ACT ADITIONAL. NATURA JURIDICA. REZOLUTIUNE.NETEMEINICIE

ACT ADITIONAL. NATURA JURIDICA. REZOLUTIUNE.NETEMEINICIE



Un act aditional la un contract de comision , act  prin care partile au stabilit modalitatea de incetare a obligatiilor izvorate din contract,  nu are natura juridica a unei conventii comerciale de sine statatoare. Prin urmare, cererea de rezolutiune a actului aditional apare ca neintemeiata.


(sentinta comerciala nr.1048/22.03.006 a Tribunalului Bucuresti – Sectia a VI –a Comerciala, irevocabila prin decizia nr.2496/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.).

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr.49105/3/2005 reclamanta SC F. SRL GALATI,  in contradictoriu cu parata SC  A. M. S. I. ROMANIA SRL, a solicitat sa se dispuna rezolutiunea actului aditional la contractul de comision incheiat de parti la data de 25 iulie 2003.
In sustinerea cererii reclamanta arata ca partile au incheiat la data de 25.07.2003 contractul de comision prin care SC F. SRL in calitate de comisionar se obliga sa asigure beneficiarului SC A. ROMANIA SRL cumparatori pentru  „SLAG”; sa pregateasca toate documentele necesare in vederea participarii beneficiarului la licitatie, sa obtina extinderea folosirii produselor beneficiarului pentru  sosele de inalta clasa, structuri asfaltice si transport feroviar. Pentru aceste servicii beneficiarul se obliga sa plateasca comisionarului un comision initial nereambursabil de 30.000 euro in decurs de 20 zile calendaristice de la momentul semnarii contractului si un comision de 40% platibil dupa ce clientii ar fi achizitionat de la beneficiar o cantitate de 60.000 tone pana la sfarsitul  anului 2003. Durata acestui contract a fost stabilita pentru o perioada nedeterminata de timp. In executarea contractului, in timp ce comisionarul si-a achitat in totalitate obligatiile asumate, beneficiarul a ramas aproape permanent restant in a achita diverse sume de bani datorate potrivit art.2 din contract.
La data de 28.10.2003, cu intentia de a recupera macar partial restantele la plati inregistrate de comisionar vizata de acesta si cu dorinta de a incheia executarea contractului de comision care era stabilit pentru o perioada nedeterminata pentru beneficiar, s-a ajuns la incheierea actului aditional la contractul de comision din 25.07.2003.
Potrivit acestei conventii partile stabileau incetarea executarii efectului contractului de comision din 25.07.2003 cu obligatia din partea SC A.Romania SRL de a achita, deindata suma de 9.000 euro + TVA, situatie in care a fost emisa factura fiscala nr.1880005 din 1 noiembrie 2004 pentru suma ce reprezinta echivalentul in lei a celor 9000 euro + TVA, acceptata la plata de catre imputernicitul SC A. Romania SRL.
O prima transa de 200.000.000 lei a fost achitata la 14.01.2005, iar pentru diferenta a fost nevoie de obtinerea unui titlu executoriu (sentinta civila nr.3526/2005 a Judecatoriei Galati).
Actul aditional din 28 octombrie 2004 are natura juridica  si efectele unei conventii, iar conform art.44 Cod comercial, judecatorul nu poate acorda termenul de gratie permis de art.1021 Cod civil.
Cererea este intemeiata in drept pe disp.art.1020, 1021 Cod civil si art.44 Cod comercial.
La data de 25.01.2006 parata a formulat intampinare invocand exceptia inadmisibilitatii, aratand ca din interpretarea actului aditional din 28.10.2004 rezulta ca incetarea contractului de comison din 25.07.2003 s-a produs la data aratata prin acordul partilor.
Rezolutiunea este de esenta contractelor sinalagmatice, temeiul juridic al acesteia fiind reciprocitatea si interdependenta obligatiilor din contractul sinalagmatic. In cazul actului aditional nu ne aflam in prezenta unui contract sinalagmatic, ci al unui simplu act de recunoastere de datorie, caruia nu i se poate aplica regulile rezolutiunii.
Daca se trece peste calificarea actului aditional atacat, actiunea reclamantei se loveste de un fine de neprimire, date fiind conditiile de promovare a unei actiuni in reziliere. In lipsa unui pact comisoriu, devin aplicabile regulile generale prevazute de art.1019-1021 Cod civil, reclamanta avand de ales intre executarea silita si rezolutiune. Reclamanta a ales calea executarii obligatiei,  cand la data de 6.12.2004 a formulat notificarea nr.2 prin care paratei i se atrage atentia ca scadenta facturii a fost la 30.11.2004, aceasta achitand suma de 200.00.000 ROL.

Cit priveste exceptia inadmisibilitatii invocata de parata, tribunalul considera ca aceasta este  neintemeiata, intrucat toate argumentele invocate in sustinerea acesteia reprezinta in fapt argumente pe fondul cauzei.
Mai retine tribunalul ca la data de 25.07.2003 intre parti a fost incheiat un contract de comision, avand ca obiect servicii de furnizare de comisionar pentru a ajuta beneficiarul sa gaseasca cumparatori pentru „SLAG”, pentru a pregati toate documentele necesare in vederea participarii beneficiarului la licitatii si pentru a obtine extinderea folosirii produselor beneficiarului pentru sosele de inalta clasa, structuri asfaltice si transport feroviar.
Ulterior, partile au incheiat un act aditional la contractul de comision, in care se stipuleaza ca „incheierea de comun acord a contractului va intra in vigoare odata cu achitarea sumei de 9.000 euro + TVA 19% de catre SC A.ROMANIA SRL catre SC F. SRL ca rezultanta a contractului de comision. Ca urmare, astazi 28.10.2004 de comun acord partile au hotarat incetarea de drept a contractului de comision amintit, partile intelegand faptul ca incepand cu aceeasi data niciuna dintre ele nu mai poate avea vreo pretentie rezultand din contract”.
Interpretand clauzele acestui act aditional, in conformitate cu dispozitiile art.977, 982 Cod civil, tribunalul constata ca acesta se refera la modalitatea de stingere a datoriei si de incetare a obligatiilor asumate de parti, prin achitarea sumei de 9.000 euro si TVA de catre SC A. ROMANIA SRL.
Actul aditional mentionat nu reprezinta un contract sinalagmatic pentru ca, in ipoteza neexecutarii culpabile a uneia dintre obligatii de catre parti creditorul obligatiei sa se poata indrepta cu o actiune in rezolutiune impotriva debitorului.
Este neindoielnic ca singura interpretare ce se poate da acestui act aditional este in sensul ca efectele contractului de comision au incetat la data incheierii actului aditional, respectiv la 28.10.2004, stipulandu-se fara echivoc ca, incepand cu aceeasi data nici una dintre parti nu mai poate avea vreo pretentie rezultand din contract:
Tribunalul nu poate retine sustinerile reclamantei in sensul ca actul aditional are natura juridica si efectele unei conventii comerciale de sine statatoare, intrucat asa cum am aratat prin acesta partile nu si-au asumat obligatii reciproce.
Mai mult, asa cum corect arata parata in intampinare, daca am trece peste interpretarea actului juridic in cauza ca fiind o recunoastere de datorie, trebuie remarcat ca in conformitate cu disp.art.1021 Cod civil reclamanta a ales intre executarea silita si desfiintarea contractului ca  sanctiune, recurgand la prima varianta, a executarii obligatiei. Astfel, aceasta a formulat notificare la data de 6.12.2004, a promovat o cerere de emitere a somatiei de plata, admisa prin sentinta civila nr.3526/2005 a Judecatoriei Galati (si executata), ipoteza in care nu se poate recurge si la varianta desfiintarii contractului.
Fata de considerentele aratate, tribunalul a respins cererea ca nefondata.