Partaj bunuri comune. Necontestarea si nevalorizarea bunurilor mobile de catre fosti soti
(Decizie nr. 103 din data de 13.09.2006 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia)Partaj bunuri comune. Necontestarea si nevalorizarea bunurilor mobile de catre fosti soti. Contestarea imobilului bun devalmas sub aspectul cotei de contributie. Posibilitatea instantei de recurs de a stabili cota de contributie numai in raport cu imobilul.
Potrivit dispozitiilor art. 30 Codul Familiei bunurile mobile si imobile dobandite de soti in timpul casatoriei sunt bunuri comune. Prezumtia relativa a achizitionarii bunurilor cu contributia egala a sotilor poate fi infirmata prin orice mijloc de proba de oricare din parti care la imparteala ar pretinde o contributie mai mare. In situatia in care fosti soti nu contesta bunurile mobile si nu le valorizeaza, instanta de recurs va avea in vedere la stabilirea masei bunurilor devalmase doar bunurile imobile, valorizate si va stabili cota de contributie a fiecarui fost sot. Practica de data recenta a statuat in chip statornic ca, este considerat bun comun doar partea din imobil corespunzatoare sumei achitata de soti, asa incat la stabilirea cotelor din bunurile comune cuvenite fiecaruia, contributia mai mare a unui sot trebuie sa se regaseasca in favoarea sa.
Includerea imobilului in lotul fostului sot a carui contributie mai mare la dobandirea acestuia a fost dovedita si care locuieste in imobil apare ca echitabila.
Sectia pentru cauze cu minori si de familie - Decizia civila nr.103/13 septembrie 2006
Prin sentinta civila nr.127 din 26.02.2005 Judecatoria Hateg a admis actiunea civila formulata de reclamantul C.D. in contradictoriu cu parata D.C.S., precizata ulterior, si a admis cererea reconventionala formulata de parata reclamanta reconventionala, impotriva paratului reclamant reconventional si a dispus impartirea bunurilor comune dobandite de parti in timpul casatoriei prin formarea a doua loturi.
In lotul reclamantului a fost inclus apartamentul situat in Hateg, str. Sarmisegetuza, bl.14 C , sc. A, et.3 ap.16 , judetul Hunedoara, inscris in C.F. nr.2410/16 Hateg, nr. top. 239/15/16 cu valoare de circulatie de 170.000.000 lei si doua bunuri mobile : 1 aragaz si un dulap.
In lotul paratei au fost incluse: un televizor color, un tablou, un covor persan, bibelouri, carti si sulta de ? din valoarea apartamentului respectiv prin obligarea reclamantului la plata in favoarea paratei a sultei de 85 milioane lei.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel ambele parti.
Tribunalul Hunedoara, investit dupa solutionarea conflictului negativ de competenta prin decizia nr.7307/2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, solutionand apelurile, prin decizia civila nr. 92/A din 16.03.2006 a respins ca nefondat apelul paratei D.C.N. si a luat act de retragerea apelului reclamantului.
Prin ambele hotarari judecatoresti s-a retinut ca partile au dobandit in timpul casatoriei prin contributie egala, bunuri imobile respectiv apartamentul, identificat anterior si bunuri mobile a caror partajare nu a fost contestata de parti.
Instantele de fond si apel au inlaturat sustinerile apelantei conform carora aceasta a avut o contributie proprie de 2/3 la achizitionarea apartamentului in litigiu.
Impotriva deciziei instantei de apel a declarat recurs, in termenul legal prev. de art. 301 Cod procedura civila D.C.N. formuland critici de nelegalitate, circumscrise motivelor de modificare prev. de art. 304 pct.8,9 Cod procedura civila .
Sub un prim aspect, principal, recurenta a solicitat modificarea sentintei instantei de fond si a deciziei instantei de apel, cu consecinta trimiterii cauzei spre rejudecare la instanta de fond, in circumstantierea motivului prev. de art. 304 pct. 8 Cod procedura civila. In motivarea acestei critici s-a aratat ca, prin cerere reconventionala a solicitat in mod expres atribuirea apartamentului in litigiu cu obligarea la plata unei sulte corespunzatoare fata de reclamantul parat reconventional. Instanta de fond prin hotararea pronuntata a schimbat natura si intelesul vadit neindoielnic al cererii reconventionale, nepronuntandu-se transant si explicit asupra cererii deduse judecatii, iar considerentele nu contin motivele si criteriile care au stat la baza solutiei de atribuire a apartamentului reclamantului parat reconventional.
Astfel, recurenta a aratat ca desi reclamantul nu a solicitat prin cererea introductiva includerea in lotul sau, iar probele dovedesc ca aceasta a locuit in apartament din anul 2001 si a adus substantiale imbunatatiri totusi a fost atribuit intimatului.
Sub un al doilea aspect, recurenta a invocat nelegalitatea si netemeinicia hotararii atacate in circumstantierea motivului de modificare prev. de art.304 pct.9 Cod procedura civila.
Prin intampinare, intimatul - reclamantul a solicitat respingerea recursului, paratei - recurente , motivat de faptul ca prin motivele de apel aceasta nu a contestat hotararea privind atribuirea imobilului in favoarea fostului sot ci, motivul de apel a vizat doar eventuala sa contributie proprie de 670.000 lei.
S-a aratat, de catre intimat ca a avut o contributie mai mare la achizitionarea apartamentului, iar sustinerile recurentei ca reclamantul are si o alta locuinta nu sunt reale, deoarece acea casa unde locuieste este a mamei sale.
S-a mai aratat ca, atribuirea apartamentului in favoarea sa are caracter reparatoriu, in raport cu imprejurarea ca de peste 6 ani nu a mai putut folosi acest bun.
Prin decizia civila nr.103/13.09.2006 Curtea de Apel Alba Iulia judecand recursul declarat de parata, prin prisma criticilor formulate si din oficiu in limitele prev. de art.306 ( 2) Cod procedura civila, a constatat ca recursul este fondat si l-a admis, a modificat in parte decizia atacata in sensul admiterii apelului declarat de parata impotriva sentintei civile nr.127/26.02.2004 pronuntata de Judecatoria Hateg in dosar nr.61/2003 pe care a schimbat-o in parte si a constatat ca partile au dobandit cu titlu de bun comun apartamentul si ca parata reclamanta reconventionala are o cota de contributie de 72,3% la dobandirea imobilului; a modificat loturile sub aspectul componentei si a inclus in lotul reclamantei reconventionale imobilul si a obligat-o pe aceasta la plat sultei in favoarea reclamantului parat reconventional in cuantum de 47.600.000 lei (ROL) pentru considerentele ce vor fi dezvoltate in continuare:
Potrivit art.30 din Codul familiei bunurile dobandite in timpul casatoriei sunt bunuri comune .Prezumtia relativa a achizitionarii bunurilor cu contributia egala a sotilor poate fi infirmata prin orice mijloc de proba de oricare din parti, care la imparteala ar pretinde o contributie mai mare.
Curtea de Apel va analiza prioritar critica privitoare la cotele de contributie ale partilor ( fosti soti ) la dobandirea imobilului bun comun, care este intemeiata, sub acest aspect hotararile instantelor de fond si apel facand o gresita aplicare a legii, in sensul disp. art.304 pct.9 Cod procedura civila.
Analiza se limiteaza la imobil deoarece bunurile mobile nu au fost contestate de parti, nici sub aspectul existentei, nici a modalitatii de partajare. De altfel, partile din proces nu au valorificat aceste bunuri mobile.
Astfel, din probele administrate rezulta ca partile au fost casatorite in perioada 1993 2001 .
In acest interval au dobandit bunuri mobile si garsoniera inscrisa in C.F. nr.2410/16 Hateg, nr. top.239/15/16.
Analizand prin actiunea inregistrata in 2003 reclamantul a solicitat partajul bunurilor comune, aratand ca a avut o contributie mult mai mare decat parata la achizitionarea tuturor bunurilor , salariul sau fiind triplu in raport cu al sotiei. Sub aspectul achizitionarii imobilului ( garsoniera), reclamantul a aratat ca a fost ajutat de mama sa, care a contractat un important imprumut bancar. A solicitat ca, dupa administrarea probelor, instanta sa stabileasca caruia dintre soti sa i se atribuie locuinta in natura si care este cuantumul sultei la care va fi obligat celalalt sot.
Prin intampinare si cerere reconventionala, parata a solicitat sa se constate ca, la dobandirea garsonierei a avut o contributie proprie de 670.000 lei. De aceea a solicitat ca aceasta suma sa fie avuta in vedere inclusiv la atribuirea apartamentului in natura in favoarea sa, iar sulta sa se stabileasca prin scaderea sumei mentionate din valoarea actuala a imobilului .
Prin precizarile de actiune si intampinare, reclamantul a solicitat instantei sa constate ca a avut o contributie de 2/3 la achizitionarea imobilului, iar afirmatia paratei privitoare la contributia sa proprie de 670.000 lei nu este reala. Ulterior printr-o noua precizare de actiune a aratat ca a avut contributia de ? la achizitionarea garsonierei astfel ca partajarea sa se dispuna in functie de aceste cote.
De asemenea, reclamanta a aratat ca suma de 1.500.000 lei necesara achitarii garsonierei a fost obtinuta printr-un imprumut contractat de acesta la Bankcoop Hateg, girat de mama sa, din economiile partilor, iar o parte infima este darul de nunta .
In contextul celor sustinute de parti, Curtea de Apel retine ca garsoniera in litigiu a fost achizitionata si achitata de parti, dupa casatorie. In acest sens fiind declaratiile martorilor D. T.: sotii au cumparat garsoniera de la fratele sau si impreuna au venit la el, achitandu-si 1.500.000 la valoarea din 1993 si var cu parata a fost de fata cand fratele paratei a scos de la Caritas suma de 800.000 lei pentru a-i da paratei in vederea achitarii imobilului nasa partilor arata ca fratele paratei i-a dat bani acesteia pentru achitarea garsonierei .
Expertiza efectuata in cauza a concluzionat ca pretul de circulatie al garsonierei este de 100.556.000lei, iar valoarea corespunzatoare celor 670.000 lei cu care parata a contribuit la cumpararea acesteia este de 45.250.000 .
Obiectiunile formulate de reclamant au fost axate pe faptul ca expertul nu a tinut seama de valoarea de piata a garsonierei si nu a actualizat suma pretinsa de parata de 670.000 lei, tinand cont de indicele de inflatie din perioada 1993 2003.
La randul sau, parata prin obiectiunile la expertiza a aratat ca expertul nu a tinut seama de faptul ca imbunatatirile le-a facut singura, dupa divortul de sot.
Raspunzand obiectiunilor, expertul a aratat ca valoarea de circulatie este de 170 milioane lei, iar actualizarea valorii de 670.000 lei platita de parata in exclusivitate este de 54.167.490 lei.
In cauza, Curtea de Apel a analizat cotele de contributie a sotilor la dobandirea garsonierei, deoarece pe parcursul procesului in toate fazele procesuale, intreaga sustinere si probatiune a fost concentrata pe acest bun.
Restul bunurilor mobile nu au fost contestate, nici ca existenta, nici ca modalitate de partajare in cererile formulate partile neindicandu - le valoarea. De altfel in concluziile scrise si orale au aratat expres : cel mai important bun devalmas este imobilului garsoniera mentionat . .
Sub acest aspect, Curtea de Apel Alba Iulia a retinut ca fondata critica recurentei privitoare la cotele de contributie la dobandirea garsonierei, bun comun.
Din inscrisurile depuse la dosar a rezultat ca recurenta parata a fost imputernicita prin procura din 27.09.1993 de fratele sau sa ridice de la Caritas Cluj o suma de bani.
Din declaratiile martorilor rezulta ca aceasta suma a fost data de fratele sau, recurentei parate tocmai pentru a achita garsoniera.
In succesiunea evenimentelor, la data de 30.09.1993 ( deci dupa 3 zile de la scoaterea banilor de la Caritas) s-a achitat imprumutul de 670.000 lei la banca de catre intimatul - reclamant.
Asadar, chiar daca sustinerile intimatului reclamant, conform carora a facut un imprumut la banca, girat de mama sa pentru a obtine o parte din banii necesari achitarii garsonierei sunt reale, acel imprumut de 1 milion lei a fost achitat in parte, respectiv suma de 670.000lei din banii proveniti de la fratele recurentei. In raport cu probele anterior mentionate si care confirma aceasta succesiune a faptelor, intimatul reclamant nu a dovedit ca suma de 670.000 lei din imprumutul de 1 milion a fost achitata in alt mod decat cel dovedit de recurenta.
Ca atare, contrar celor retinute de instanta de fond si apel care au stabilit ca sotii au avut o contributie egala la achizitionarea garsonierei, prin mijloacele de proba mentionate s-a dovedit ca recurenta a avut o cota majoritara, constand in suma de 670.000 lei ( valoare apartament 1.500.000 lei ) obtinuta de la fratele sau, evident in considerarea calitatii sale de sora.
In raport cu dispoz.art.673/9 Cod procedura civila, Curtea de Apel a atribuit garsoniera recurentei pentru considerentele ce vor fi prezentate in continuare.
Intimatul reclamant nu a solicitat in mod expres atribuirea garsonierei, decat cu ocazia concluziilor scrise depuse la instanta de fond .
Acesta, in actiune, si in precizarile ulterioare a solicitat ca instanta sa dispuna atribuirea garsonierei in functie de cota de contributie a fiecaruia.
Cum, in cauza s-a dovedit contributia mai mare a recurentei si faptul ca aceasta a locuit in acest imobil dupa divort, si a efectuat imbunatatiri prin mijloace materiale proprii ( necontestate de intimat ), Curtea de Apel tinand seama de toate aceste aspecte atribuie recurentei garsoniera cu obligarea sa la plata sultei in favoarea intimatului.
In raport cu stare de fapt si probele administrate solutia este echitabila, deoarece, practica judiciara de data recenta a consacrat in chip statornic ca, este considerat bun comun, doar partea din imobil, corespunzatoare sumei achitate de soti.
Cum, suma de 670.000 lei a fost achitata de recurenta prin contributie proprie (suma provenind de la fratele sau ), atribuirea garsonierei in favoarea recurentei este justificata. Aceasta abordare concorda dispozitiilor legale in vigoare privind intinderea cotelor din bunurile comune care se stabileste tinand seama de sumele platite de fiecare in parte si de cele achitate in comun. Chiar daca numai in tacere , codul familiei permite folosirea criteriilor orientative pentru a aprecia ca, atunci cand s-a dovedit contributie personala mai mare a unui sot la dobandirea unui bun comun, aceasta contributie sa se regaseasca in favoarea sa.
Prin aceste argumente, Curtea a raspuns criticii formulate de recurenta privitoare la gresita aplicare a legii, care a fost intemeiata.
Critica referitoare la nepronuntarea instantei de fond asupra cererii reconventionale includerea garsonierei in lotul intimatului reclamant , a fost practic examinata si Curtea, a raspuns implicit acestei critici, atunci cand a examinat si a dispus includerea garsonierei in lotul recurentei, prezentand considerentele pe raza carora si-a intemeiat solutia.
Pentru toate aceste considerente Curtea de Apel Alba a admis recursul paratei si a constatat ca partile au dobandit garsoniera in timpul casatoriei cu o cota de contributie de 72,3 % .
Considerentele pentru care Curtea de Apel a atribuit garsoniera recurentei au fost dezvoltate anterior, iar obligarea acesteia la plata sultei de 47.600.000 lei se justifica si rezulta din valoarea garsonierei de 170.000.000 lei din care s-a dedus cota de contributie a intimatului reclamant de 27,7 %.
Potrivit dispozitiilor art. 30 Codul Familiei bunurile mobile si imobile dobandite de soti in timpul casatoriei sunt bunuri comune. Prezumtia relativa a achizitionarii bunurilor cu contributia egala a sotilor poate fi infirmata prin orice mijloc de proba de oricare din parti care la imparteala ar pretinde o contributie mai mare. In situatia in care fosti soti nu contesta bunurile mobile si nu le valorizeaza, instanta de recurs va avea in vedere la stabilirea masei bunurilor devalmase doar bunurile imobile, valorizate si va stabili cota de contributie a fiecarui fost sot. Practica de data recenta a statuat in chip statornic ca, este considerat bun comun doar partea din imobil corespunzatoare sumei achitata de soti, asa incat la stabilirea cotelor din bunurile comune cuvenite fiecaruia, contributia mai mare a unui sot trebuie sa se regaseasca in favoarea sa.
Includerea imobilului in lotul fostului sot a carui contributie mai mare la dobandirea acestuia a fost dovedita si care locuieste in imobil apare ca echitabila.
Sectia pentru cauze cu minori si de familie - Decizia civila nr.103/13 septembrie 2006
Prin sentinta civila nr.127 din 26.02.2005 Judecatoria Hateg a admis actiunea civila formulata de reclamantul C.D. in contradictoriu cu parata D.C.S., precizata ulterior, si a admis cererea reconventionala formulata de parata reclamanta reconventionala, impotriva paratului reclamant reconventional si a dispus impartirea bunurilor comune dobandite de parti in timpul casatoriei prin formarea a doua loturi.
In lotul reclamantului a fost inclus apartamentul situat in Hateg, str. Sarmisegetuza, bl.14 C , sc. A, et.3 ap.16 , judetul Hunedoara, inscris in C.F. nr.2410/16 Hateg, nr. top. 239/15/16 cu valoare de circulatie de 170.000.000 lei si doua bunuri mobile : 1 aragaz si un dulap.
In lotul paratei au fost incluse: un televizor color, un tablou, un covor persan, bibelouri, carti si sulta de ? din valoarea apartamentului respectiv prin obligarea reclamantului la plata in favoarea paratei a sultei de 85 milioane lei.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel ambele parti.
Tribunalul Hunedoara, investit dupa solutionarea conflictului negativ de competenta prin decizia nr.7307/2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, solutionand apelurile, prin decizia civila nr. 92/A din 16.03.2006 a respins ca nefondat apelul paratei D.C.N. si a luat act de retragerea apelului reclamantului.
Prin ambele hotarari judecatoresti s-a retinut ca partile au dobandit in timpul casatoriei prin contributie egala, bunuri imobile respectiv apartamentul, identificat anterior si bunuri mobile a caror partajare nu a fost contestata de parti.
Instantele de fond si apel au inlaturat sustinerile apelantei conform carora aceasta a avut o contributie proprie de 2/3 la achizitionarea apartamentului in litigiu.
Impotriva deciziei instantei de apel a declarat recurs, in termenul legal prev. de art. 301 Cod procedura civila D.C.N. formuland critici de nelegalitate, circumscrise motivelor de modificare prev. de art. 304 pct.8,9 Cod procedura civila .
Sub un prim aspect, principal, recurenta a solicitat modificarea sentintei instantei de fond si a deciziei instantei de apel, cu consecinta trimiterii cauzei spre rejudecare la instanta de fond, in circumstantierea motivului prev. de art. 304 pct. 8 Cod procedura civila. In motivarea acestei critici s-a aratat ca, prin cerere reconventionala a solicitat in mod expres atribuirea apartamentului in litigiu cu obligarea la plata unei sulte corespunzatoare fata de reclamantul parat reconventional. Instanta de fond prin hotararea pronuntata a schimbat natura si intelesul vadit neindoielnic al cererii reconventionale, nepronuntandu-se transant si explicit asupra cererii deduse judecatii, iar considerentele nu contin motivele si criteriile care au stat la baza solutiei de atribuire a apartamentului reclamantului parat reconventional.
Astfel, recurenta a aratat ca desi reclamantul nu a solicitat prin cererea introductiva includerea in lotul sau, iar probele dovedesc ca aceasta a locuit in apartament din anul 2001 si a adus substantiale imbunatatiri totusi a fost atribuit intimatului.
Sub un al doilea aspect, recurenta a invocat nelegalitatea si netemeinicia hotararii atacate in circumstantierea motivului de modificare prev. de art.304 pct.9 Cod procedura civila.
Prin intampinare, intimatul - reclamantul a solicitat respingerea recursului, paratei - recurente , motivat de faptul ca prin motivele de apel aceasta nu a contestat hotararea privind atribuirea imobilului in favoarea fostului sot ci, motivul de apel a vizat doar eventuala sa contributie proprie de 670.000 lei.
S-a aratat, de catre intimat ca a avut o contributie mai mare la achizitionarea apartamentului, iar sustinerile recurentei ca reclamantul are si o alta locuinta nu sunt reale, deoarece acea casa unde locuieste este a mamei sale.
S-a mai aratat ca, atribuirea apartamentului in favoarea sa are caracter reparatoriu, in raport cu imprejurarea ca de peste 6 ani nu a mai putut folosi acest bun.
Prin decizia civila nr.103/13.09.2006 Curtea de Apel Alba Iulia judecand recursul declarat de parata, prin prisma criticilor formulate si din oficiu in limitele prev. de art.306 ( 2) Cod procedura civila, a constatat ca recursul este fondat si l-a admis, a modificat in parte decizia atacata in sensul admiterii apelului declarat de parata impotriva sentintei civile nr.127/26.02.2004 pronuntata de Judecatoria Hateg in dosar nr.61/2003 pe care a schimbat-o in parte si a constatat ca partile au dobandit cu titlu de bun comun apartamentul si ca parata reclamanta reconventionala are o cota de contributie de 72,3% la dobandirea imobilului; a modificat loturile sub aspectul componentei si a inclus in lotul reclamantei reconventionale imobilul si a obligat-o pe aceasta la plat sultei in favoarea reclamantului parat reconventional in cuantum de 47.600.000 lei (ROL) pentru considerentele ce vor fi dezvoltate in continuare:
Potrivit art.30 din Codul familiei bunurile dobandite in timpul casatoriei sunt bunuri comune .Prezumtia relativa a achizitionarii bunurilor cu contributia egala a sotilor poate fi infirmata prin orice mijloc de proba de oricare din parti, care la imparteala ar pretinde o contributie mai mare.
Curtea de Apel va analiza prioritar critica privitoare la cotele de contributie ale partilor ( fosti soti ) la dobandirea imobilului bun comun, care este intemeiata, sub acest aspect hotararile instantelor de fond si apel facand o gresita aplicare a legii, in sensul disp. art.304 pct.9 Cod procedura civila.
Analiza se limiteaza la imobil deoarece bunurile mobile nu au fost contestate de parti, nici sub aspectul existentei, nici a modalitatii de partajare. De altfel, partile din proces nu au valorificat aceste bunuri mobile.
Astfel, din probele administrate rezulta ca partile au fost casatorite in perioada 1993 2001 .
In acest interval au dobandit bunuri mobile si garsoniera inscrisa in C.F. nr.2410/16 Hateg, nr. top.239/15/16.
Analizand prin actiunea inregistrata in 2003 reclamantul a solicitat partajul bunurilor comune, aratand ca a avut o contributie mult mai mare decat parata la achizitionarea tuturor bunurilor , salariul sau fiind triplu in raport cu al sotiei. Sub aspectul achizitionarii imobilului ( garsoniera), reclamantul a aratat ca a fost ajutat de mama sa, care a contractat un important imprumut bancar. A solicitat ca, dupa administrarea probelor, instanta sa stabileasca caruia dintre soti sa i se atribuie locuinta in natura si care este cuantumul sultei la care va fi obligat celalalt sot.
Prin intampinare si cerere reconventionala, parata a solicitat sa se constate ca, la dobandirea garsonierei a avut o contributie proprie de 670.000 lei. De aceea a solicitat ca aceasta suma sa fie avuta in vedere inclusiv la atribuirea apartamentului in natura in favoarea sa, iar sulta sa se stabileasca prin scaderea sumei mentionate din valoarea actuala a imobilului .
Prin precizarile de actiune si intampinare, reclamantul a solicitat instantei sa constate ca a avut o contributie de 2/3 la achizitionarea imobilului, iar afirmatia paratei privitoare la contributia sa proprie de 670.000 lei nu este reala. Ulterior printr-o noua precizare de actiune a aratat ca a avut contributia de ? la achizitionarea garsonierei astfel ca partajarea sa se dispuna in functie de aceste cote.
De asemenea, reclamanta a aratat ca suma de 1.500.000 lei necesara achitarii garsonierei a fost obtinuta printr-un imprumut contractat de acesta la Bankcoop Hateg, girat de mama sa, din economiile partilor, iar o parte infima este darul de nunta .
In contextul celor sustinute de parti, Curtea de Apel retine ca garsoniera in litigiu a fost achizitionata si achitata de parti, dupa casatorie. In acest sens fiind declaratiile martorilor D. T.: sotii au cumparat garsoniera de la fratele sau si impreuna au venit la el, achitandu-si 1.500.000 la valoarea din 1993 si var cu parata a fost de fata cand fratele paratei a scos de la Caritas suma de 800.000 lei pentru a-i da paratei in vederea achitarii imobilului nasa partilor arata ca fratele paratei i-a dat bani acesteia pentru achitarea garsonierei .
Expertiza efectuata in cauza a concluzionat ca pretul de circulatie al garsonierei este de 100.556.000lei, iar valoarea corespunzatoare celor 670.000 lei cu care parata a contribuit la cumpararea acesteia este de 45.250.000 .
Obiectiunile formulate de reclamant au fost axate pe faptul ca expertul nu a tinut seama de valoarea de piata a garsonierei si nu a actualizat suma pretinsa de parata de 670.000 lei, tinand cont de indicele de inflatie din perioada 1993 2003.
La randul sau, parata prin obiectiunile la expertiza a aratat ca expertul nu a tinut seama de faptul ca imbunatatirile le-a facut singura, dupa divortul de sot.
Raspunzand obiectiunilor, expertul a aratat ca valoarea de circulatie este de 170 milioane lei, iar actualizarea valorii de 670.000 lei platita de parata in exclusivitate este de 54.167.490 lei.
In cauza, Curtea de Apel a analizat cotele de contributie a sotilor la dobandirea garsonierei, deoarece pe parcursul procesului in toate fazele procesuale, intreaga sustinere si probatiune a fost concentrata pe acest bun.
Restul bunurilor mobile nu au fost contestate, nici ca existenta, nici ca modalitate de partajare in cererile formulate partile neindicandu - le valoarea. De altfel in concluziile scrise si orale au aratat expres : cel mai important bun devalmas este imobilului garsoniera mentionat . .
Sub acest aspect, Curtea de Apel Alba Iulia a retinut ca fondata critica recurentei privitoare la cotele de contributie la dobandirea garsonierei, bun comun.
Din inscrisurile depuse la dosar a rezultat ca recurenta parata a fost imputernicita prin procura din 27.09.1993 de fratele sau sa ridice de la Caritas Cluj o suma de bani.
Din declaratiile martorilor rezulta ca aceasta suma a fost data de fratele sau, recurentei parate tocmai pentru a achita garsoniera.
In succesiunea evenimentelor, la data de 30.09.1993 ( deci dupa 3 zile de la scoaterea banilor de la Caritas) s-a achitat imprumutul de 670.000 lei la banca de catre intimatul - reclamant.
Asadar, chiar daca sustinerile intimatului reclamant, conform carora a facut un imprumut la banca, girat de mama sa pentru a obtine o parte din banii necesari achitarii garsonierei sunt reale, acel imprumut de 1 milion lei a fost achitat in parte, respectiv suma de 670.000lei din banii proveniti de la fratele recurentei. In raport cu probele anterior mentionate si care confirma aceasta succesiune a faptelor, intimatul reclamant nu a dovedit ca suma de 670.000 lei din imprumutul de 1 milion a fost achitata in alt mod decat cel dovedit de recurenta.
Ca atare, contrar celor retinute de instanta de fond si apel care au stabilit ca sotii au avut o contributie egala la achizitionarea garsonierei, prin mijloacele de proba mentionate s-a dovedit ca recurenta a avut o cota majoritara, constand in suma de 670.000 lei ( valoare apartament 1.500.000 lei ) obtinuta de la fratele sau, evident in considerarea calitatii sale de sora.
In raport cu dispoz.art.673/9 Cod procedura civila, Curtea de Apel a atribuit garsoniera recurentei pentru considerentele ce vor fi prezentate in continuare.
Intimatul reclamant nu a solicitat in mod expres atribuirea garsonierei, decat cu ocazia concluziilor scrise depuse la instanta de fond .
Acesta, in actiune, si in precizarile ulterioare a solicitat ca instanta sa dispuna atribuirea garsonierei in functie de cota de contributie a fiecaruia.
Cum, in cauza s-a dovedit contributia mai mare a recurentei si faptul ca aceasta a locuit in acest imobil dupa divort, si a efectuat imbunatatiri prin mijloace materiale proprii ( necontestate de intimat ), Curtea de Apel tinand seama de toate aceste aspecte atribuie recurentei garsoniera cu obligarea sa la plata sultei in favoarea intimatului.
In raport cu stare de fapt si probele administrate solutia este echitabila, deoarece, practica judiciara de data recenta a consacrat in chip statornic ca, este considerat bun comun, doar partea din imobil, corespunzatoare sumei achitate de soti.
Cum, suma de 670.000 lei a fost achitata de recurenta prin contributie proprie (suma provenind de la fratele sau ), atribuirea garsonierei in favoarea recurentei este justificata. Aceasta abordare concorda dispozitiilor legale in vigoare privind intinderea cotelor din bunurile comune care se stabileste tinand seama de sumele platite de fiecare in parte si de cele achitate in comun. Chiar daca numai in tacere , codul familiei permite folosirea criteriilor orientative pentru a aprecia ca, atunci cand s-a dovedit contributie personala mai mare a unui sot la dobandirea unui bun comun, aceasta contributie sa se regaseasca in favoarea sa.
Prin aceste argumente, Curtea a raspuns criticii formulate de recurenta privitoare la gresita aplicare a legii, care a fost intemeiata.
Critica referitoare la nepronuntarea instantei de fond asupra cererii reconventionale includerea garsonierei in lotul intimatului reclamant , a fost practic examinata si Curtea, a raspuns implicit acestei critici, atunci cand a examinat si a dispus includerea garsonierei in lotul recurentei, prezentand considerentele pe raza carora si-a intemeiat solutia.
Pentru toate aceste considerente Curtea de Apel Alba a admis recursul paratei si a constatat ca partile au dobandit garsoniera in timpul casatoriei cu o cota de contributie de 72,3 % .
Considerentele pentru care Curtea de Apel a atribuit garsoniera recurentei au fost dezvoltate anterior, iar obligarea acesteia la plata sultei de 47.600.000 lei se justifica si rezulta din valoarea garsonierei de 170.000.000 lei din care s-a dedus cota de contributie a intimatului reclamant de 27,7 %.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Partaj
Revizuire. Inscrisuri doveditoare. - Decizie nr. 106 din data de 20.06.2018Revizuire. Existenta unor hotarari potrivnice. - Decizie nr. 405 din data de 25.04.2018
Personal bugetar. Salarizare. Sporuri. - Decizie nr. 716 din data de 27.06.2018
Expropriere. Termenul de emitere a hotararilor de stabilire a cuantumului despagubirilor de catre expropriator - Decizie nr. 522 din data de 16.05.2018
Concediere. Desfiintare post. Cauza reala si serioasa. - Decizie nr. 433 din data de 25.04.2018
Amnistie potrivit Legii nr.125/2014. Neincludere indemnizatie aferenta stabilirii domiciliului obligatoriu. - Decizie nr. 435 din data de 25.04.2018
Cerere de chemare in garantie. Conditii de admisibilitate. - Decizie nr. 232 din data de 07.03.2018
Salarizare. Existenta unor hotararii judecatoresti irevocabile prin care s-a stabilit dreptul de a avea inclus in indemnizatie indexarile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007. - Decizie nr. 219 din data de 07.03.2018
Competenta materiala. Aplicarea Deciziei (RIL) nr. 18/2016 a Inaltei Cur?ii de Casa?ie ?i Justi?ie. - Sentinta civila nr. 34 din data de 13.02.2018
Salarizare. Situatia in care se pastreaza salariul de baza aferent lunii iulie 2016. - Decizie nr. 13 din data de 09.02.2018
Actiune in constatare. Competenta materiala. - Sentinta civila nr. 32 din data de 08.02.2018
Legalitatea ordinului prefectului avand ca obiect cuantumul sporului pentru condi?ii vatamatoare acordat func?ionarilor publici in baza art. 3^1 alin. 1 din OUG 57/2015. - Decizie nr. 4718 din data de 27.11.2017
Limitele dreptului de apreciere al organului fiscal in stabilirea cuantumului onorariului de avocat. - Decizie nr. 3313 din data de 13.10.2017
Recunoa?terea dreptului de deducere cu privire la cheltuielile aferente edificarii imobilelor care au facut obiectul unor tranzac?ii. Importan?a folosirii imobilului ca locuin?a personala. - Decizie nr. 3385 din data de 18.10.2017
Decizie de instituire a masurilor asiguratorii. Condi?ia motivarii acesteia de catre organul fiscal. - Decizie nr. 4531 din data de 22.11.2017
Modificare documenta?ie de urbanism vs. indreptare eroare materiala. - Decizie nr. 2746 din data de 26.09.2017
Masurile de remediere luate de autoritatea contractanta in conf. cu art.3 din Legea nr.101/2016. Posibilitatea de revenire asupra raportului procedurii aprobat de conducatorul acesteia. - Decizie nr. 2295 din data de 23.08.2017
Obliga?ia ter?ului poprit de a plati penalita?i de intarziere. Momentul datorarii acestora. - Decizie nr. 2288 din data de 09.08.2017
Timbrul de mediu achitat pentru transcrierea unui autoturism cumparat din Romania. Legalitatea refuzului de restituire. - Hotarare nr. 1883 din data de 14.06.2017
Posibilitatea emitentului procesului - verbal de contraven?ie de a solicita instan?ei de contencios administrativ anularea acestuia. Inadmisibilitatea ac?iunii intemeiata pe prevederile art.1 alin. 6 din Legea nr.554/2004. - Hotarare nr. 1489 din data de 19.05.2017