Contestatie decizie de pensionare

CONTESTATIE IMPOTRIVA DECIZIEI DE RECALCULARE IN SISTEMUL PUBLIC A PENSIEI DE SERVICIU STABILITA IN BAZA LEGII NR.7/2006, CONFORM DISPOZITIILOR LEGII NR.119/2000, ALE HG  NR.737/2000 COROBORATE CU CELE ALE LEGII NR.19/2000



Contestatorul  M.I a chemat in judecata pe parata  CPMB solicitand anularea deciziei de recalculare a pensiei, emisa in baza Legii nr.119/2000 coroborat cu dispozitiile legii nr.19/2000, lasand sa produca efecte juridice decizia din 15.03.2007, prin care i-au fost stabilite in mod corect drepturile sale de pensie, in baza Legii nr.7/2006.
In motivarea cererii sale, contestatorul a aratat ca recalcularea pensiei sale in baza Legii nr.119/2000 a fost rodul unei decizii politice impuse ca urmare a unei proaste gestionari a economiei nationale si nu urmare a faptului ca  la emiterea primei decizii s-au avut in vedere date  eronate ori s-a gresit  aritmetic la calculul drepturilor sale de pensie.
La momentul emiterii Legii nr.7/2006 intre reclamant si Statul Roman s-au stabilit o serie de drepturi si obligatii printre care si  obligatia acestuia de a-i asigura stabilitate conform art.33 pct.3 din Legea nr.7/2006.
Dreptul la pensie face parte din activul sau patrimonial, el fiind garantat de  stat ca orice drept de proprietate si este nefiresc ca insusi statul sa-l incalce in semn ca-l garanteaza.
Decizia contestata, de micsorare a pensiei sale, este ilegala si pentru faptul ca, aplicandu-i-se o noua lege dupa data pensionarii, face ca aceasta noua lege sa retroactiveze, ceea ce contravine art.1 din Codul Civil.
Tribunalul Bucuresti, prin sentinta civila nr.1411 din 14.02.2011 a respins contestatia ca neintemeiata, constatand ca cererea cu care a fost investita, nu vizeaza aspecte legate de modalitatea de calcul a punctajului mediu anual ci aspecte strict legate de faptul ca la emiterea deciziei de recalculare au fost nesocotite normele de drept europene si diferite norme de drept intern, ce au fost analizate.
Odata cu aparitia Legii nr.7/2006, statul a conferit un drept de optiune  functionarului public parlamentar, care indeplinea anumite conditii de a opta intre pensia calculata  in sistemul  public conform Legii nr.19/2000 si pensia de  serviciu, calculata in functie de  veniturile inregistrate, constituita din pensia din sistemul asigurarilor sociale de stat si o parte suplimentara suportata din bugetul de stat.
Legea nu a garantat insa, in textul ei, faptul ca va suporta  pe viitor,  pentru o perioada nedeterminata plata acestei plati suplimentare sustinuta de buget, alocarea acestor sume, fiind in directa relatie cu realitatile economice.
In ceea  ce priveste garantarea de catre  stat a dreptului la pensie,  care este asimilat unui „bun” in sensul art.1 din Protocolul 1 aditional la  CEDO, instanta retine ca  intr-adevar, dreptul la pensie face parte din activul sau patrimonial si este garantat de stat, nu insa si dreptul la un anumit cuantum al pensiei  asupra caruia asa cum a retinut si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, statul poate interveni in considerarea dreptului sau suveran de a-si stabili politicile economice si fiscale.
Prin Decizia civila nr.941/3.02.2012, a fost respins ca nefondat recursul formulat de recurentul-contestator M I.
Curtea a apreciat ca prin modul de  reglementare a folosintei dreptului la pensie a recurentului, statul nu a depasit marja de apreciere pe care o are la dispozitie si care ii este permisa de art.1 paragraf 2 din Protocolul  1 aditional la CEDO, respectandu-se cerinta de proportionalitate.
Prin aplicarea Legii nr.119/2010, nu este afectata partea contributiva,  ci doar  componenta necontributiva a pensie speciale, supusa conditiei ca statul sa dispuna de resursele financiare necesare pentru a putea fi acordata.

DOSAR NR.19347/3/2011

ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A VIII A
CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE,
SENTINTA CIVILA NR. 3656
SEDINTA  PUBLICA DE LA 19.04.2012
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE: P.I
ASISTENT JUDICIAR: ML   
ASISTENT JUDICIAR: PL       
GREFIER : LI

Pe rol solutionarea cauzei civile formulata de contestatorul SP in contradictoriu cu intimatul MAI avand ca obiect contestatie decizie de pensionare.
La apelul nominal facut in sedinta publica, partile nu au raspuns.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care,
Tribunalul din oficiu invoca exceptia necompetentei teritoriale in solutionarea cererii  si ramane in pronuntare asupra exceptiei.

                    TRIBUNALUL
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Braila la data de 01.02.2011 , contestatorul S.P in contradictoriu cu cu intimatul M.A.I, a formulat contestatie impotriva deciziei de pensionare  nr. 142281/27.12.2010  ,solicitand instantei anularea  deciziei contestate , privind recalcularea pensiei in baza Legii 119/2010, mentinerea in plata a deciziei de stabilire a pensiei de serviciu  .
La termenul din data de 24.02.2011, tribunalul a invocat din oficiu exceptia necompetentei teritoriale in raport cu art.156 din Legea nr.19/2000 si a declinat solutionarea catre Tribunalul Bucuresti motivand ca in speta sunt aplicabile dispozitiile art.154 din Legea nr.263/2010, in vigoare la momentul emiterii deciziei a carei suspendare se solicita.
Pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de munca si asigurari sociale cauza a fost inregistrata 15.11.2011.
La 19.04.2012  instanta tribunalul a invocat din oficiu exceptia necompetentei teritoriale a Tribunalului Bucuresti, exceptia pe care a o va admite  pentru urmatoarele considerente:
Art. 156 din legea 19/2000 arata ca “ Cererile indreptate impotriva CNPAS sau impotriva caselor teritoriale de pensii se adreseaza instantei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se adreseaza instantei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau sediul paratul.”
In conformitate cu acest text de lege contestatiile impotriva deciziilor de pensii emise de CP a MAMAN , a MAI si SRI erau de competenta instantei de la sediul paratului adica al MAN , a MAI si SRI pentru ca aceste case de pensii erau structuri in cadrul ministerelor sau SRI si prin interpretarea coroborata a dispozitiilor din legea 19/2000, 164/2001 si 179/2004 , competenta apartinea  Tribunalului Bucuresti ,fiind data de cea de-a doua teza a art.156.
In prezent Legea nr. 19/2000 a fost abrogata incepand cu data de 1.01.2011 conform dispozitiilor art 196 litera a din Legea nr 263/2010.
Art. 154 din legea 263/2010 dispune ca  „ (1) Cererile indreptate impotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau impotriva caselor de pensii sectoriale se adreseaza instantei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul ori sediul reclamantul.
   (2) Celelalte cereri se adreseaza instantei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau sediul paratul.
Potrivit art. 132. din legea 263/2010 - (1) Casele de pensii sectoriale se infiinteaza in subordinea MAN, MAI  si SRI, dupa caz, ca structuri cu personalitate juridica si cu sediul in municipiul Bucuresti.
   (2) Casele de pensii sectoriale prevazute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din institutiile mentionate la alin. (1).
Potrivit art .193. din legea 263/2010  1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2011, cu exceptia art. 70 alin. (1), art. 132, 135 si 194, care intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
 Fata de imprejurarea ca dispozitiile art. 132. din legea 263/2010 care reglementeaza  infiintarea caselor sectoriale de pensii  si  calitatea acestora de  succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din institutiile mentionate la alin. (1) fostele case de pensii ale MAN,a MAI si SRI,. au intrat in vigoare la 3 zile de la publicare ,respectiv la data de  23.12.2010,rezulta ca competenta teritoriala  de solutionare a cererilor cu privire la deciziile emise de caselor teritoriale de pensii sau impotriva caselor de pensii sectoriale ( fostele case de pensii ale MAN,a MAI si SRI) a fost modificata in sensul ca cererile in aceasta materie se solutioneaza de catre instanta de la domiciliul reclamantului, referirea la casele sectoriale de pensii din cuprinsul legii fiind aplicabila si  fostelor case de pensii ale MAN,a MAI si SRI ,ale caror succesoare in drepturi sunt.
Art. 7  din legea 119/2000 arata ca „ (1) Procedura de stabilire, plata, suspendare, recalculare, incetare si contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevazuta de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
Decizia de recalcularea a carei anulare  se solicita a fost emisa la 27.12.2010 in baza legii 119/2010,cererea de anulare  fiind formulata la instanta de la domiciliul reclamantului pensionar la data de 01 02.2011 , dupa intrarea in vigoare a legii 263/2010 si abrogarea expresa a Legii 19/2000,  fiind declinata catre tribunalul de la sediul paratului .
Legea 19/2000 a fost abrogata la intrarea in vigoare a legii 263/2010, 1.01.2011 ,astfel ca suntem in situatia in care legea 119/2010 face trimitere la o lege care s-a abrogat si se pune problema in ce masura aceasta mai poate sa impuna competenta teritoriala absoluta la sediul paratului.
Normele de procedura civila sunt de imediata aplicare potrivit dispozitiilor art 725 C.pr civ  iar legea  19/2000 si legea 263/2010 sunt legi speciale,cu privire la normele de procedura , raportate la Codul de  procedura civila .
Cand o lege speciala (19/2000) ,care reglementeaza un anumit domeniu si care cuprinde si norme cu privire la competenta ,este inlocuita cu o alta lege  ( 263/2010) si o alta lege speciala ( 119/2010) care face trimite la normele de competenta din legea abrogata , se aplica noua lege , competenta fiind cea stabilita de la data intrarii ei in vigoare .
Art.156 din legea 263/2010 arata ca  „   Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdictia asigurarilor sociale, se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila si ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.” 
Art. 727. din Codul de Procedura Civila arata ca „ Ori de cate ori prin alte legi se face trimitere la dispozitii abrogate sau modificate din cuprinsul acestui cod, trimiterea se va socoti facuta, cand este cazul, la dispozitiile corespunzatoare care le inlocuiesc.”
Este adevarat ca Legea 119/2010 nu face trimitere la dispozitiile codului de procedura civila dar acesta reprezinta legea generala in materie de procedura astfel ca prin analogie se poate interpreta ca si in cazul in care o lege speciala trimite la o norma de procedura abrogata, competenta fiind o norma de procedura , atunci acel text trebuie interpretat ca face trimitere la norma speciala de procedura din noua lege care a inlocuit vechea prevedere.
O lege abrogata nu poate ultraactiva pentru a impune o competenta diferita de cea stabilita de noua lege ale carei norme de procedura trebuie sa fie de imediata aplicare, chiar si prevederile CEDO pentru o judecata echitabila statueaza respectarea normelor de procedura in vigoare la momentul judecatii.
Fata de considerentele expuse , avand in vedere ca contestatorul  SP,are domiciliul in Braila,  in baza art. 158 Cpc, va fi declinata competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Braila.
In baza art.20 din CPC Tribunalul constata ivit conflictul negativ de competenta si in conformitate cu art.21 si 22 din CPC va dispune inaintarea dosarului in vederea solutionarii conflictului la ICCJ


PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:

Admite exceptia necompetentei teritoriale a Tribunalului Bucuresti.
Declina competenta de solutionare a cauzei, formulata de contestatorul SP, in contradictoriu cu intimatul MAI , in favoarea Tribunalului Braila.
Constata ivit conflictul negativ de competenta. 
Inainteaza cauza ICCJ pentru solutionarea conflictului de competenta.
Irevocabila
Pronuntata  in sedinta publica azi, 19.04.2012



        Presedinte Asistent Judiciar      Asistent Judiciar                         
         PI                                         LM     PL

         Grefier
     LI