nu este dovedita, intrucat suma cuvenita creditoarei din antecontractul de vanzare - cumparare nu a fost constatata prin hotarare judecatoreasca.
Criticile aduse de catre contestator sunt nefondate pentru ca, din perspectiva prevederilor art. 75 din Legea 85/2006, o contestatie intemeiata pe aceasta dispozitie legala poate fi formulata doar daca au fost descoperite titluri hotaratoare care nu au fost avute in vedere ori doar pentru cauza de eroare esentiala, dol sau fals, insa in cauza nu s-a invederat descoperirea unor titluri hotaratoare si nici existentei unui fals, dol sau unei erori esentiale. Apararile privind interpretarea clauzelor antecontractului de vanzare - cumparare si in special cea cu privire la arvuna puteau fi invocate pe calea contestatiei reglementate de art.73 din Legea nr.85/2006.
In baza inscrisurilor anexate de creditoare la declaratia de creanta, inscrierea sumei solicitate de R. R. in tabelul definitiv al creantelor nu poate fi apreciata a reprezenta o eroare esentiala in sensul textului de lege sus indicat. Sumele de 7000 euro si 42.560 lei au fost solicitate in baza antecontractului de vanzare - cumparare nr.78/19.09.2011 incheiat cu debitoarea SC L. L. SRL. In cuprinsul acestui inscris se mentioneaza fara echivoc ca suma de 7000 euro s-a achitat la data incheierii antecontractului, plata sumei fiind atestata de vanzatoare prin semnarea antecontractului. Creditoarea a facut si dovada platii sumei de 42.560 aferenta facturii nr.21/24.09.2011 prin chitantele nr.33/2011, nr.34/2011 eliberate de debitoare.
Referitor la sustinerile contestatorului referitoare la pierderea de catre creditoarea - intimata a sumei de 5000 euro cu titlu de arvuna, beneficiul pe care il procura conventia de arvuna nu poate fi valorificat cata vreme, in raport de situatia juridica a vanzatoarei, nu se poate retine culpa debitoarei arvunei de a refuza executarea obligatiilor asumate.
Oricum, esential pentru rezolvarea pricinii s-a retinut faptul ca nu s-a dovedit existenta unui fals, dol sau a unei erori esentiale care au determinat admiterea creantei creditoarea R. R., imprejurare fata de care fondul sustinerilor contestatorului nu pot fi primite.
In baza acestor argumente, judecatorul sindic a constatat netemeinicia contestatiei formulate in cauza, motiv pentru care, in temeiul art. 11 lit. i, art.75 din Legea nr. 85/2006 a fost respinsa, fara a se acorda cheltuieli de judecata, intimata R. R. nefacand dovada avansarii acestora.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs, in termen legal, recurentul S.Y., solicitand admiterea recursului si casarea hotararii judecatorului sindic in totalitate si rejudecand cauza, admiterea contestatiei si anularea creantei creditoarei R. R..
In motivare, recurentul arata ca motivele cuprinse in sentinta recurata sunt contradictorii si straine de natura pricinii. Instanta a interpretat gresit obligatiile care decurg din antecontractul de vanzare cumparare nr. 78/19.09.2011 incheiat cu debitoarea SC L. L. SRL, respectiv factura si chitantele eliberate fiind considerate titluri din care ar rezulta o creanta certa, lichida si exigibila a creditoarei R. R.. Din lecturarea antecontractului rezulta ca SC L. L. SRL avea obligatia sa transmita dreptul de proprietate asupra unui imobil, iar numita R. R. sa plateasca pretul imobilului in ratele stabilite de comun acord, rezultand foarte clar ca SC L. L. SRL nu are nici o obligatie la predarea unei sume de bani, neexistand nici o creanta certa, lichida si exigibila in favoarea numitei R. R.. Faptul ca aceasta a platit anumite rate poate da nastere la dreptul de a cere rezilierea contractului si restituirea sumelor in cazul in care, in mod culpabil, partea adversa nu si-a respectat obligatia de transmitere a dreptului de proprietate. In cazul oricaror neintelegeri cu privire la executarea contractului, pentru a se naste obligatia de restituire a sumelor incasate de SC L. L. SRL, trebuie in mod obligatoriu sa intervina un nou titlu, respectiv o noua intelegere intre parti sau o hotarare judecatoreasca ca izvor a acestor obligatii.
In contract este mentionata doar o clauza de arvuna pentru neexecutarea culpabila a contractului, respectiv in sensul netransferarii proprietatii apartamentului catre beneficiara in conditia in care aceasta si-a indeplinit toate obligatiile. Cum insa cumparatoarea nu a achitat toate ratele nu se pune problema vreunei neexecutari culpabile din partea vanzatorului. Toate problemele legate de neexecutarea obligatiilor contractuale trebuiau solutionate pe cale judecatoreasca. Chiar si in cazul in care contractul este lovit de nulitate absoluta, restabilirea situatiei anterioare se poate face in baza unei noi conventii sau hotarari judecatoresti.
Lichidatorul judiciar, desi nu este instanta de judecata, a hotarat ca R. R. are o creanta certa, lichida si exigibila, iar ulterior a solicitat repararea acestei greseli, insa instanta de judecata nu a fost de acord, motiv pentru care recurentul arata ca a formulat aceasta contestatie, motivata pe eroare esentiala asupra interpretarii creantei creditoarei R. R., creanta sa nefiind certa, lichida si exigibila.
In fapt, s-a platit prima rata de 7.000 euro pana la semnarea contractului si apoi 3.000 euro in data de 24.09.2014, ocazie cu care s-a intocmit factura pentru intreaga suma de 10.000 euro, insa in echivalent in lei si s-au eliberat chitantele de plata nr. 33 si 34/2011. dovada incasarii unei sume de bani de catre o societate comerciala o reprezinta doar factura si chitantele, si nu un antecontract fara alt act doveditor al incasarii sumei. Nici lichidatorul judiciar si nici instanta de judecata nu a analizat acest aspect si nu a scazut din presupusa creanta a numitei R. R. suma totala de 72.000 lei chiria pe un an de zile, neexistand nici o dovada a achitarii acesteia.
Intimata creditoare R. R., prin intampinarea depusa, a invocat exceptia inadmisibilitatii recursului, acesta fiind declarat impotriva incheierii de amanare a pronuntarii care nu poate fi atacata separat cu recurs, precum si exceptia nulitatii recursului, motivat de faptul ca cererea de recurs nu cuprinde hotararea ce se ataca.
Pe fondul cauzei, intimata a aratat ca prin sentinta civila nr. 1481/25.09.2012, definitiva si irevocabila, instantele au respins contestatia formulata de debitoare prin lichidator judiciar intemeiata pe dispozitiile art. 75 din Legea nr. 85/2006, stabilind cu putere de lucru judecat legalitatea tabelului definitiv al creantelor debitoarei, depus la dosar in sedinta publica din 22.05.2012, cu privire la creanta de 73.937 lei.
In cauza, dupa verificarea creantei sale si intocmirea si afisarea tabelului preliminar, nu s-a formulat contestatie in baza art. 73 din legea insolventei, astfel ca in data de 22.05.2013 a fost inregistrat si afisat la sediul instantei tabelul definitiv de creanta a debitoarei, a carui asociat unic este recurentul contestator.
Potrivit art. 64 alin. 3 din acelasi act normativ, cererea de admitere a creantelor trebuie facuta chiar daca acestea nu sunt stabilite printr-un titlu, astfel ca sustinerile recurentului in sensul obligativitati constatarii printr-un titlu a creantei sunt neintemeiate.
Motivele de recurs privind interpretarea clauzelor antecontractului de vanzare cumparare si, in special, a clauzei de arvuna, puteau fi invocate pe calea contestatiei la tabelul preliminar, prevazuta de art. 73 din lege, cale ce nu a fost urmata in cauza.
Nu a existat nici o confuzie, eroare, dol sau fals in ceea ce priveste plata sumei de 7.000 euro cu titlu de avans anterior redactarii antecontractului de vanzare cumparare, din cuprinsul acestuia rezultand ca la lit. c, capitolul pret, primul aliniat "pana azi, data incheierii prezentului antecontract s-a achitat suma de 7.000 euro, suma a carei primire atesta vanzarea prin semnarea prezentului antecontract", insasi antecontractul valorand chitanta de plata pentru cumparatoare, creditoarea R. R., iar la data de 20.09.2011, respectiv 24.09.2011, s-a achitat suma de 42.560 lei conform chitantelor eliberate de debitoare. In speta nu se poate interpreta nici un fel de razgandire, in ce priveste clauza de arvuna, deoarece antecontractul este lovit de nulitate absoluta, debitoarea neavand capacitate de folosinta si de exercitiu pentru a semna un astfel de contract, fiind dizolvata in baza sentintei nr. 813/LC/02.05.2011 pronuntata de Tribunalul S.M..
Apararile formulate de recurent cu privire la contractul de inchiriere nr. 79/19.09.2011 sunt formulate pentru prima data in recurs si sunt nefondate, acest contract fiind denuntat de catre lichidatorul judiciar, dupa deschiderea procedurii falimentului, cheile fiind predate lichidatorului judiciar potrivit procesului verbal de predare primire din 21.05.2012.
In drept, intimata a invocat prevederile art. 3021 si urm. Cod procedura civila si Legea nr. 85/2006.
Lichidatorul judiciar al debitoarei E. I. SPRL, prin intampinarea depusa, a solicitat admiterea recursului si, in consecinta, admiterea contestatiei formulate de asociatul debitoarei, intrucat creanta inscrisa la masa credala nu reprezinta o suma certa, lichida si exigibila, motiv pentru care nu intruneste cerintele art. 3 din Legea nr. 85/2006 si art. 379 Cod procedura civila.
Cu privire la exceptiile invocate, acesta apreciaza ca in speta sunt aplicabile prevederile vechiului cod de procedura civila, insa chiar daca recurentul si-a sustinut recursul pe prevederile noului cod de procedura civila acesta nu poate fi tratat ca inadmisibil. Intimata apreciaza eronat ca s-a declarat recurs impotriva incheierii nr. 380/F/18.03.2014, deoarece recurentul a declarat recurs impotriva titlului executoriu la care a facut referire, respectiv impotriva hotararii, cu posibilitatea acceptarii unei erori materiale strecurate in cuprinsul actului. Privitor la aplicarea sanctiunii nulitatii recursului, in cazul in care recurentul dovedeste in fata instantei ca a fost o eroare materiala strecurata in cuprinsul recursului, solicita a se respinge exceptia invocata.
Recurentul contestator a depus in recurs urmatoarele inscrisuri, in copie: antecontractul de vanzare cumparare nr. 78/19.09.2011.
Intimata creditoare a depus la dosar urmatoarele inscrisuri, in copie: factura nr. 21/24.09.2011 si chitantele de plata nr. 33 si 34 din 20.09.2011, respectiv 24.09.2011, tabelul definitiv depus la instanta de fond, lista societatilor comerciale dizolvate publicata in M. Of. nr. 2835/28.07.2011, proces verbal de predare primire din 21.05.2012, incheierea nr. 469/F/20.03.2012 si sentinta nr. 1481/F/25.09.2012 pronuntate de Tribunalul S.M. in cauza de insolventa a debitoarei, Decizia nr. 14/15.01.2013 pronuntata de Curtea de Apel O. in dosarul nr. 2104/83/2012/a1.
Examinand, cu prioritate, exceptiile procesuale invocate, in temeiul art. 137 Cod procedura civila, Curtea a apreciat ca neintemeiate aceste exceptii.
Astfel, in ce priveste exceptia inadmisibilitatii recursului, pe motiv ca se contesta o incheiere de amanare a pronuntarii, care potrivit art. 299 alin. 1 raportat la art. 282 alin. 2 Cod procedura civila nu pot fi atacate separat cu recurs, Curtea a constatat ca prin recursul formulat se solicita anularea creantei creditoarei R. R., iar fata de motivele de fapt si de drept continute in cererea de recurs, este evident ca nu incheierea de amanare a pronuntarii este recurata, ci sentinta cu acelasi numar, fiind vorba de o eroare materiala strecurata in cererea de recurs.
Pentru aceleasi considerente, Curtea a apreciat ca neintemeiata si exceptia nulitatii recursului pentru motivul ca nu ar cuprinde hotararea ce se ataca, retinand ca din intreg cuprinsul cererii de recurs rezulta care este obiectul acesteia, respectiv sentinta nr. 380/F/25.03.2014.
Examinand recursul formulat, prin prisma motivelor invocate de recurent, precum si din oficiu, instanta a constatat ca acesta nu este fondat, urmand ca, in conformitate cu prevederile art. 312 Cod de procedura civila, sa se dispuna respingerea lui, pentru considerentele expuse.
 Curtea a retinut aplicabilitatea in speta a art. 75 din Legea nr. 85/2006, potrivit caruia "dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor, prevazut la art. 73 alin. (2), si pana la inchiderea procedurii, orice parte interesata poate face contestatie impotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta in tabel definitiv de creante, in cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau unei erori esentiale care au determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferinta, precum si in cazul descoperirii unor titluri hotaratoare si pana atunci necunoscute".
Motivul pentru care se contesta sentinta nr. 380/F/25.03.2014 este acela ca instanta de fond a interpretat gresit obligatiile debitoarei ce decurg din antecontractul de vanzare cumparare nr. 78/19.09.2011, respectiv aprecierea drept titluri din care ar rezulta o creanta certa, lichida si exigibila, a facturilor sau a chitantelor de plata, desi prin titlu se poate intelege, in intentia legiuitorului, numai o conventie sau o hotarare judecatoreasca.
Aceste motive invocate de catre contestator nu pot fi incadrate in nici unul din cazurile expres si limitativ prevazute la art. 75 din Legea nr. 85/2006, respectiv: cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau unei erori esentiale ori cazul descoperirii unor titluri hotaratoare si pana atunci necunoscute.
Calea prevazuta de art. 75 din Legea nr. 85/2006 este deschisa doar acelor creditori care, dupa data definitivarii tabelului de creante, au descoperit existenta unui fals, dol sau a unei erori esentiale ori titluri hotaratoare si pana atunci necunoscute.
Textul legal impune doua conditii pentru admisibilitatea unei astfel de contestatii: descoperirea imprejurarii exceptionale sa fie ulterioara definitivarii tabelului de creante si lipsa oricarei culpe pentru identificarea cu intarziere a acestei imprejurari. Numai o asemenea interpretare poate fi data art. 75, care se coroboreaza cu art. 73 din Legea insolventei, intrucat creditorii care au cunoscut imprejurarea respectiva inainte de definitivarea tabelului de creante aveau deschisa calea contestatiei la tabelul preliminar de creante.
In cauza antecontractul de vanzare cumparare si facturile, respectiv chitantele de plata au fost depuse inca anterior inscrierii creantei in tabelul preliminar, astfel ca au fost cunoscute partilor inca din acel moment, acestea avand posibilitatea contestarii creantei inscrise in baza lor, in conditiile si procedura prevazuta de art. 73 din Legea nr. 85/2006. Curtea remarca faptul ca recurentul contestator nu a recurs la calea prevazuta de acest text normativ.
Referitor la producerea unei erori esentiale in urma careia a fost inscrisa creanta creditoarei R. R., Curtea a constatat ca antecontractul de vanzare cumparare si facturile, respectiv chitantele de plata erau cunoscute recurentului creditor inca de la inscrierea creantei in tabelul preliminar, valoarea creantei inscrisa in tabel a fost de asemenea cunoscuta de catre recurent, insa acesta nu a contestat tabelul preliminar.
Acordarea posibilitatii creditorilor de a contesta tabelul definitiv de creante in situatia in care interpretand titlul de creanta, cunoscut de altfel la momentul afisarii tabelului preliminar, a constatat ca s-a inscris gresit o creanta ar insemna posibilitatea acestora de a eluda dispozitiile art. 73 din Legea insolventei privind contestarea tabelului preliminar, ceea ce contravine dispozitiilor legale si principiilor procedurii insolventei.
Pentru aceste considerente, apreciind inadmisibila contestatia formulata impotriva tabelului definitiv, in temeiul art. 312 Cod procedura civila, Curtea a respins ca neintemeiat recursul formulat.
Fiind in culpa procesuala, in baza art. 274 Cod procedura civila, Curtea a obligat partea recurenta sa plateasca partii intimate R. R. suma de 1.500 lei cheltuieli de judecata in recurs, reprezentand onorariu avocatial.