Litigiu de asigurari sociale

. Domeniul: asigurari sociale
Litigiu de asigurari sociale. Nelegalitatea luarii in considerare la calculul drepturilor de pensie a adeverintelor emise de angajator in care se mentioneaza venituri salariale brute fara a se indica ce sporuri sunt incluse si temeiul in baza carora au fost acordate. Recurs admis.

- HGR nr. 257/2011, art. 127;


Curtea re?ine ca pot fi valorificate la calculul pensiei, in primul rand, salariile inscrise in carnetul de munca – brute sau nete, dupa cum legea prevede pentru anumite perioade (Legea nr. 1/1977, H.G. nr. 52/1991), precum ?i sporurile atestate prin adeverin?e, cu respectarea dispozi?iilor 127 din H.G. nr. 257/2011, potrivit carora „(1) Sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea si/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art. 165 alin. (2) din lege, sunt cele prevazute in anexa nr. 15. (2) Adeverinta prin care se dovedesc aceste sporuri va cuprinde obligatoriu cel putin urmatoarele elemente: a) denumirea angajatorului; b) datele de identificare a persoanei;c) perioada in care s-a desfasurat activitatea, cu indicarea datei de incepere si de incetare a acesteia; d) functia, meseria sau specialitatea exercitata; e) denumirea sporurilor, procentul sau suma acordata; f) perioada in care a primit sporul si temeiul in baza caruia s-a acordat. (3) Adeverintele prevazute la alin. (2) vor avea numar si data de inregistrare, stampila unitatii emitente, precum si semnatura celui care angajeaza unitatea sau a persoanei delegate in acest sens de conducerea unitatii.”
Contrar celor retinute de prima instanta, o adeverin?a care con?ine salarii brute, fara a arata ce sporuri sunt incluse in salariul brut ?i temeiul in baza caruia au fost acordate este informa, contravenind dispozi?iilor legale ?i impiedicand verificarea atat de catre casa de pensii, cat ?i de catre instan?a, a posibilita?ii de valorificare a acelor venituri la calculul pensiei ori a omisiunii de a le valorifica, atunci cand ele ar fi trebuit sa fie valorificate.

(CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A VII-A CIVILA SI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALA, DECIZIA NR. 5482 DIN 26.11.2014)



Prin sentinta civila nr. 18 din data de 06.01.2014, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de munca si asigurari sociale a admis actiunea precizata, formulata de contestatorul G.T., in contradictoriu cu parata CPMB; a obligat intimata sa emita o noua decizie prin care sa recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului cu valorificarea salariilor brute mentionate in adeverinta nr.471/13.06.2012 emisa de SC E. SRL, in locul celor valorificate, incepand cu 01.07.2012; a  obligat intimata sa plateasca contestatorului diferentele de drepturi de pensie cuvenite conform prezentei hotarari, incepand cu data de 01.07.2012.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut, in esenta, urmatoarea situatie de fapt si de drept:
Prin decizia nr. 195968/09.08.2012, a fost respinsa cererea contestatorului inregistrata sub nr. 217151/26.06.2012, prin care acesta solicitase recalcularea drepturilor de pensie cu valorificarea veniturilor brute din adeverinta nr. 471/13.06.2012, cu motivarea ca potrivit art. 165 se iau in calcul salariile inregistrate in carnetul de munca, precum si sporurile cu caracter permanent prevazute la anexa 15 din H.G. nr. 257/2011.
Din examinarea adeverintei mentionate, rezulta ca reclamantul a realizat venituri brute pentru care a fost achitata contributia de asigurari sociale.
S-a constatat ca intimata, in mod nejustificat, nu a procedat la valorificarea veniturilor realizate de reclamant potrivit acestei adeverinte, cu nesocotirea principiului contributivitatii, consacrat de art. 2 lit.c) din Legea 263/2010, text legal potrivit caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se in temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.
Veniturile suplimentare analizate in cauza trebuie avute in vedere in calculul punctajului mediu anual si pentru a se da eficienta dispozitiilor art. 96 din Legea nr. 263/2010, conform carora punctajul anual al asiguratului se determina prin impartirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate in anul calendaristic respectiv. Punctajul lunar se calculeaza prin raportarea castigului salarial brut sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, la castigul salarial mediu brut din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.
Asa fiind, in conditiile in care veniturile examinate in cauza au intrat in baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, acestea nu pot fi excluse cu ocazia stabilirii punctajului mediu anual si, deci, a drepturilor de pensie cuvenite contestatorului.
 Valorificarea acestor sume, in calculul punctajului mediu anual, este in concordanta si cu dispozitiile art. 165 din Legea 263/2010, deoarece incidenta acestora se analizeaza prin coroborare cu dispozitiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010.
Prima instanta a facut referire si la decizia 19/2011, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie asupra recursului in interesul legii, prin care s-a statuat in sensul ca neluarea in considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contributiei de asigurari sociale echivaleaza cu o incalcare a principiului contributivitatii, avand ca finalitate nerealizarea scopului avut in vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contributiei de asigurari sociale) si crearea unei discriminari intre persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior si ulterior intrarii in vigoare a Legii  19/2000, OUG 4/2005 fiind emisa in considerarea atingerii scopului fundamental al inlaturarii inechitatilor dintre persoanele pensionate sub imperiul Legii 3/1977, in raport de cele pensionate sub imperiul legii noi, Legea 19/2000, in ceea ce priveste cuantumul acestor drepturi.
  Pentru considerentele expuse, instanta a apreciat ca sunt incidente in cauza dispozitiile art.107 alin. 3 si 5 si art. 116 din Legea 263/2010.
Intrucat dreptul beneficiarului prestatiei de asigurari sociale este de a incasa pensia in cuantumul legal cuvenit, corelativ obligatiei intimatei de a face plata acestui drept conform art. 18 lit. e) din H.G. nr. 118/2012, rezulta ca prin plata unei pensii cu o valoare mai mica decat cea cuvenita, ca urmare nevalorificarii adeverintei, in patrimoniul contestatorului s-a inregistrat un prejudiciu constand in diferenta dintre pensia cuvenita si cea efectiv incasata.
Impotriva acestei hotarari, a declarat recurs motivat, in termenul legal, parata, criticand solutia pentru nelegalitate.
In dezvoltarea motivului de recurs prevazut de art.304 pct.9 din Codul de procedura civila, recurenta a aratat, in esenta, urmatoarele:
Sporurile mentionate in adeverinta nr.471/13.06.2012 au fost valorificate cu respectarea prevederilor ce se regasesc la pct. VI din Anexa 15 a Normelor de aplicare a Legii nr. 26312010, in care se stipuleaza ca: “Nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori dupa timp, pe baza de tarife sau cote procentuale; participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitatile economice; premiile anuale si premiile acordate in cursul anului pentru realizari deosebite; recompense le cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate; diurnele de deplasare si de delegare, indemnizatiile de delegare, detasare si transfer; drepturile de autor; drepturile platite potrivit dispozitiilor legale, In cazul desfacerii contractului de munca; al treisprezecelea salariu; formele de retribui re definite sub sintagma "plata cu ora", acordate cadrelor didactice si specialistilor din productie sau din alte domenii de activitate pentru activitatea didactica de predare, seminare, lucrari practice, desfasurate In afara obligatiilor de munca de la functia de baza, pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai caror titulari lipseau temporar, precum si pentru indeplinirea unor activitati didactice pentru care nu se justifica infiintarea unor posturi; formele de retribuire pentru "orele suplimentare" realizate peste programul normal de lucru; sporul acordat pentru personalul didactic care indruma practica psihopedagogica si care asigura perfectionarea de specialitate a Invatatorilor si educatorilor; indemnizatiile de munca nenormata; compensatiile acordate conform decretelor nr. 46/1982 si nr. 240/1982; alte sporuri care nu au avut caracter permanent."
Mai mult, in cuprinsul adeverintei nu se specifica ca s-a platit CAS la veniturile salariale ale reclamantului fiind incidente dispozitiile art. 46 din Legea nr. 263/2010, potrivit carora "In sistemul public de pensii, stagiul de cotizare se constituie din insumarea perioadelor pentru care s-a datorat contributia la bugetul asigurarilor sociale de stat de catre angajator si asigurat sau, dupa caz, s-a datorat si platit de catre asiguratii prevazuti la art. 6 alin. (1) pct. IV si alin. (2)."
Pentru aceste motive, se solicita admiterea recursului si modificarea sentintei recurate, in sensul respingerii actiunii, ca neintemeiata.
In cazul in care se vor considera intemeiate motivele de recurs si acesta va fi admis, se solicita ca in baza dispozitiilor art. 274 alin. 3 Cod proc.civ., sa se procedeze la cenzurarea cheltuielilor de judecata solicitate de contestator, in functie de complexitatea dosarului, de munca indeplinita de avocat cat si de termenele acordate in cauza, tinand cont de faptul ca judecatorii au dreptul sa micsoreze onorariile avocatilor, ori de cate ori vor constata motivat ca sunt nepotrivit de mari, fata de valoarea pricinii.
In recurs, in cadrul probei cu inscrisuri, s-a depus copia dosarului de pensie al recurentului.
Analizand sentinta atacata, prin prisma motivului de recurs invocat, precum si sub toate aspectele, conform dispozitiilor art. 304/1 din Codul de procedura civila, Curtea constata ca recursul este fondat, pentru considerentele ce succed:
Nu poate fi primita sustinerea recurentei in sensul ca in cuprinsul adeverin?ei nr. 471/13.06.2012 eliberata de SC E. SRL nu se face mentiunea achitarii contributiei de asigurari sociale, cata vreme emitentul adeverintei arata in mod explicit ca SC M.F. Bucuresti a virat contributia de asigurari sociale aferenta fondului de salarii (fila 25 din dosarul de recurs).
Curtea constata ca adeverin?a nr. 471/13.06.2012 eliberata de SC E. SRL nu atesta ob?inerea unor venituri suplimentare, astfel cum in mod eronat a retinut instanta de fond, a unor sporuri cu caracter permanent ori nepermanent care sa nu fi fost trecute in carnetul de munca ?i omise de la valorificare in calculul drepturilor de pensie, ci salariul brut realizat in perioada 08.05.1974-07.03.1991.
Or, potrivit dispozi?iilor art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizeaza salariile brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca, respectiv  a) salariile brute, pana la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 pana la data de 1 ianuarie 1991;  c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
Conform alin. 2 al aceluiasi text legal, „(2) La determinarea punctajelor lunare, pe langa salariile prevazute la alin. (1) se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare.”
La termenul din 26.11.2014, intimatul prin avocat a aratat ca, asa cum reiese si din materialul probator administrat, adeverinta nr. 471/13.06.2012 cuprinde salariul brut, iar veniturile suplimentare sunt evidentiate intr-o alta adeverinta, cu nr. 472/13.06.2012, privind sporul de brigada si sporul pentru conditii deosebite obtinute in perioada 1981-1991 (filele 26-27 din dosarul de recurs).
Or, astfel cum rezulta din practicaua sentintei civile recurate, in sedinta publica din 06.01.2014, contestatorul prezent personal in fata instantei de fond si-a precizat cererea, aratand ca intelege sa solicite doar valorificarea adeverintei nr. 471/13.06.2012, cuprinzand salariile brute, iar nu si valorificarea adeverintei nr. 472/13.06.2012, desi initial contestatia viza si inlaturarea de catre casa de pensii a acestei adeverinte.
Curtea re?ine ca pot fi valorificate la calculul pensiei, in primul rand, salariile inscrise in carnetul de munca – brute sau nete, dupa cum legea prevede pentru anumite perioade (Legea nr. 1/1977, H.G. nr. 52/1991), precum ?i sporurile atestate prin adeverin?e, cu respectarea dispozi?iilor 127 din H.G. nr. 257/2011, potrivit carora „(1) Sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea si/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art. 165 alin. (2) din lege, sunt cele prevazute in anexa nr. 15. (2) Adeverinta prin care se dovedesc aceste sporuri va cuprinde obligatoriu cel putin urmatoarele elemente: a) denumirea angajatorului; b) datele de identificare a persoanei;c) perioada in care s-a desfasurat activitatea, cu indicarea datei de incepere si de incetare a acesteia; d) functia, meseria sau specialitatea exercitata; e) denumirea sporurilor, procentul sau suma acordata; f) perioada in care a primit sporul si temeiul in baza caruia s-a acordat. (3) Adeverintele prevazute la alin. (2) vor avea numar si data de inregistrare, stampila unitatii emitente, precum si semnatura celui care angajeaza unitatea sau a persoanei delegate in acest sens de conducerea unitatii.”
Contrar celor retinute de prima instanta, o adeverin?a care con?ine salarii brute, fara a arata ce sporuri sunt incluse in salariul brut ?i temeiul in baza caruia au fost acordate este informa, contravenind dispozi?iilor legale ?i impiedicand verificarea atat de catre casa de pensii, cat ?i de catre instan?a, a posibilita?ii de valorificare a acelor venituri la calculul pensiei ori a omisiunii de a le valorifica, atunci cand ele ar fi trebuit sa fie valorificate.
In concluzie, pentru perioada 1 iulie 1977-1 ianuarie 1991 nu pot fi valorificate la stabilirea drepturilor de pensie veniturile brute atestate de adeverinta nr. 471/2012, ci veniturile nete, conform art. 265 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 263/2010. Totodata,  simpla atestare a unor venituri brute realizate in perioada 08 mai 1974-1 iulie 1977 nu permite identificarea sporurilor sau adaosurilor ob?inute de salariat,  a temeiului in care au fost acordate ?i nici a procentului sau sumei in care au fost acordate, astfel incat acestea sa poata fi valorificate cu respectarea prevederilor art. 265 alin. 2 din Legea nr. 263/2010.
Asa fiind, sunt intemeiate sustinerile recurentei in sensul ca drepturile de pensie ale intimatului au fost stabilite cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 263/2010 si a pct. VI din Anexa 15 a Normelor de aplicare a Legii nr. 263/2010, aspect care rezulta din compararea mentiunilor inscrise in carnetul de munca al beneficiarului drepturilor de pensie cu datele privitoare la activitatea in munca a acestuia, conform dosarului de pensie.
Pentru considerentele aratate, vazand si dispozitiile art.312 alin. 1 si 2 Cod procedura civila, Curtea va admite recursul si va modifica in tot sentinta atacata, in sensul ca va respinge cererea ca neintemeiata.