RECURS LITIGII CU PROFESIONISTI. Obligatia de a face. Raporturi de vecinatate. Acord pentru eliberarea autorizatiei de constructie in vederea amenajarii unui spatiu cu destinatie de magazie. Exercitarea abuziva a unui drept.

SECTIA A II - A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.

RECURS LITIGII CU PROFESIONISTI. Obligatia de a face. Raporturi de vecinatate. Acord pentru eliberarea autorizatiei de constructie in vederea amenajarii unui spatiu cu destinatie de magazie. Exercitarea abuziva a unui drept.

-art. 44 alin 7 din Constitutia Romaniei

Decizia nr.1/C/2015-R din 20.01.2015 a Curtii de Apel Oradea
Dosar nr.18080/271/C/2012-R

Prin Sentinta nr. 429/C din 4 iunie 2014 Tribunalul B. a respins ca nefondat apelul introdus de apelanta SC U. SRL in contradictoriu cu intimatii A.P. si A.V. impotriva Sentintei civile nr.10561/25.09.2013 pronuntata de Judecatoria O., pe care a pastrat-o in totalitate si a obligat apelanta la cheltuieli de judecata in cuantum de 1000 lei in favoarea intimatului.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut urmatoarele:
Prin sentinta civila nr.10561/25.09.2013 pronuntata de Judecatoria O., a fost respinsa actiunea civila formulata de reclamanta SC U. SRL, impotriva paratilor A.P. si A.V. si pe cale de consecinta a fost obligata reclamanta sa plateasca paratilor cheltuieli de judecata in suma de 1000 lei, reprezentand onorariu avocatial.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel in termen legal apelanta S.C. U. S.R.L solicitand admiterea apelului si schimbarea in tot a sentintei atacate in sensul admiterii actiunii.
Considera sentinta atacata ca fiind netemeinica, motivata sumar, fara a analiza intregul ansamblu probator administrat in cauza.
Sustine ca instanta de fond a inlaturat in mod nejustificat declaratiile martorei P.O., fost avocat in cauza. Arata ca aceasta a purtat discutii cu paratul, care i-a promis suma de 5.000 de euro in cazul in care societatea ar fi fost de acord sa plateasca o a doua transa de bani. De asemenea sustine ca instanta de fond a ignorat la pronuntarea solutiei in cauza inscrisurile aflate la dosarul cauzei, respectiv buletinul de determinare a zgomotului nr. 375/15.09.2010, din care rezulta ca masuratorile efectuate sunt in limite legale.
 Se mai arata ca la data de 06.01.2011, paratul a depus o alta sesizare la D.S.P. B. in care solicita o noua masuratoare, care insa nu a putut fi efectuata datorita refuzului acestuia de a permite accesul autoritatilor pentru realizarea acestei proceduri.
Recurenta arata ca a inchiriat mai multe spatii in localitatea O. pentru amenajarea unor magazine alimentare, urmand procedurile legale pentru amenajarea spatiilor inchiriate inclusiv obtinerea autorizatiilor de construire necesare in aceste situatii.
 Tribunalul a constatat urmatoarele:
Apelanta SC U. SRL a procedat la amenajarea unui spatiu comercial la parterul blocului situat in O.
Amenajarea si functionarea acestui spatiu comercial s-a realizat fara ca apelanta sa fi solicitat si obtinut autorizatie de construire.
Dupa cum rezulta din considerentele sentintei civile nr. 13191/2011, pronuntata de Judecatoria O., pentru fapta sa, de a amenaja spatiul comercial fara a detine autorizatie de constructie, apelanta a fost sanctionata contraventional de catre Primaria Mun. O. prin procesul verbal de contraventie nr. 132/17.05.2010.
Prin sentinta civila nr. 13191/2011, pronuntata de Judecatoria O. in dosar nr. 11969/271/2011, a fost obligata sa desfiinteze lucrarile efectuate fara autorizatie de construire si sanctionate prin procesul verbal de contraventie nr. 132/17.05.2010. Sentinta mentionata a ramas irevocabila prin decizia nr. 921/R/CA/2012 a Tribunalului B.
Abia ulterior recurenta a efectuat demersuri pentru intrarea in legalitate, obtinand la data de 23.01.2012, certificatul de urbanism nr. 165.
Intrucat prin certificatul de urbanism obtinut se stabileste conditia obtinerii acordului vecinilor direct afectati pentru emiterea autorizatiei si intrucat intimatii au refuzat a-si da acordul, recurenta a solicitat obligarea acestora sa-si dea acordul, iar in caz contrar, ca hotararea pronuntata sa tina loc de acord.
Criticile apelantei, aduse sentintei instantei de fond care a respins actiunea au fost apreciate ca nefondate.
In primul rand, instanta de apel a constatat ca apelanta trebuia sa obtina autorizatia de constructie si implicit acordul vecinilor afectati, mai inainte de a amenaja spatiul comercial.
Pe de alta parte, a retinut ca refuzul intimatilor de a-si da acordul necesar obtinerii autorizatiei este justificat. Aceasta in conditiile in care intimatii au putut constata care sunt consecintele functionarii spatiului comercial, concretizate in zgomotul si trepidatiile produse de aparatele frigorifice, dar si in montarea ventilatorului pe peretele de sub una dintre ferestrele apartamentului intimatilor, ventilator care pe langa zgomot, pe timpul verii produce si caldura, astfel ca impiedica intimatii sa deschida fereastra, conform declaratiilor martorului I.I.M.
Instanta de apel a apreciat ca in mod justificat instanta de fond a inlaturat declaratia martorelor P.I. si A.M. Depozitiile acestora releva o stare de fapt prezentata in mod contradictoriu, referitoare la conditionarea de catre intimat a acordului de plata unei sume de bani. Pe de alta parte, aceste depozitii nu releva o stare diferita de fapt decat cea rezultata din inscrisurile de la dosar si declaratia martorului I.I.M, referitor la disconfortul creat intimatului de functionarea magazinului apelantei la parterul imobilului unde acestia detin in proprietate apartamentul.
Este de retinut si atitudinea apelantei care, fara a detine autorizatie de constructie, a modificat toata structura parterului blocului, a montat compresoare, aparate de aer conditionat si a deschis magazinul alimentar. Instanta de apel a constatat ca schimband ordinea realizarii etapelor, apelanta si-a asumat riscul actiunilor sale.
Nu se poate spune ca intimatii exercita abuziv dreptul de a refuza darea acordului, intrucat astfel cum am mai aratat, acestia au reprezentarea exacta a consecintelor functionarii magazinului si nu pot fi obligati in aceste conditii a accepta in continuare aceasta.
Din inscrisurile depuse la dosar, respectiv buletinul de determinare a zgomotului nr. 375/ 15.09.2010, rezulta ca nivelul de zgomot masurat se incadreaza doar partial in limitele admise. Aceasta dupa un sir lung de alte masurari, concretizate in buletinele de determinare a zgomotului nr. 375/ 15.09.2010, 371/ 10.09.2010, 315/ 30.07.2010, 238/ 01.07.2010, care atesta ca nivelul de zgomot masurat depasea limitele admise.
Cat priveste lucrarile efectuate in beneficiul Asociatiei de proprietari de catre apelanta, instanta de apel a retinut ca aceasta nu obliga cu nimic intimatii.
Pentru aceste considerente, instanta de apel in temeiul art. 296 Cod procedura civila a respins ca neintemeiat apelul.
In temeiul art. 274 Cod de procedura civila, fata de culpa procesuala a apelantei, a obligat apelanta sa plateasca intimatilor suma de 1.000 lei, reprezentand cheltuielile de judecata suportate de acestia, respectiv onorariu avocat conform chitantei nr. 0383661/ 07.05.2014, depusa la dosar.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC U. SRL solicitand in principal, casarea deciziei civile atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de apel, apreciind ca aceasta nu a cercetat fondul cauzei deoarece in mod gresit, in cauza, instanta de apel nu a avut in vedere inscrisuri esentiale depuse la dosarul cauzei si care modifica in totalitate starea de fapt pe care a retinut-o in motivare; in subsidiar, admiterea recursului, si in consecinta modificarea in tot a deciziei civile atacate in sensul admiterii in totalitate a apelului, desfiintarea sentintei civile nr. 10561 si in consecinta, admiterea actiunii civile.
In motivare arata ca prin actiunea introductiva, recurenta reclamanta a solicitat obligarea intimatilor A.P. si A.V. sa isi dea acordul ca vecini "direct afectati de constructie" in vederea eliberarii autorizatiei de constructie pentru amenajarea spatiului cu destinatie magazin, situat in localitatea O., in caz contrar, hotararea judecatoreasca ce va fi pronuntata in cauza sa tina loc de acord al acestora. Prin sentinta civila nr. 10561/ 25.09.2013, instanta de fond a respins actiunea ca fiind neintemeiata, iar ulterior, instanta de apel, prin decizia civila nr. 429/A/COM/ 04.06.2014 a respins apelul declarat de recurenta.
Astfel, s-a retinut prin decizia civila faptul ca recurenta a fost obligata Ia desfiintarea constructiilor efectuate fara autorizatie de constructie prin decizia nr. 921/R/CA/2012 a Tribunalului B. si ca recurenta a inceput demersurile de intrare in legalitate doar in ianuarie 2012, cand i s-a eliberat certificatul de urbanism si se mai retine ca prin certificatul de urbanism s-a impus obtinerea acordului vecinilor direct afectati de constructie pentru eliberarea autorizatiei de construire.
De asemenea, instanta de apel a apreciat ca declaratiile martorilor A.M. si P.O. nu pot fi avute in vedere deoarece releva o stare de fapt contradictorie dar in acelasi timp nu releva o stare de fapt diferita decat cea rezultata din inscrisurile de la dosar si din declaratia martorului I., considerand ca refuzul intimatilor este justificat.
Instanta de apel a retinut ca atitudinea recurentei este cea necorespunzatoare legii si ca toate buletinele de verificare a zgomotului rezulta ca prin lucrarile efectuate, acesta se incadreaza doar partial in limitele admise. De asemenea, nu s-au luat in considerare de catre instanta de apel investitiile facute de catre recurenta la Asociatia de proprietari, care sunt apreciate ca nu obliga cu nimic intimatii.
Considera ca instanta de apel, retinand faptul ca recurenta a inceput efectuarea demersurilor pentru intrarea in legalitatea doar in 23.01.2012, in baza certificatului de urbanism nr. 165 si ca aceste demersuri au fost ulterioare pronuntarii deciziei nr. 921/R/CA/2012 a Tribunalului B., aceasta a interpretat in mod gresit actele deduse judecatii si mai mult motivele retinute sunt contradictorii.
Decizia invocata de catre Tribunalul B. a fost pronuntata la 22.06.2012, astfel ca nu se poate sustine ca certificatul de urbanism indicat nr. 165 din 23.01.2012 a fost emis ulterior.
Mai mult, de altfel instanta de apel a gresit cand a retinut ca acest certificat sta la baza efectuarii demersurilor recurentei pentru intrarea in legalitate deoarece certificatul de urbanism emis in cauza si prin care i s-au pus in vedere recurentei obligatiile pentru obtinerea autorizatiei de construire poarta nr. 50 si a fost emis in 12.01.2011, act pe care instanta de apel nu l-a retinut deloc prin decizia civila.
Recurenta a pornit la efectuarea lucrarilor de amenajare si si-a asumat acest risc al demolarii, desi cunostea la data de 23.01.2012 ca la 22.06.2012 s-a pronuntata decizia civila prin care s-a mentinut hotararea privind demolarea constructiilor.
Astfel sunt incidente dispozitiile legale privind casarea deciziei civile si trimiterea cauzei spre rejudecare deoarece, prin motivarea sa, instanta de apel nu a cercetat fondul cauzei, fapt care va determina imposibilitatea instantei de recurs de a exercita controlul judiciar impus de lege.
Prin decizia civila pronuntata, instanta de apel a facut si o apreciere gresita a actelor deduse judecatii si a probatoriului administrat in cauza, schimband intelesul lamurit si neindoielnic al acestora, de asemenea, a facut o apreciere gresita a legii raportat la interpretarea inscrisurilor de la dosarul cauzei privind verificarile tehnice efectuate de institutiile abilitate, respectiv a buletinelor de determinare a nivelului de zgomot, substituindu-se expertilor care au determinat concluziile lor prin emiterea acestor inscrisuri.
Recurenta a inceput amenajarea spatiului dupa ce s-a emis certificatul de urbanism nr.50/12.01.2011 de catre Primaria O. si nu cel din 12.01.2012, sub nr. 165, asa cum gresit a retinut instanta de apel. Nu se poate interpreta faptul ca recurenta a fost de rea credinta si ca doar dupa ce a fost sanctionata a inceput demersurile pentru intrarea in legalitate. Mai mult, recurenta a fost luata in evidenta prin adresa nr. 338/31.03.2011 de catre Ordinul Arhitectilor in vedere efectuarii documentatiei tehnice necesara pentru eliberarea autorizatiei de construire.
Ceea ce instanta omite este a corobora toate probele, deoarece rezulta din actele de la dosar faptul ca intimatul A.P. a fost cel care a ajutat recurenta in procedura de amenajare, tot el a fost cel care s-a prezentat ca fiind reprezentantul Asociatiei de proprietari si a dat de inteles ca fiind si vecin direct afectat, nu va refuza sa isi dea acordul la emiterea autorizatiei de construire. Altfel, recurenta nu ar fi avut nici un interes sa amenajeze acel spatiu si mai mult sa investeasca doar in beneficiul Asociatiei de proprietari o suma considerabila, aceste investitii nemaiputand fi ulterior ridicate de catre recurenta, daca nu ar fi avut certitudinea ca intimatii isi vor da acordul.
Acest aspect rezulta de altfel din adresa emisa de catre Asociatia de proprietari in acest sens, depusa la dosarul cauzei, fata de care se poate concluziona ca intimatii au avut o conduita de rea credinta.
Mai mult, raportat la declaratiile martorilor audiati, martora A. M. face referire la sumele incasate de catre intimatul A.P. de la momentul inceperii lucrarilor de amenajare ale spatiului si pana la demararea prezentului litigiu, sume care au fost achitate de catre recurenta.
Din declaratia martorei P.O., rezulta faptul ca dupa demararea litigiului, (deoarece partile nu au ajuns la un consens, recurenta a avut initiativa de a pune capat litigiului, avand in vedere daunele soli citate de catre intimatul A.P. prin intampinare, cu care ar fi fost de acord. Recurenta stabilit o intalnire cu intimatul A.P. care a si avut loc, ocazie cu care intimatul A.P. a propus martorei negocierea sumei de 30.000 euro cu recurenta din care 5.000 de euro ar fi fost de acord sa i-o dea acesteia daca s-ar fi concretizat. In schimbul acestei sume de bani, intimatul ar fi semnat acordul ca vecin direct afectat si ar fi garantat obtinerea autorizatiei de - construire in cel mai scurt timp.
Deci, cele declarate de catre martora P. P. corespund ca si timp perioadei ulterioare declansarii litigiului, iar cele relatate de catre martora A.M. corespund perioadei anterioare declansarii litigiului.
Fata de aceste aspecte, considera ca intimatii nu numai ca au conditionat exercitarea dreptului lor, dar il exercita si acum in mod abuziv, ceea ce este interzis de lege.
In ceea ce priveste inscrisurile aflate la dosarul cauzei, considera ca instanta de apel le-a apreciat in mod eronat, depasind atributiile de interpretare. Buletinele de determinare a zgomotului depuse la dosar, emise de catre specialisti, intocmite in conditii tehnice exacte, care concluzioneaza o situatie conforma realitatii. Instanta de apel, prin afirmatia facuta ca "nivelul de zgomot masurat se incadreaza doar partial in limitele legale" a denaturat exact continutul buletinului nr. 375/ 15.09.2010, ultimul efectuat, unde se specifica foarte clar ca masuratorile efectuate sunt in limite legale. Ulterior, la data de 22.09.2010 Politia Comunitara din cadrul Primariei O. a emis adresa nr. 3307, din care rezulta ca masuratorile efectuate la 15.09.2010 au fost repetate, rezultand ca reclamanta S.C. U. S.R.L. indeplineste conditiile legale de functionare privind nivelul de zgomot admis.
Nu intelege motivul pentru care instanta a distorsionat continutul vadit al acestor inscrisuri si a apreciat eronat starea de fapt dovedita de recurenta
Mai mult, la 06.01.2011, intimatul a mai depus o alta sesizare la D.S.P. B. in care solicita o noua masuratoare care nu a putut fi efectuata datorita refuzului acestuia de a permite accesul autoritatilor pentru realizarea acestei proceduri (adresa nr. 154/ 20.01.2011 a D.S.P. B. comunicata lui A.P.). Masurarea acestui nivel de zgomot se realizeaza in locuinta celui care apreciaza ca este afectat, de altfel, desi intimatul a mai depus sesizari sub acest aspect, a refuzat de fiecare data efectuarea masuratorilor.
Restul buletinelor emise sunt anterioare acestei date si au fost intocmite tocmai la sesizarea intimatilor, insa pe parcurs, recurenta a indeplinit toate cerintele impuse de catre autoritati pentru a remedia si a asigura confortul intimatilor.
Dupa cum s-a aratat pe parcursul intregii cauze, in cursul anului 2010, recurenta inchiriat mai multe spatii in localitatea O. pentru amenajarea unor magazine alimentare, urmand procedurile legale pentru amenajarea spatiilor inchiriate inclusiv obtinerea autorizatiilor de construire necesare in aceste situatii.
Printre spatiile inchiriate se afla si cel situat in localitatea O., singurul pentru care nu s-a putut emite inca autorizatia de construire datorita atitudinii opozante a paratilor.
Astfel, desi documentatia necesara emiterii acestei autorizatii este actuala si depusa la Primaria O., conform adresei cu nr. 29500 eliberata la 05.03.2012 de catre Primaria O., unul din lipsurile sesizate este tocmai acordul vecinilor direct afectati, printre care si cel al intimatilor care, din punctul nostru de vedere isi exercita in mod abuziv aceasta prerogativa.
Pe rolul institutiilor publice din O., respectiv Inspectoratul de Stat in Constructii, Directia de Sanatate Publica, Primaria O. exista numeroase "sesizari" ale intimatului A.P. referitoare la activitatea de amenajare a spatiului desfasurata de catre S.C. U. S.R.L., sesizari care insa s-au dovedit a fi nereale. Toate aspectele invocate de catre intimati ca fiind neconforme au fost remediate astfel ca, tocmai prin prisma acestui aspect consideram ca, acestia, cu rea-vointa refuza sa isi dea acordul si sa semneze tabelul nominal in vederea eliberarii pe seama recurentei a autorizatiei de constructie necesara pentru a intra in legalitate.
Desi din probele administrate in cauza, rezulta foarte clar ca intimatii au conditionat acordul lor pentru emiterea autorizatiei de constructie de obtinerea unor foloase materiale pentru dansii, respectiv sume de bani indicate de catre martorii audiati in cauza la termenul din 18.06.2013, atat instanta de fond cat si cea de apel au ignorat toate aspectele relatate de acesti martori, pronuntand solutiile doar pe relatarile si sustinerile intimatilor.
Apreciaza ca abuzul de drept este dovedit. Solicita a se avea in vedere adresa emisa reclamantei de catre Primaria O. sub nr. 75644 din 04.05.2012 din care rezulta ca pentru a se emite autorizatia de constructie, aceasta are nevoie de acordul vecinilor direct afectati, respectiv al intimatilor, care nu se mai poate obtine in acest moment decat printr-o hotarare judecatoreasca.
Si intimatul a anexat intampinarii sale inscrisuri din care rezulta ca, in urma sesizarilor facute de catre acesta, institutiile statului au raspuns, recurenta a intrat in legalitate cu cele sesizate, nemaifiind nici o situatie in care agregatele sa mai produca zgomot peste limita legala admisa.
Raportat la aceste inscrisuri si la concluziile indicate, raspunsurile la interogatoriul luat intimatilor se contrazic, fapt ce denota nesinceritatea acestora si sustin teza abuzului de drept invocata de catre subscrisa. De altfel, pozitia acestora este contrara si declaratiilor martorilor audiati in prezenta cauza.
Declaratia martorei A.M., locatara in imobilul din str. D., care a declarat sub prestare de juramant faptul ca are cunostinta de comportamentul intimatul A.P. raportat la obiectul litigiului. Cunoaste faptul ca acesta a fost despagubit de catre recurenta, acesta a fost un real sprijin pentru recurenta in efectuarea lucrarilor pentru amenajarea magazinului, dar ca la un moment dat, acesta si-a schimbat atitudinea si nu, a mai fost de acord cu nimic, ba mai mult a ingreunat obtinerea de catre recurenta a autorizatiei de constructie.
Ulterior, a fost audiata in cauza P.O.M. (fost avocat in cauza), care a invederat instantei, sub prestare de juramant, faptul ca dupa introducerea actiunii, desi recurenta a incercat si la acel moment o solutionare amiabila a litigiului, paratul P. A. a pretins de la reclamanta suma de 30.000 euro pentru a-si da acordul, lucru cu care reclamanta nu a fost de acord. Intimatul incercand sa ii ofere suma de 5.000 de euro numitei P.O.M. in schimbul unui eventual ajutor in obtinerea sumei de 30.000 de euro de la recurenta.
Este inadmisibil ca intimatii sa se foloseasca intr-un mod atat de josnic de faptul ca pentru obtinerea unei autorizatii de constructie este nevoie de acordul lor si sa solicite sume de bani pentru a-si da acordul.
Toate aceste declaratii, date pe proprie raspundere, sub prestare de juramant, si mai mult, asumate sub rezerva savarsirii infractiunii de marturie mincinoasa, trebuie avute in vedere de catre instanta vizavi de comportamentul intimatilor in exercitarea abuziva a dreptului lor de a-si da acordul pentru emiterea autorizatiei de constructie precum si de raspunsurile la interogatoriile administrate.
Referitor la cel de-al treilea martor audiat, numitul l. A. a declarat ca este de acord cu functionarea acestui magazin, insa in conditii diferite. Recurenta nu cunoaste aceste conditii deoarece martorul nu a formulat vreo sesizare, nu s-a plans referitor la aceste aspecte, nu a informat recurenta despre nici o nemultumire vizavi de cele indicate in declaratia sa pentru a putea fi cercetata si in mod evident solutionata, asa cum s-a intamplat si pana acum.
Raportat la aceste declaratii, avand in vedere obiectul cauzei care tinde a stabili o atitudine personala, neconforma a intimatilor fata de dreptul lor, care este esential prejudiciabila pentru recurenta, declaratia martorului l. A. nu este concludenta, in ciuda celor aratate de cele doua instante in cuprinsul hotararilor atacate.
Un alt aspect pe care instanta de apel il trateaza cu usurinta este motivul pentru care recurenta a efectuat strict in beneficiul Asociatiei de proprietari o serie de lucrari necontestate de parti s nu coreleaza probatiunea administrata in cauza. Astfel, lucrarile de ecologizare ale subsolului si de inlocuire a tevilor la instalatiile de apa nu erau necesare pentru amenajarea magazinului insa in virtutea asigurarii de catre intimati tacit a semnarii acordului pentru obtinerea autorizatiei de constructie, recurenta le-a indeplinit, aducand un aport valoric imobilului si un spor de confort. Acest fapt reiese atat din adresa semnata de catre reprezentantii Asociatiei cat si din cea emisa de catre societate care a efectuat aceste lucrari, conform carora, acestea profita doar Asociatiei.
Acestea nu erau necesare pentru functionarea magazinului, fiind facute cu acordul Asociatiei, in beneficiul exclusiv al acesteia si suportate in totalitate de catre reclamanta, costurile acestora fiind de 23.412 lei.
Atitudinea intimatilor s-a schimbat in momentul in care recurenta nu a dorit sa mai achite acestora sumele solicitate in schimbul acordului in vederea obtinerii autorizatiei de constructie.
Considera ca abuzul de drept al intimatilor rezulta atat din inscrisurile existente la dosarul cauzei cat si din declaratiile martorilor, fapt pentru care solicitam admiterea prezentului recurs asa cum a fost formulat si motivat.
Avand in vedere faptul ca prezenta cauza a fost inregistrata anterior intrarii in vigoare a Noului Cod de procedura civila, considera ca dispozitiile procedurale aplicabile sunt cele ale vechiului Cod de procedura civila, conform carora hotararile date in apel sunt supuse recursului.
In drept invoca dispozitiile art. 304 pct.7, pct. 8 si pct. 9 si urm. vechiul Cod de procedura civila.
Intimatii A.P. si A.V., prin intampinarea depusa la dosar au solicitat respingerea acestuia ca nefondat cu consecinta mentinerii ca temeinica si legala a deciziei instantei de apel si a sentintei instantei de fond, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata in recurs reprezentand onorariu avocat, in considerarea urmatoarelor:
Solicita a se avea in vedere modul judicios al instantei de apel care analizeaza atat pozitia exprimata de catre recurenta dar si cea exprimata de catre intimatii din prezenta cauza si coroborand intreg probatoriul administrat in cauza pronunta o solutie legala si temeinica de respingere ca nefondat a apelului cu consecinta mentinerii sentintei instantei de fond.
Din ansamblul probatoriului administrat in prezenta cauza rezulta fara urma de indoiala faptul ca solicitarea de a obtine un acord pentru obtinerea unei autorizatii atat timp cat paratii nu sunt singurii a caror acord nu a fost obtinut (un alt vecin direct afectat fiind martorul C.) si obtinerea acestui acord nu ar echivala cu obtinerea autorizatiei, transpune prezenta actiune in sfera nelegalitatii si netemeiniciei.
Mai mult martorul C. a aratat in mod explicit ca datorita amenajarilor efectuate fara autorizatie si fara nici un acord paratii sunt supusi unor grave tulburari ale traiului zilnic. Astfel reclamanta a montat la parterul blocului mai multe aparate frigorifice care produc pe langa zgomot si trepidatii pe tot parcursul zilei si noptii. Mai mult reclamanta a efectuat lucrari de spargere a peretelui de sub fereastra dormitorului intimatilor si au introdus un ventilator puternic care pe timpul verii produce zgomot, trepidatii si genereaza caldura pe tot parcursul zilei si a noptii astfel incat este imposibil sa deschidem fereastra pentru aerisire. Toate acestea au fost relevate de un martor ocular care a prezentat starea de fapt bazandu-se pe propriile sale simturi si constatari.
De partea opusa, reclamanta a incercat sa probeze o atitudine rauvoitoare a paratilor si reaua credinta prin audierea avocatei acestora pe rol de martor cu toate implicatiile pe care le impune si trecand peste toate sanctiunile ce sunt prevazute de Legea nr. 51/1995 si Statului profesiei de avocat, dar nu a reusit sub nici o forma, greutatea si credibilitatea probatoriului administrat in favoarea paratilor fiind net superioara.
Martora, vecina de la et. 10, audiata la propunerea partii adverse nu are cunostinta directa asupra modului in care aparatele montate ilegal si fara autorizatie afecteaza viata de zi cu zi a paratilor si practic a vecinilor direct afectati, aceasta locuind la et. 10 pana unde probabil ca nu se simt toate cele relevate de intimatii.
Modul de operare al reclamantei denota din partea acestora reaua-credinta de care sunt acuzati intimatii. Astfel reclamanta fara a obtine nici un fel de autorizatie incepe in mod abuziv sa modifice toata structura parterului blocului, monteaza compresoare, aparate de aer conditionat, aparate pentru temperaturi de -18 C, etc. In continuare incepe functionarea acestora iar in prezent avand impotriva sa o sentinta definitiva si irevocabila prin care sunt obligati sa desfiinteze aceste lucrari incearca prin probe dubioase sa convinga instanta ca din cauza intimatilor nu sunt ei in legalitate. Atitudinea lor trebuie penalizata, ei sunt cei care au construit cu rea credinta fara autorizatie, ignorand normele legale in materie.
In aceste conditii refuzul intimatilor de a-si da acordul necesar in vederea obtinerii autorizatiei de constructie este unul justificat, fiind deranjati in mod continuu (zi si noapte) in locuinta lor de aparatele, zgomotele si vibratiile produse de magazinul alimentar al reclamantei, nefiind vorba de nici un abuz de drept din partea intimatilor.
In fapt, in data de 28.11.2011 prin sentinta nr. 13191/2011 pronuntata de Judecatoria O. in dosar nr. 11969/271/2011 s-a dispus obligarea S.C. U. S.R.L. la desfiintarea constructiei realizate fara autorizatie de construire, respectiv a constructiei pentru care solicita a obtine acordul intimatilor in cauza.
Prin certificatul de urbanism nr. 165/23.01.2012 eliberat de Primaria Municipiului O. s-a solicitat reclamantei sa obtina acordul legalizat al proprietarilor direct afectati, ori in speta intimatii sunt cei vizati prin cerintele impuse prin certificatul de urbanism.
Aspectele aratate de intimati in intampinare au fost constatate de catre Inspectoratul de Stat in Constructii, Primaria O., Institutia Prefectului - judetului B., Directia de Sanatate Publica a judetului B. si Politia Comunitara O., aceste institutii emitand adresele anexate la dosarul cauzei.
Pentru aceste motive solicita respingerea recursului si obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate in cauza.
Analizand decizia recurata, prin prisma motivelor de recurs invocate si avand in vedere actele si lucrarile dosarului, Curtea a retinut urmatoarele:
Solicitarea recurentei de casare a deciziei si trimiterea cauzei spre rejudecare pe considerentul ca instanta de apel nu a cercetat fondul cauzei este nefondata.
Din considerentele deciziei rezulta ca instanta de apel a stabilit imprejurarile de fapt esentiale cauzei, a analizat probele care au fost administrate, precum si sustinerile si apararile partilor, astfel ca nu se poate retine ca nu a cercetat fondul cauzei.
Cu privire la sustinerea recurentei potrivit careia instanta de apel ar fi apreciat gresit actele deduse judecatii si a probatoriului administrat in cauza schimband intelesul lamurit si neindoielnic al acestora, Curtea a retinut ca aceste critici nu se refera la interpretarea gresita a vreunui act juridic dedus judecatii, pentru a fi incident motivul de recurs prevazut la art. 304 pct.8 Cod procedura civila, ci la gresita interpretare a probelor, care nu constituie motiv de casare sau de modificare a deciziei.
In cauza nu este incident nici motivul de modificare prevazut de art.304 pct.9 Cod procedura civila.
Astfel, obiectul prezentului dosar il constituie obligarea paratilor sa isi dea acordul pentru eliberarea autorizatiei de constructie in vederea amenajarii de catre reclamanta a unui spatiu cu destinatie de magazin.
Avand in vedere obiectul cauzei instantele de judecata trebuie sa stabileasca daca refuzul paratilor de a-si da acordul este justificat sau reprezinta un abuz de drept.
Exercitarea unui drept poate fi considerata abuziva, atunci cand dreptul nu este utilizat in vederea realizarii finalitatii sale, ci cu intentia de a pagubi o alta persoana. Cand exercitarea unui drept de catre titularul sau inceteaza a mai fi legitima, respectiv atunci cand nu are alt scop decat acela de a cauza un prejudiciu altuia, prin respectarea doar a literei legii si nu a spiritului ei, exercitarea bazata pe o atitudine culpabila a proprietarului, atunci apare abuzul de drept.
Ratiunea inserarii unei conditii privitoare la acordul vecinilor in vederea eliberarii unei autorizatii de constructie nu poate fi decat aceea de respectare a bunei vecinatati, obligatie impusa tuturor titularilor dreptului de proprietate potrivit art.44 alin.7 din Constitutia Romaniei, legea fundamentala instituind un principiu dominant al comunitatii de vecinatate si anume, acela al obligarii vecinilor de a suporta inconvenientele normale ale acestei stari, prevaland astfel interesul social.
Astfel, in interesul tuturor, fiecare va fi constrans sa suporte o anumita marja a prejudiciului decurgand din vecinatate, dar care nu trebuie sa exceada obligatiilor normale de vecinatate.
Scopul obtinerii acordului vecinilor, anterior eliberarii autorizatiei de constructie, este asumarea de catre acestia a inconvenientelor care ar putea rezulta din activitatea societatii comerciale, deoarece o asemenea activitate poate antrena o serie de consecinte negative, cum ar fi poluarea, zgomotul, aglomeratia, perceperea intensitatii acestor efecte fiind influentata de consideratiile personale ale fiecaruia.
Din probele administrate in cauza, respectiv buletinele de determinare a zgomotului care atesta depasirea totala sau partiala a limitei maxime de zgomot admise de lege si declaratia martorului I. I., vecin direct afectat, rezulta disconfortul pe care il produc paratilor zgomotul si trepidatiile aparatelor frigorifice si al carucioarelor folosite la transportul marfii, astfel ca, in mod corect instanta de apel a retinut inexistenta abuzului de drept din partea paratilor in a-si da acordul, refuzul acestora fiind justificat.
Sustinerile recurentei referitoare la momentul la care a inceput demersurile pentru obtinerea autorizatiei de constructie, precum si cele privind lucrarile efectuate in beneficiul asociatiei de proprietari sunt irelevante raportat la obiectul cauzei.
Celelalte critici ale recurentei vizeaza temeinicia deciziei recurate, nu nelegalitatea acesteia, or, sub acest aspect, decizia instan?ei de apel nu mai poate fi analizata in calea de atac a recursului, pct. 10 ?i 11 ale art. 304 Cod de procedura civila fiind abrogate prin O.U.G. nr. 138/2000.
Pentru considerentele mai sus aratate, apreciindu-se ca decizia atacata este legala, recursul a fost respins ca nefondat, in temeiul art. 312 alin.1 Cod procedura civila.
In baza art.274 Cod procedura civila a fost obligata recurenta sa plateasca partilor intimate suma de 1.000 lei cheltuieli de judecata in recurs, reprezentand onorariu avocatial.