Indemnizatia pentru cresterea copiilor proveniti din sarcini multiple.

    Indemnizatia pentru cresterea copiilor proveniti din sarcini multiple.
    
OUG nr. 148/2005 : art. 1 alin. (1) si art. 2 
Legea nr. 239/2009
Legea nr. 240/2009,
 HG nr. 1016/9.09.2009

     Momentul acordarii dreptului la indemnizatia pentru cresterea copilului, majorata cu cate 600 lei incepand cu cel de-al doilea copil provenind dintr-o sarcina gemelara, trebuie  stabilit in raport de dispozitiile  HG nr. 1016/9.09.2009.Neacordarea indemnizatiei majorate in cazul minorilor ce au implinit varsta de 2 ani la data de 18.06.2009. Sectia de contencios administrativ si fiscal - Decizia nr.1211/03 noiembrie 2009

     Prin actiunea in contencios administrativ inregistrata la Tribunalul Sibiu sub nr. 3960/85/2008, reclamanta S. M.  a chemat in judecata pe paratii Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, Directia de Munca si Protectie Sociala S. si Ministerul Economiei si Finantelor solicitand ca prin sentinta ce se va pronunta:
     - sa se dispuna anularea deciziei  nr.10000025 din 18.12.2006 emisa de catre parata 2, in ceea ce priveste cuantumul indemnizatiei pentru cresterea copiilor ce i-a fost acordata.
     -sa fie  obligati paratii de ordinul 1 si 2 la stabilirea si plata in favoarea sa a indemnizatiei lunare pentru cresterea celor doi copii in cuantum lunar de cate 600 lei, incepand cu data de 16.10.2006 si pana la data de 21.08.2008, data incetarii concediului pentru ingrijirea copilului.
     - sa fie  obligat  paratul de ordinul 3 sa aloce fondurile necesare platii sumelor precizate in favoarea sa.
     In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca a nascut la data de 21.08.2006  doi copii gemeni, dar prin Decizia nr. 10000025 din 18.12.2006  emisa de  Directia de Munca si Protectie Sociala S. i s-a stabilit o indemnizatie in cuantum actual de 600 lei/luna, aferenta unui singur copil.
De asemenea, sustine ca acordarea unei indemnizatii pentru un singur copil este discriminatorie pentru celalalt si contravine flagrant scopului pentru care a fost instituita aceasta masura de protectie speciala.
In drept s-au invocat dispozitiile art.1 din Primul Protocol aditional la CEDO coroborat cu art. 14 din CEDO Protocolul 12 la CEDO, art. 16, art.20  si art. 49 din Constitutia Romaniei, OG.137/2000, Legea nr.554/2004, Legea nr.500/2002, OG nr.22/2002.
     Parata, Directia de Munca si Protectie Sociala S. prin intampinare a invocat exceptia necompetentei materiale  a Tribunalului S. -Sectia Civila, in temeiul dispozitiilor art.9 alin.5 din OUG nr. 148/2005 aprobata prin Legea nr. 7/2007.
     Pe fond a solicitat respingerea actiunii apreciind ca potrivit art. 6 alin.1, 3 si 4  din OUG nr. 148/2005 reclamanta nu poate beneficia decat de o singura indemnizatie.
Prin intampinarea depusa, paratul Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse a invocat exceptia necompetentei materiale  a Tribunalului Sibiu- Sectia Civila intrucat contestatiile impotriva deciziilor emise de DMPS S. sunt de comptenta instantei de contencios administrativ, exceptia inadmisibilitatii pentru neindeplinirea procedurii prealabile si exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, calculul si plata drepturilor invocate de reclamanta facandu-se de catre directiile teritoriale.
     Pe fond, a solicitat respingerea actiunii ca nefondata intrucat dispozitiile OUG nr. 148/2006 aprobate prin HG nr. 1025/2006 stabilesc ca se acorda o singura indemnizatie indiferent de numarul de copiilor rezultati dintr-o singura nastere.
     Prin intampinare, Directia Generala a Finantelor Publice a judetului S. in numele si pentru Ministerul Finantelor Publice a solicitat respingerea actiunii ca nelegala intrucat se intemeiaza pe existenta  unei obligatii de despagubire care nu exista in sarcina acestui parat, obligatie in raport de care ministerul nu are calitate procesuala pasiva, iar Guvernul este cel raspunzator de realizarea prevederilor bugetare.
     Prin Incheierea pronuntata in sedinta din14 octombrie 2008 Sectia civila a Tribunalului Sibiu, calificand natura cauzei ca fiind de contencios administrativ a transpus-o in favoarea  Sectiei Comerciale si de Contencios Administrativ.
     In urma transpunerii cauzei, reclamanta a depus o precizare de actiune in sensul renuntarii la judecata actiunii fata de paratii Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse si Ministerul Finantelor Publice.
     Prin sentinta civila nr. 688/CA/2008, Tribunalul Sibiu a respins actiunea reclamantei impotriva  paratei Directia de Munca si Protectie Sociala a judetului Sibiu si s-a luat act de declaratia de renuntare la judecata impotriva celorlalti parati , in considerente retinandu-se ca, in temeiul art. 6 alin. 1 din OUG 148/2005 indiferent cate nasteri au loc in intervalul de doi ani se acorda o singura indemnizatie de crestere a copiilor, neexistand discriminare intre cei doi copii care primesc alocatii fiecare, indemnizatia fiind un drept al parintelui.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta  solicitand modificarea hotararii  in sensul admiterii actiunii.
In motivarea recursului se sustine ca, in mod gresit,  nu a fost  retinut de catre prima instanta  caracterul discriminator al deciziei atacate  si  ca interesul mamei este direct legat de cresterea copiilor, acordarea indemnizatiei pentru nasterea copiilor indiferent de numarul lor neavand un temei obiectiv.
     De asemenea, s-a invocat exceptia de nelegalitate a dispozitiilor art. 3 alin. 1 din HG nr. 1025/2006 raportat la prevederile art. 1 si 6 alin. 1 din OUG nr. 148/2005.
     In drept, prevederile art. 312 alin. 2 C.pr.civ.
Prin intampinare, intimata Agentia Judeteana pentru Prestatii Sociale Sibiu a solicitat respingerea  recursului apreciind ca  instanta a interpretat si aplicat corect dispozitia legala prin care se stabileste ca indemnizatia se acorda o singura data in cazul in care se suprapun doua sau trei situatii de natura a genera dreptul.
     Prin Incheierea pronuntata la 10.03.2009, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus sesizarea Sectiei de Contencios Administrativ si Fiscal a Curtii in vederea solutionarii exceptiei de nelegalitate invocata, suspendand totodata, in temeiul art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 judecata recursului.
     In dosarul Curtii de Apel Alba Iulia nr. 338/57/2009 a fost constatata prin sentinta nr. 93/CA/2009 ramasa irevocabila prin decizia  nr. 3751/2009 a ICCJ nelegalitatea  dispozitiilor art. 3 alin. 1 din HG nr. 1025/2006 raportat la prevederile art. 1 si 6 alin. 1 din OUG nr. 148/2005 in urma admiterii exceptiei de nelegalitate invocata de reclamanta.
Verificand sentinta atacata din prisma motivelor invocate raportat si la dispozitiile art. 304 ind. 1 C.pr.civ., curtea retine urmatoarele:
     <LLNK 52005   148182 33  0> O.U.G. nr. 148 din 3 noiembrie 2005  ce stabileste cadru legislativ privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului prevede  la art. 1 ca incepand cu data de 1 ianuarie 2006, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor <LLNK 12003   571 10 201   0 18>Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, precum si de o indemnizatie lunara. 
      Durata de acordare a concediului prevazut la art. 1 se prelungeste corespunzator, in cazul suprapunerii a doua sau trei situatii de natura a genera acest drept, in conditiile prevazute la alin. (1) si (2) (art.6 al. 3). In cazurile prevazute la alin. (3) se acorda o singura indemnizatie, in cuantumul prevazut de prezenta ordonanta de urgenta. (art. 6 al. 4).
     <LLNK 52005     0112 31  0> Normele Metodologice  aprobate prin HG.1025/2006 de aplicare a prevederilor <LLNK 12005   148180 301   0 47>Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, stabilesc ca <LLindemnizatia pentru cresterea copilului sau, dupa caz, stimulentul se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nasteri.
     Chiar daca dispozitiile art. 3 alin. 1 din HG nr. 1025/2006 care prevad ca prin nastere se intelege aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii vii, au fost constatate ca fiind nelegale, prin modificarea prevederilor art. 2 din OUG nr. 148/2005, aplicabile si persoanelor care beneficiaza de indemnizatie pentru cresterea copilului si care au in ingrijire copii proveniti din sarcini multiple, se reglementeaza majorarea cuantumului acestei indemnizatii cu cate 600 lei incepand cu cele de-al doilea copil provenind dintr-o sarcina gemelara, iar nu acordarea a mai multor indemnizatii de acest fel.
     De asemenea, prin Decizia nr. 937 din 19 decembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor <LLNK 12005   148180 302   6 67>art. 6 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, respinsa in cele din urma, Curtea Constitutionala a stabilit ca dreptul la concediu, prevazut de ordonanta, este un drept complex format din doua componente indisolubil legate, cea nepatrimoniala ce se constituie din perioada de 2, respectiv 3 ani, pe care persoana indreptatita o dedica exclusiv cresterii copilului, si cea patrimoniala, reprezentata de indemnizatia lunara de care persoana beneficiaza pe timpul acestei perioade.
     Din analiza dispozitiilor mentionate se desprinde concluzia ca in cauza nu exista discriminare intre persoanele care in urma unei nasteri au un singur copil si cele care au doi sau mai multi copii, deoarece concediul este acordat in considerarea persoanei parintelui care doreste sa ramana acasa si sa se preocupe de cresterea si ingrijirea copilului, sens in care statul intervine si acorda aceasta indemnizatie pentru a sprijini parintele, fiind o forma   mixta de asigurare si asistenta  sociala.
In ceea ce priveste momentul acordarii dreptului la indemnizatia pentru cresterea copilului in cuantumul prevazut la art. 1 alin. (1) si art. 2 din ordonanta de urgenta, asa cum a fost acesta modificat prin Legea nr. 239/2009 si, respectiv, Legea nr. 240/2009, acesta a fost expres stabilit prin HG nr. 1016/9.09.2009 publicata in Monitorul Oficial nr. 655 din 2 octombrie 2009 ca incepand cu data intrarii in vigoare a prevederilor acestor legi.
Raportat la dispozitiile art. 11 alin. 1 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, intrucat legile modificatoare sus-mentionate au intrat in vigoare la data de 18.06.2009, curtea apreciaza ca la acest moment reclamanta nu mai este indreptatita sa beneficieze de o majorare cu 600 lei a cuantumului indemnizatiei de crestere a celor doi copii nascuti la data de 21 august 2006, in prezent minorii  implinind  varsta de 2 ani.
Pentru considerentele expuse, apreciind ca desi a fost modificat cuantumul indemnizatiei pentru cresterea copilului, la data de 18.06.2009 reclamantei nu-i mai sunt aplicabile prevederile sus-mentionate, actul normativ mentionat neprevazand aplicarea retroactiva a prevederii modificatoare, in lipsa unui temei legal, motivele invocate de reclamanta nu subzista, astfel ca, in baza art. 312 C.pr.civ. a fost respins recursul ca nefondat.
    
1