Cerere inregistrare mentiuni. Suspendare judecata recurs.

Art.6 - OUG nr.116/2009
Art.244 al.1 pct.1 Cod pr.civila

Prin plangerea depusa la data de 3.08.2009 la ORC de pe langa Tribunalul Constanta si comunicata cu adresa nr.R21462/12.08.2010 Tribunalului Constanta, inregistrata la aceasta instanta sub nr.950/118/2010, petenta SC V. SA a contestat Rezolutia nr.10114/28.05.2010 a directorului ORC de pe langa Tribunalul Constanta solicitand respingerea cererii de inregistrare mentiuni formulate de solicitantul N.D.M. in calitate de asociat unic al SC T.T. SRL, reprezentata in prezent prin administrator judiciar Cabinet Individual de Insolventa L.M.
In motivarea plangerii s-a aratat ca cesionarea partilor sociale de catre N.D.M., asociat unic al SC T.T. SRL, catre SC R.S. SRL, cu sediul in Bucuresti, sector 6, S.I. nr.273, etaj P, J40/15812/1993, CUI 4261394, reprezentata de B.L.C., este frauduloasa, fiind facuta cu scopul exclusiv al declansarii procedurii insolventei fata de SC T.T. SRL prin intermediul noului administrator si asociat unic persoana juridica.
S-a sustinut ca transmiterea partilor sociale realizata cu scopul exclusiv al deschiderii procedurii insolventei fata de debitoare (dosar nr.30631/3/2010 aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a VII-a) reprezinta o operatiune frauduloasa, consimtita in favoarea unei societati specializate in achizitionarea de societati comerciale cu datorii, iar transferul partilor sociale, a carui inregistrare s-a dispus prin rezolutia atacata, a deschis calea spre declansarea procedurii insolventei, pagubitoare pentru creditoare, cererea de declansare a procedurii insolventei fiind formulata anterior publicarii in partea a IV-a a Monitorului Oficial a modificarilor actului constitutiv in sensul aratat.
In drept, au fost invocate disp. art.6 alin.3 si art.3 alin.2 din OUG nr.116/2009.
In sustinerea plangerii s-au depus in copie urmatoarele inscrisuri: Rezolutia ORC din data de 11.08.2010, fisa privind fluxul operatiunilor si observatii, din oficiu fiind solicitate de instanta de la ORC Constanta copia certificata a cererii nr.31561/26.05.2010 si rezolutia nr.10114/28.05.2001.
Prin Sentinta civila nr.747/COM/23.09.2010 Tribunalul Constanta a respins ca nefondata plangerea formulata de petenta SC V. SA.
Pentru a dispune astfel, a retinut prima instanta ca, prin cererea inregistrata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Constanta sub nr.31561/26.05.2010, SC T.T. SRL prin administrator N.D.M. a solicitat inmatricularea, ca urmare a schimbarii sediului din jud. Constanta in Mun. Bucuresti, a societatii, modificare denumire, transmitere parti sociale, modificare administrator si act constitutiv actualizat.
Prin Rezolutiunea nr.10114/28.05.2010, Directorul ORC Constanta a admis cererea formulata de solicitantul N.D.M. a dispus: schimbarea sediului in alt judet, respectiv in Bucuresti, sector 6, S.I. nr.273; reinmatricularea in mun. Bucuresti, radierea societatii T.T. SRL de la ORC de pe langa Tribunalul Constanta; dobandirea de catre SC R.S. SRL a 500 parti sociale in valoare totala de 20.000 lei, revocare administrator N.D.M., numire administrator B.L.C., numire reprezentant asociat persoana juridica, B.L.C., depunere act constitutiv actualizat, declaratie pe propria raspundere s.a.
S-a mai retinut ca, potrivit art.192 alin.2 raportat la art.1961 din Legea nr.31/1990 modificata, pentru hotararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv este necesara dispozitia asociatului unic, iar, in cauza, in mod legal asociatul unic N.D.M. a emis Decizia nr.1/2010 cu privire la modificarile inregistrate la ORC si mentionate mai sus, intrucat asociatul unic reprezinta forul in care se formeaza vointa sociala, singurele exceptii fiind cele prevazute de actul constitutiv sau chiar de lege.
Instanta a apreciat ca mentiunile aratate au fost inregistrate la ORC Constanta in mod legal, iar sustinerea petentei, potrivit cu care "transferul partilor sociale, a carui inregistrare s-a dispus prin rezolutia atacata, a deschis calea spre declansarea procedurii insolventei, pagubitoare pentru creditoare", nu poate fi retinuta in cauza fata de vointa persoanelor juridice SC T.T. SRL si SC R.S. SRL implicate in acest transfer de parti sociale.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs petenta SC V. SA, care a criticat solutia primei instante ca fiind nelegala si netemeinica, invocand dispozitiile art.304 pct.3, 5, 9 Cod procedura civila.
Recurenta a sustinut urmatoarele motive de recurs:
1. Motivul prevazut de art.304 pct.3 Cod procedura civila - necompetenta materiala a Tribunalului constanta de a se pronunta asupra plangerii.
S-a aratat ca plangerea este de competenta materiala a Sectiei a VI-a Comerciale a Tribunalului Municipiului Bucuresti, acesteia trebuind a-i fi inaintata plangerea de catre ORC Constanta.
Astfel, plangerea impotriva incheierii directorului ORC Constanta a fost gresit inaintata Tribunalului Constanta, desi in chiar antetul sau petenta a precizat ca instanta competenta este Sectia a VI-a a Tribunalului Municipiului Bucuresti. In prezent, SC T.T. SRL este inregistrata la ORC Bucuresti sub nr. J40/5568/2010, fiind radiata de la ORC Constanta incepand cu data schimbarii sediului sau social in Municipiul Bucuresti, S.I. nr.273.
Considera ca in aceasta situatie, de schimbare a sediului social urmata de radierea societatii de la ORC Constanta (unde societatea fusese inregistrata sub nr.J13/955/2005) si inregistrarea sa la ORC al Municipiului Bucuresti (sub nr.J40/5568/2010), potrivit art.6 din OUG nr.116/2209, aprobata prin Legea nr.84/2010, plangerea se inregistreaza la ORC Constanta (acolo unde s-a facut inregistrarea contestata), dar se solutioneaza de instanta in a carei raza teritoriala se afla noul sediu social, in speta Tribunalul Municipiului Bucuresti.
S-a apreciat ca o astfel de interpretare este in acord cu art.3 alin.(2) din OUG nr.116/2009, aprobata prin Legea 84/2010, potrivit cu care "In sensul prezentei ordonante de urgenta, prin instanta se intelege tribunalul comercial sau sectia comerciala a tribunalului in a carui circumscriptie isi are sediul comerciantul. "
In plus, arata recurenta, pe rolul Sectiei a VI-a a Tribunalului Municipiului Bucuresti exista dosarul nr.45447/3/2010 avand obiect identic - plangere impotriva Directorului ORC Constanta, cu termen de judecata pe data de 26.08.2011.
Solicita casarea sentintei recurate cu trimiterea cauzei spre competenta solutionare Sectiei a VI-a a Tribunalului Municipiului Bucuresti (pe rolul caruia exista deja dosarul nr.45447/3/2010, avand acelasi obiect, cu termen de judecata pe data de 26.08.2011).
Motivul prevazut de art.304 pct. 5 Cod procedura civila - necitarea petentei in cauza.
Petenta SC V. SA nu a avut cunostinta, pana la data comunicarii sentintei, nu doar de termenul acordat pentru solutionarea plangerii, dar nici macar de existenta unui dosar cu un asemenea obiect pe rolul Tribunalului Constanta.
Prin urmare, precizarea din cuprinsul practicalei sentintei recurate privind respectarea procedurii de citare cu respectarea prevederilor art.87 pct. 2 si urmatoarele Cod Procedura Civila este eronata, (petenta nefiind citata vreodata la sediul indicat in plangere, potrivit prevederilor art.87 pct.2 Cod procedura civila, caz in care s-ar fi prezentat si ar fi invocat exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Constanta.
Motivul prevazut de art.304 pct.9 Cod procedura civila - hotararea a fost data cu aplicarea gresita a legii.
Sustine recurenta ca, desi prima instanta nu a contestat posibilitatea existentei unui prejudiciu pe care petenta SC V. SA l-ar fi avut de suferit de pe urma transferului partilor sociale de la N.D. (asociat unic al SC T.T. SRL) la SC R.S. SRL (noul asociat unic - persoana juridica al SC T.T. SRL, debitoarea petentei SC V. SA), a considerat ca paguba nu poate fi retinuta pe motiv ca transferul partilor sociale reprezinta "vointa partilor implicate in aceasta conventie". Insa acest acord de vointa este de natura a o prejudicia, prin efectele pe care le-a nascut (efecte evidentiate in cuprinsul plangerii), astfel ca, admitand rationamentul primei instante ar insemna ca, fie si atunci cand s-ar face dovada caracterului fraudulos al unui act, acesta sa nu poata fi anulat pe motiv ca reprezinta vointa partilor.
Recurenta a aratat ca, in fapt, pe calea plangerii, a contestat - in calitate de creditoare a SC T.T. SRL - transferul partilor sociale de la asociatul unic N.D. la persoana juridica SC R.S. SRL, cu sediul in Municipiul Bucuresti, intrucat, urmare a acestui transfer, debitoarea SC T.T. SRL si-a schimbat sediul in circumscriptia teritoriala a unui alt tribunal decat cel in raza caruia se stia urmarita silit (SC T.T. SRL fiind urmarita silit de catre creditoarea SC V. SA in cadrul dosarului de executare nr.865/2009 al BEJ D.V.). In plus, toata aceasta operatiune s-a dovedit a fi fost facuta in scopul strict al declansarii - in privinta debitoarei SC T.T. SRL - a procedurii insolventei, pe temeiul art.27-28 din Legea 85/2006.
Acest scop (fraudulos in sine) este evident in conditiile in care transferul tuturor partilor sociale s-a realizat catre o persoana juridica (SC R.S. SRL) care isi declara deschis scopul functionarii ca fiind acela al achizitionarii firmelor cu datorii (in acest sens facandu-si publicitate pe internet). Observand faptul ca, imediat dupa data preluarii partilor sociale (25.05.2010), noul administrator al societatii cu datorii solicita deschiderea procedurii insolventei (23.06.2010), este clar ca scopul transferului partilor sociale este determinat de incercarea de sustragere a societatii de la plata datoriilor sale catre creditori.
Constatand aceste nereguli, SC V. SA a formulat:
- opozitie fata de deschiderea procedurii insolventei la cererea debitoarei SC T.T. SRL, pe temeiul art.32 alin.2 din Legea nr.85/2006 (dosar 30631/3/2010 de pe rolul Tribunalului Municipiului Bucuresti);
- opozitie fata de transferul partilor sociale din cadrul SC T.T. SRL, de la persoana fizica asociat unic N.D. la persoana juridica SC R.S. SRL (opozitie ce face obiectul dosarului nr.36944/3/2010 de pe rolul Tribunalului Municipiului Bucuresti cu prim termen de judecata pe data de 22.06.2011- cererea formulata de SC V. SA de preschimbare a acestuia fiind respinsa).
- plangere impotriva incheierii directorului ORC Constanta, de aprobare a fraudulosului transfer de parti sociale, transfer pagubitor pentru creditoarea SC V. SA.
Prejudiciul invocat de recurenta vizeaza urmatoarele imprejurari:
- ca urmare a deschiderii procedurii insolventei (prin incheiere pronuntata de Sectia a VI-a a Tribunalului Municipiului Bucuresti), creditoarea SC V. SA a fost nevoita sa suporte consecintele suspendarii de drept a executarii silite in dosarul de executare nr.865/2009 al BEJ D.V.;
- desi detine o creanta constatata printr-un titlu executoriu, creditoarea SC V. SA fost omisa de SC T.T. SRL din lista creditorilor pe care aceasta, in calitate de debitoare, avea obligatia sa o inainteze, in integralitatea ei, Tribunalului Municipiului Bucuresti;
- creditoarea SC V. SA a fost convocata de administratorul judiciar la o prima adunare a creditorilor cu o saptamana mai devreme fata de termenul fixat de judecatorul sindic pentru aceasta prima adunare a creditorilor, deliberat fixata cu o zi mai devreme fata de termenul stabilit de judecatorul sindic pentru solutionarea opozitiei intemeiate pe dispozitiile art.32 alin.2 din Legea 85/2006;
- intre debitoarea SC T.T. SRL si doar una dintre creditoare a fost realizata o novatie prin schimbare de debitor, calitatea de debitor fiind astfel preluata de o alta societate, fata de care nu s-a deschis, insa, procedura insolventei. Masura este contestata de creditoarea SC V. SA, fiind prejudiciabila pentru aceasta.
Sustine recurenta ca toate aceste elemente, desi aparute ulterior formularii plangerii, evidentiaza a fortiori scopul fraudulos avut in vedere la momentul initial al transferului partilor sociale, transfer aprobat prin incheiere de catre directorul ORC Constanta, contestata pe calea prezentei plangeri.
Intimata SC T.T. SRL, prin lichidator judiciar, a depus intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neintemeiat.
Intimata a invocat exceptia netimbrarii recursului, exceptie ramasa fara obiect avand in vedere ca recurenta a depus la dosarul cauzei dovada achitarii taxei de timbru in suma de 20 de lei si timbru judiciar de 0,5 lei.
Cu privire la exceptia necompetentei materiale, a aratat ca in mod corect Registrul Comertului a inaintat Tribunalului Constanta cererea, deoarece s-a efectuat o operatiune in circumscriptia caruia acesta isi avea competenta, in conditiile in care legea nu face distinctie care este instanta competenta sa o solutioneze, in cazul in care societatea si-a schimbat sediul social.
In ce priveste motivul de recurs prin care recurenta invoca necitarea sa in cauza, arata ca din cuprinsul sentintei rezulta ca procedura de citare a fost verificata si in mod legal indeplinita conform prevederilor art.87 pct.2 si urmatoarele Cod procedura civila, iar recurenta cunostea ca de la momentul opozitiei, Registrul Comertului Constanta va inainta in termen de cel mult 3 zile cererea la instanta in circumscriptia in care activeaza, respectiv Tribunalul Constanta.
Referitor la motivul de recurs prin care se sustine ca hotararea a fost data cu aplicarea gresita a legii, invedereaza ca opozitia avea ca obiect strict operatiunile care s-au efectuat la Registrul Comertului Constanta cu acordul Directorului ORC Constanta, instanta fiind obligata in a analiza daca operatiunile conform art.192 alin.2 raportat la art.196 din Legea nr.31/1990 modificata, pentru hotararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv, au fost facute cu respectarea literei legii si nu asa zisul prejudiciu pe care recurenta l-ar fi suferit in urma transferului partilor sociale de catre administratorul de la acea vreme.
Expunand situatia de fapt, a aratat ca SC T.T. SRL s-a confruntat cu starea de insolventa la momentul in care s-a aflat in imposibilitate de a mai plati ratele rezultate dintr-un contract de leasing financiar nr.060804555RE/01/04.06.2008 incheiat cu SC M.L. IFN (Romania) SA dupa o serie de incercari de gasire a unor solutii prin care sa poata achita debitul catre aceasta societate financiara. Fata de valoarea datoriei existente in favoarea SC M.L. IFN (Romania) SA, datoria invocata de SC V. SA este insignifianta in sensul ca nu se poate sustine ca SC T.T. SRL a inteles sa solicite intrarea in procedura insolventei pentru a insela interesele SC V. SA.
Mai mult, la data la care s-a dispus deschiderea procedurii insolventei - 25.06.2010 - recurenta a stat in pasivitate neintelegand sa inainteze un act de executare, in conditiile in care cunostea buna intentie a debitoarei, care, chiar si aflandu-se in incapacitate de plata a multor debite, i-a facut o oferta de plata partiala a debitului, intr-o valoare ce nu se poate neglija - 38.332,875 Ron.
Considera intimata ca solutia instantei este legala, in mod corect fiind admisa cererea de inregistrare mentiuni potrivit Rezolutiei nr.10114/28.05.2010 a Directorului ORC Constanta.
Prin concluzii scrise depuse la 16.12.2010, recurenta petenta a solicitat suspendarea judecatii recursului, in temeiul art.244 alin.1 Cod de procedura civila, pana la solutionarea definitiva a dosarului nr.45447/3/2010 al Tribunalului Bucuresti, in asa fel incat conexarea celor doua dosare sa se faca in recurs pentru evitarea unor solutii contradictorii.
Solicita repunerea pe rol a cauzei pentru a depune inscrisuri doveditoare ale datei la care a fost inaintata Tribunalului Municipiului Bucuresti plangerea formulata impotriva incheierii directorului ORC Constanta prin care s-a luat act de transferul partilor sociale in cadrul SC T.T. SRL, pagubitor pentru creditoarea recurenta.
Arata ca plangerea a fost inaintata Tribunalului Municipiului Bucuresti pe cale postala si inregistrata initial in dosarul de faliment al SC T.T. SRL nr.30631/3/2010, dosar din care a fost ulterior desprinsa de judecatorul sindic si inaintata la Sectia a VI-a comerciala a TMB unde a fost inregistrata sub nr.45447/3/2010 la data de 23.09.2010 si considera ca se impune a se face dovada acestor imprejurari cu copie de pe actiunea introductiva, de pe plicul in care a fost expediata Tribunalului Municipiului Bucuresti si de pe incheierea prin care plangerea s-a descusut de la dosarul de falimente.
Mai arata recurenta ca nu a cunoscut despre existenta prezentului dosar si nici nu a banuit-o, cata vreme solicitase ORC Constanta sa inainteze plangerea Tribunalului Bucuresti.
In ce priveste competenta instantei, arata ca, urmare distinctiei dintre locul inregistrarii plangerii si cel al solutionarii acesteia, in situatii precum cea dedusa judecatii, este posibil si totodata legal ca inregistrarea plangerii sa se faca in circumscriptia unui tribunal, iar solutionarea acesteia sa se faca de alt tribunal, al unei diferite circumscriptii.
Analizand cererea de suspendare a cauzei formulata de recurenta in temeiul art.244 alin.1 pct.1 Cod de procedura civila, Curtea o apreciaza neintemeiata.
Potrivit disp. art.244 alin.1 pct.1 Cod procedura civila, "Instanta poate suspenda judecata: 1.cand dezlegarea pricinii atarna in totul sau in parte de existenta sau neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati.", alin.2 stabilind ca "Suspendarea va dainui pana cand hotararea pronuntata in pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabila."
Fiind vorba de o suspendare facultativa, instanta este datoare sa verifice si sa aprecieze daca dezlegarea pricinii de fata depinde de solutia ce urmeaza a se da in cauza pendinte la Tribunalul Bucuresti, respectiv in dosarul nr.45447/3/2010 care are ca obiect plangere impotriva aceleiasi Rezolutii nr.10114/28.05.2010 a directorului ORC de pe langa Tribunalul Constanta.
Ori, scopul afirmat de recurenta in cererea de suspendare nu este acela de a temporiza prezentul recurs pentru ca solutionarea acestuia ar depinde de existenta sau inexistenta unui drept ce face obiectul altei judecati, ci, constatand o eventuala litispendenta, in situatia in care dosarul aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti ar ajunge in recurs, sa se dispuna reunirea celor doua cauze.
Curtea constata ca o astfel de solutie nu se circumscrie disp. art.244 alin.1 pct.1 Cod procedura civila deoarece solutia care urmeaza a se pronunta in recurs nu depinde, in tot sau in parte, de solutia ce se va da de Tribunalul Bucuresti in cauza invocata, astfel ca instanta este in masura a pasi la solutionarea recursului fara a astepta solutionarea irevocabila a Dosarului nr.45447/3/2010 al Tribunalului Bucuresti.
Pe fond, examinand hotararea atacata sub aspectul motivelor invocate, Curtea constata ca recursul este nefondat.
Astfel, in ceea ce priveste competenta instantei in solutionarea plangerii, se retine ca, potrivit disp. art.6 din OUG nr.116/2009 pentru instituirea unor masuri privind activitatea de inregistrare in registrul comertului, astfel cum a fost modificata si aprobata prin Legea nr.84/2010,
"(3) Impotriva rezolutiei directorului si/sau persoanei sau persoanelor desemnate se poate formula plangere (_).
 (4) Plangerea se depune si se mentioneaza in registrul comertului unde s-a facut inregistrarea. In termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comertului inainteaza instantei plangerea."
Dispozitiile mentionate se coroboreaza cu disp. art.3 alin.2 din acelasi act normativ care prevad ca "In sensul prezentei ordonante de urgenta, prin instanta se intelege tribunalul comercial sau sectia comerciala a tribunalului in a carui circumscriptie isi are sediul comerciantul."
In speta, cererea de inregistrare de mentiuni a fost adresata ORC de pe langa Tribunalul Constanta, fiind formulata de petentul N.D.M., in calitate de asociat unic al SC T.T. SRL cu sediul in Ovidiu, jud. Constanta. In atare situatie, Curtea constata ca plangerea este de competenta instantei de la acest sediu, respectiv a Tribunalului Constanta, fara a prezenta relevanta imprejurarea ca prin rezolutia atacata s-a dispus, printre altele, si schimbarea sediului societatii in circumscriptia altei instante.
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs privind necitarea recurentei petente la solutionarea plangerii, Curtea retine ca, potrivit art.6 alin.6 din OUG nr.116/2009, "Instanta solutioneaza plangerea in complet alcatuit dintr-un singur judecator, in camera de consiliu, fara citare.(_)".
Fata de aceste dispozitii, se constata ca in mod corect judecatorul fondului a dispus ca judecata sa se faca fara citarea partilor, procedand in consecinta.
De asemenea, instanta de recurs apreciaza ca hotararea pronuntata este data cu respectarea si corecta interpretare a legii.
Astfel, recurenta petenta a contestat inregistrarile dispuse de Directorul ORC Constanta in registrul comertului sustinand ca are calitatea de creditor al SC T.T. SRL, iar transferul de parti sociale si schimbarea sediului societatii intr-o alta circumscriptie sunt operatiuni cu caracter fraudulos, fiind facute cu scopul vadit de a o prejudicia.
Procedura de inscriere a mentiunilor in registrul comertului este o procedura necontencioasa, directorul ORC fiind tinut sa verifice doar formal legalitatea actelor a caror inregistrare o dispune. In cadrul unei astfel de proceduri sumare nu se poate pune in discutie si analiza o eventuala prejudiciere a creditorilor sau intentia de fraudare a acestora, acestia avand la dispozitie alte cai procesuale pentru preintampinarea sau repararea unui eventual prejudiciu.
Prin activitatea pe care o desfasoara, directorul ORC nu se poate substitui instantei de judecata, nefiind in masura astfel a aprecia asupra caracterului fraudulos sau prejudiciant pentru terti al actelor supuse inregistrarii. De aceea, constatand ca din punct de vedere formal actele respecta dispozitiile legale incidente, nu poate refuza inscrierea lor in registrul comertului, ci partea interesata are la dispozitie actiunea reglementata de art.25 din Legea nr.26/1990, in cazul in care prin hotarari judecatoresti irevocabile au fost desfiintate in tot sau in parte sau modificate actele care au stat la baza inregistrarii.
Pentru considerentele expuse, apreciind ca motivele invocate de recurenta sunt nefondate, urmeaza a respinge recursul ca atare, in baza art.312 alin.1 Cod procedura civila.