Repatrierea profitului net realizat de un sediu permanent al unei persoane juridice straine in Romania. Calificarea operatiunii de plata.

Repatrierea  profitului  net  realizat  de un  sediu permanent al unei  persoane  juridice straine in Romania. Calificarea operatiunii de plata.

art.7 al.1 pct.12, art.29, art.115
din Legea  nr.571/2003

Inscrierea gresita in  evidenta contabila a sucursalei din Romania a  unei societati comerciale  persoana juridica italiana  a operatiunii ca plata  a dividendelor, nu  atrage  calcularea impozitului  pe dividende obtinute  din Romania de persoanele juridice nerezidente, ci impune  calificarea corecta  a operatiunii potrivit  competentelor  legale  ale sucursalei in temeiul  art.29 al.1 Cod fiscal  ca  repatriere  a profitului net,  dupa impozitare.

Sectia  de contencios  administrativ si fiscal – Decizia  nr.546/CA/ 28 aprilie 2009

Prin actiunea inregistrata la Tribunalul Sibiu sub dosar nr.1473/85/2008, reclamanta SC S.M.SA – SUCURSALA SIBIU prin lichidator SC  R.A.  SRL a solicitat in contradictoriu cu paratele DGFP SIBIU si ADMINISTRATIA FINANCIARA PENTRU CONTRIBUABILII MIJLOCII SIBIU, anularea deciziei nr.65/17.12.2007 pronuntata de DGFP SIBIU, precum si anularea  in parte a Deciziei de impunere nr.2002/10.10.2007 emisa de A.F.C.M. SIBIU  pentru sumele de 33.316 lei impozit pe veniturile obtinute din Romania de persoanele juridice nerezidente si 9.959 lei majorari de intarziere aferente acestei sume.
Reclamanta a motivat ca la solicitarea lichidatorului judiciar, inspectorii din cadrul DGFP SIBIU au efectuat un control asupra activitatii societatii, iar din raportul de inspectie fiscala s-a calculat un impozit suplimentar pentru veniturile obtinute in Romania de nerezidenti, in suma de 33.316 lei si majorari 9.959 lei. Sucursala a realizat in anul 2005 profit net in suma de 353.161 lei, care a fost repatriat societatii din Italia, iar autoritatea de control a facut o confuzie si a interpretat acest virament ca fiind dividend repartizat de catre Sucursala Sibiu. Sucursala este lipsita de patrimoniu si nu poate lua decizii referitoare la  repartizarea profitului.
In drept s-au invocat disp.art.43 alin.1, art.67 din Legea nr.31/1990 si art.115 din Codul fiscal.
Prin sentinta nr.10/CA/13.01.2009 Tribunalul Sibiu a admis  actiunea reclamantei si a anulat Decizia nr.65/2007 a DGFP SIBIU, a anulat in parte Decizia de impunere nr.202/10.10.2007 a A.F.C.M. SIBIU pentru sumele 36316 lei impozit pe veniturile persoanelor nerezidente si 9.959 lei accesorii la aceasta suma, obligand paratii sa plateasca reclamantei 3794,30 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de fond a retinut ca reclamanta este sucursala a persoanei juridice straine SC S.M. SA ITALIA, iar operatiunea inscrisa in documentele externe de plata a fost gresit calificata ca o plata a dividendelor impozabila in Romania, acest lucru nefiind posibil din perspectiva prev.art.115 Cod fiscal si art.7 al.1 pct.12 Cod fiscal, sucursala neavand competenta de a distribui dividende.
     Singura obligatie fiscala a sucursalei este potrivit art.29 alin.1 Cod fiscal aceea de a calcula, inregistra si plati  la termene scadente impozitul pe profit atribuit sediului permanent.
Prin urmare, operatiunea in litigiu reprezenta o plata a profitului net realizat de sucursala ca sediu permanent al SC S.M. SA  ITALIA in Romania, iar nu dividendele cuvenite asociatilor persoanei juridice.
Impotriva hotararii a declarat recurs  parata DGFP SIBIU, solicitand a se dispune modificarea acesteia in sensul respingerii actiunii.
     Recurenta sustine ca instanta de fond a interpretat gresit probele dosarului, intrucat in documentul de plata reclamanta a inscris destinatia sumei in mod expres – „dividende” – iar inregistrarile in contabilitate s-au facut in contul 457 „Dividende de plata”, astfel fiind cuprinse si in bilantul pe 2004 si bilantul la 31.12.2005.
     Instanta nu putea da o alta calificare operatiunii de plata, decat cea inscrisa in documentul justificativ, conform art.6 al.1 din Legea nr.82/1991.
     In drept se invoca prev.art.304 pct.9, 3041 Cod procedura civila.
     Prin intampinare intimata reclamanta solicita respingerea recursului ca nefondat, apreciind ca in mod corect instanta de fond a calificat operatiunea ca  plata a profitului net realizat de un sediul permanent in Romania al unei persoane juridice straine, cat si statutul juridic al reclamantei. In plus, si daca s-ar considera ca operatiunea juridica ar fi fost plata dividendelor, expertul contabil a aratat in expertiza sa ca ar fi fost aplicabile prev.art.47 lit.h Cod fiscal, dividendele fiind scutite de impozit.
     Recursul paratei este nefondat .
     Instanta de fond a stabilit corect natura operatiunii de plata in discutie, plecand tocmai de la statutul juridic al reclamantei – de sediu permanent al persoanei juridice straine in Romania.
     Ori, potrivit acestui statut juridic, competenta sucursalei se rezuma potrivit art.29 Cod fiscal, asa cum corect a retinut instanta de fond, la a calcula, inregistra si plati impozitul pe profit atribuit sediului permanent, iar rezultatul net, dupa impozitare poate fi repatriat.
     Sucursala nu poate dispune de dividendele societatii fondatoare, stabilirea si distribuirea dividendelor fiind de competenta adunarii generale a asociatilor persoanei juridice straine.
     In consecinta, chiar daca in evidenta contabila a reclamantei s-a inscris gresit natura/destinatia platii sumei de 353.161 lei, ca dividend, aceasta trebuie calificata potrivit competentelor legale pe care le avea, cat si dispozitiilor interne reprezentand decizia Presedintelui Consiliului de Administratie al societatii mama, privind operatiunea.
     Prin actul de la fila 42 dosar fond, reprezentand Decizia Presedintelui Consiliului de Administratie al persoanei juridice straine din 22.12.2006, s-a dispus ca profitul net realizat de sucursala in anii 2004 si 2005 sa se vireze la societatea mama din Italia, urmand ca Adunarea Generala a Actionarilor sa hotarasca modul de utilizare a acestui profit.
     Ori inscrierea in documentul de plata externa a unui cod bancar gresit, iar in evidentele contabile a unui cod contabil gresit 457 in loc de 481, constituie o eroare materiala care, asa cum a retinut si expertul contabil, nu schimba natura operatiunii reale, eroare care poate fi indreptata in conditiile OMF nr.1850/2005, paragraf 63.
     In speta, avand in vedere statutul juridic al reclamantei, natura juridica a operatiunii a fost gresit calificata de organul fiscal ca fiind o plata de dividende pentru persoane nerezidente in temeiul art.115 Cod fiscal. Textul legal nu este aplicabil raportului juridic fiscal dedus judecatii, astfel ca, asa cum corect a retinut instanta de fond, actiunea reclamantei era fondata si actul fiscal de impunere in ce priveste suma de 35316 lei impozit pe veniturile persoanelor nerezidente si a accesoriilor acestei sume, in mod corect a fost anulat.
     In speta, chiar in ipoteza absurda in care sucursala ar fi putut distribui dividendele societatii mama, ar fi trebuit sa se considere ca aceasta are o participare de 100% la capitalul social al sucursalei si operatiunea ar fi fost scutita de la plata impozitului pe venit persoane nerezidente, conform art.117 lit.r Cod fiscal, insa acesta este un rationament prin reducere la absurd subsidiar celor retinute in principal de instanta.
     In concluzie,criticile paratei sunt nefondate si nu atrag incidenta motivelor de modificare prev.de art.3041, 304 pct.9 Cod procedura civila, astfel ca recursul paratei s-a respins ca nefondat in temeiul artr.312 al.1 Cod procedura civila.