Incredintarea copiilor minori spre crestere si educare. Copil in varsta de 10 ani. Obligativitatea cunoasterii opiniei acestuia. Neefectuarea anchetei sociale la domiciliul parintelui careia i s-a incredintat minorii. Consecinte.
(Decizie nr. 123 din data de 04.10.2010 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia) Incredintarea copiilor minori spre crestere si educare. Copil in varsta de 10 ani. Obligativitatea cunoasterii opiniei acestuia. Neefectuarea anchetei sociale la domiciliul parintelui careia i s-a incredintat minorii. Consecinte.
Codul familie: art. 62, 42-44.
Din economia dispozitii art. 62 comb. cu art. 42 din Codul familiei, rezulta ca pentru a decide cu privire la incredintarea copiilor minori din afara casatoriei a carei filiatie este stabilita fata de ambii parinti, instanta de judecata este obligata sa asculte pe parinti, autoritatea tutelara si pe copii care au implinit varsta de 10 ani (art. 42 alin. 1 codul familiei ).
Prin urmare, in solutionarea unor atari cauze, efectuarea anchetei sociale la domiciliul sau resedinta obisnuita a parintilor este obligatorie, caci numai asa instanta de judecata poate fi informata cu privire la traiul sotilor, posibilitatile materiale ale parintilor, posibilitatile de dezvoltare fizica, morala si intelectuala pe care copiii le pot gasi la unul dintre parinti.
Mergand pe acelasi rationament, Curtea precizeaza ca inainte de a lua o hotarare cu privire la incredintarea minorului, judecatorul trebuie sa se asigure ca dispune de informatii suficiente si corecte din partea parintilor pentru a decide in interesul superior al copilului si, atunci cand este cazul, sa obtina informatii suplimentare de la organisme sau persoane relevante, precum si de a cunoaste opinia copilului in varsta de 10 ani .
Sectia pentru cauze cu minori si de familie - Decizia civila nr. 123/04 octombrie 2010
Prin sentinta civila nr. 1746 din 29.09.2009 a Judecatoriei Medias a fost admisa actiunea civila promovata sub nr. 3264 din 10.12.2008 de reclamanta F.L.E. in contradictoriu cu intimatul U.E.V. si a fost respinsa cererea reconventionala promovata de acesta, dispunandu-se incredintarea la reclamanta a minorilor G.E., nascut la 20.06.2000 si L.F., nascuta la 30.05.2005, intimatul fiind obligat sa plateasca pentru acestia suma de cate 100 lei pentru fiecare, cu suportarea cheltuielilor de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare , instante de fond a retinut, in esenta, ca, urmare a plecarii reclamantei din tara, copiii au ramas la intimat, care i-a neglijat dandu-i in grija altor rude. Reclamanta, casatorindu-se in Germania, arata ca are conditii proprii de crestere sanatoasa a copiilor, desi intimatul afirma ca de 1 an, aceasta s-a dezinteresat de soarta copiilor.
Impotriva sentintei a declarat apel paratul U.E.V., care critica hotararea pentru motive de nelegalitate, constand in aceea ca in cauza nu s-a efectuat ancheta sociala la domiciliul reclamantei, ca are conditii bune pentru cresterea copiilor, iar reclamanta nu a contribuit la cresterea si intretinerea minorilor.
Prin decizia civila nr. 211/07 iunie 2010 pronuntata de Tribunalul Sibiu - Sectia civila s-a respins apelul declarat de paratul U.E.V.
Pentru a pronunta aceasta hotarare s-a retinut, in esenta, de catre instanta de apel ca, respectand principiul interesului superior al copilului, in mod corect prima instanta a dispus incredintarea minorilor la mama, fiind dovedit ca tatal, apelantul nu ingrijeste si nu supravegheaza copiii in mod corespunzator .
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs in termen, motivat paratul U.E.V., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand admiterea recursului, modificarea hotararilor civile atacate si rejudecand cauza a se admite cererea reconventionala formulata de parat in calitate de reclamant reconventional, cu consecinta incredintarii la tata, recurentului parat spre crestere si educare a minorilor .
In dezvoltarea motivelor de recurs recurentul parat arata, printre altele, ca in mod gresit instanta de apel a respins cererea de efectuare a unei anchete sociale la domiciliul reclamantei, in contextul in care actul efectuat la instanta de fond nu reprezinta o ancheta sociala, ca cei doi minori nu au fost niciodata la mama lor in Germania si nu cunoscut limba acestei tari.
In drept, s-au invocat disp. art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila.
Prin Decizia civila nr. 123 din 4 octombrie 2010, Curtea de Apel Alba Iulia – Sectia pentru cauze cu minori si de familie, s-a admis recursul formulat de paratul si s-a casat decizia civila atacata cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante de apel, Tribunalul Sibiu – sectia civila.
Recursul paratului a fost admis pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art. 65 din Codul familiei ,, Daca filiatia copilului din afara casatoriei este stabilita fata de ambii parinti, incredintarea lui, precum si contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala, se vor hotari potrivit dispozitiilor art. 42-44 inclusiv, care se aplica prin asemanare.’’
Potrivit art. 42 din Codul Familiei, odata cu pronuntarea divortului instanta este obligata sa hotarasca cu privire la incredintarea copiilor minori, tinand seama de interesele acestora.
Din economia acestor dispozitii legale rezulta ca pentru a decide cu privire la incredintarea copiilor minori din afara casatoriei a carei filiatie este stabilita fata de ambii parinti, instanta de judecata este obligata sa asculte pe parinti, autoritatea tutelara si pe copii care au implinit varsta de 10 ani (art. 42 alin. 1 Codul familiei ).
Prin urmare, in solutionarea unor atari cauze, efectuarea anchetei sociale la domiciliul sau resedinta obisnuita a parintilor este obligatorie, caci numai asa instanta de judecata poate fi informata cu privire la traiul sotilor, posibilitatile materiale ale parintilor, posibilitatile de dezvoltare fizica, morala si intelectuala pe care copiii le pot gasi la unul dintre parinti.
Mergand pe acelasi rationament, Curtea precizeaza ca inainte de a lua o hotarare cu privire la incredintarea minorului, judecatorul trebuie sa se asigure ca dispune de informatii suficiente si corecte din partea parintilor pentru a decide in interesul superior al copilului si, atunci cand este cazul, sa obtina informatii suplimentare de la organisme sau persoane relevante.
Administrarea de catre instanta de judecata a probei cu raportul de ancheta sociala este cu atat mai necesara daca unul din parinti se afla in strainatate si acesta solicita a-i fi incredintati minorii, iar parintele din tara contesta legalitatea actelor depuse de sotul cu resedinta in strainatate.
In cauza de fata, prin cererea introductiva de instanta reclamanta a solicitat sa i se incredinteze spre crestere si educare cei doi minori rezultati din relatia de concubinaj pe care a avut-o paratul .
La randul sau, paratul prin cererea reconventionala a solicitat sa i se incredinteze lui minorii spre crestere si educare.
Actele dosarului releva ca in cursul lunii august 2008 reclamanta intimata a plecat la munca in Germania, unde se afla si in prezent, cei doi minori fiind lasati in grija tatalui, recurentului parat.
Actele dosarului releva ca plecarea reclamantei in Germania este, cel putin pentru moment, cu caracter definitiv, aceasta fiind rezident in localitatea Munnchberg, Germania .
In fata instantei de apel paratul, in calitate de apelant, a solicitat efectuarea unei anchete sociale la domiciliul reclamantei din Germania, care sa stabileasca in concret situatia pe care reclamanta o are in Germania, proba asupra careia instanta de apel nu s-a pronuntat.
Curtea, analizand actele si lucrarile dosarului constata ca judecatorul de fond a dispus efectuarea prin comisie rogatorie a unui referat de ancheta sociala la domiciliul reclamantei, parate reconventionala din Germania, pentru verificarea garantiilor materiale si morale pentru cresterea si educarea minorilor, daca minorilor li se poate asigura la domiciliul mamei un climat de viata sanatos si o dezvoltare armonioasa. Insa, paratul prin apelul formulat in cauza a contestat actul procedural intocmit prin comisie rogatorie, pe considerentul ca nu reprezinta un raport de ancheta sociala, ci doar sustinerile reclamantei din fata instantei din Germania, respectiv, a Tribunalului Regional Hof, solicitand efectuarea unui raport de ancheta sociala la domiciliul reclamantei, parate reconventionala din Germania, pentru verificarea garantiilor materiale si morale pentru cresterea si educarea minorilor, daca minorilor li se poate asigura la domiciliul mamei un climat de viata sanatos si o dezvoltare armonioasa
Curtea, pe linia celor statuate mai sus, vazand si caracterul devolutiv al apelului, apreciaza ca tribunalul era dator nu numai sa se pronunte pe proba solicitata, dar si sa staruie pentru administrarea probei cu ancheta sociala.
Asa fiind, recursul declarat in cauza se priveste ca fondat urmand a fi admis, conf. art. 312 alin 5 din Codul de Procedura Civila.
In rejudecare, Curtea recomanda instantei de trimitere sa aleaga mijloacele procedurale adecvate in vederea administrarii probei cu raportul de ancheta sociala la resedinta reclamantei din Germania si, raportat la varsta minorilor, sa puna in discutia partilor necesitatea cunoasterii de catre instanta de judecata a opiniei si dorintelor reale ale minorului G. E. referitoare la problema incredintarii sale, in conditiile in care copilul a crescut pana la varsta de 10 ani in Romania.
Codul familie: art. 62, 42-44.
Din economia dispozitii art. 62 comb. cu art. 42 din Codul familiei, rezulta ca pentru a decide cu privire la incredintarea copiilor minori din afara casatoriei a carei filiatie este stabilita fata de ambii parinti, instanta de judecata este obligata sa asculte pe parinti, autoritatea tutelara si pe copii care au implinit varsta de 10 ani (art. 42 alin. 1 codul familiei ).
Prin urmare, in solutionarea unor atari cauze, efectuarea anchetei sociale la domiciliul sau resedinta obisnuita a parintilor este obligatorie, caci numai asa instanta de judecata poate fi informata cu privire la traiul sotilor, posibilitatile materiale ale parintilor, posibilitatile de dezvoltare fizica, morala si intelectuala pe care copiii le pot gasi la unul dintre parinti.
Mergand pe acelasi rationament, Curtea precizeaza ca inainte de a lua o hotarare cu privire la incredintarea minorului, judecatorul trebuie sa se asigure ca dispune de informatii suficiente si corecte din partea parintilor pentru a decide in interesul superior al copilului si, atunci cand este cazul, sa obtina informatii suplimentare de la organisme sau persoane relevante, precum si de a cunoaste opinia copilului in varsta de 10 ani .
Sectia pentru cauze cu minori si de familie - Decizia civila nr. 123/04 octombrie 2010
Prin sentinta civila nr. 1746 din 29.09.2009 a Judecatoriei Medias a fost admisa actiunea civila promovata sub nr. 3264 din 10.12.2008 de reclamanta F.L.E. in contradictoriu cu intimatul U.E.V. si a fost respinsa cererea reconventionala promovata de acesta, dispunandu-se incredintarea la reclamanta a minorilor G.E., nascut la 20.06.2000 si L.F., nascuta la 30.05.2005, intimatul fiind obligat sa plateasca pentru acestia suma de cate 100 lei pentru fiecare, cu suportarea cheltuielilor de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare , instante de fond a retinut, in esenta, ca, urmare a plecarii reclamantei din tara, copiii au ramas la intimat, care i-a neglijat dandu-i in grija altor rude. Reclamanta, casatorindu-se in Germania, arata ca are conditii proprii de crestere sanatoasa a copiilor, desi intimatul afirma ca de 1 an, aceasta s-a dezinteresat de soarta copiilor.
Impotriva sentintei a declarat apel paratul U.E.V., care critica hotararea pentru motive de nelegalitate, constand in aceea ca in cauza nu s-a efectuat ancheta sociala la domiciliul reclamantei, ca are conditii bune pentru cresterea copiilor, iar reclamanta nu a contribuit la cresterea si intretinerea minorilor.
Prin decizia civila nr. 211/07 iunie 2010 pronuntata de Tribunalul Sibiu - Sectia civila s-a respins apelul declarat de paratul U.E.V.
Pentru a pronunta aceasta hotarare s-a retinut, in esenta, de catre instanta de apel ca, respectand principiul interesului superior al copilului, in mod corect prima instanta a dispus incredintarea minorilor la mama, fiind dovedit ca tatal, apelantul nu ingrijeste si nu supravegheaza copiii in mod corespunzator .
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs in termen, motivat paratul U.E.V., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand admiterea recursului, modificarea hotararilor civile atacate si rejudecand cauza a se admite cererea reconventionala formulata de parat in calitate de reclamant reconventional, cu consecinta incredintarii la tata, recurentului parat spre crestere si educare a minorilor .
In dezvoltarea motivelor de recurs recurentul parat arata, printre altele, ca in mod gresit instanta de apel a respins cererea de efectuare a unei anchete sociale la domiciliul reclamantei, in contextul in care actul efectuat la instanta de fond nu reprezinta o ancheta sociala, ca cei doi minori nu au fost niciodata la mama lor in Germania si nu cunoscut limba acestei tari.
In drept, s-au invocat disp. art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila.
Prin Decizia civila nr. 123 din 4 octombrie 2010, Curtea de Apel Alba Iulia – Sectia pentru cauze cu minori si de familie, s-a admis recursul formulat de paratul si s-a casat decizia civila atacata cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante de apel, Tribunalul Sibiu – sectia civila.
Recursul paratului a fost admis pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art. 65 din Codul familiei ,, Daca filiatia copilului din afara casatoriei este stabilita fata de ambii parinti, incredintarea lui, precum si contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala, se vor hotari potrivit dispozitiilor art. 42-44 inclusiv, care se aplica prin asemanare.’’
Potrivit art. 42 din Codul Familiei, odata cu pronuntarea divortului instanta este obligata sa hotarasca cu privire la incredintarea copiilor minori, tinand seama de interesele acestora.
Din economia acestor dispozitii legale rezulta ca pentru a decide cu privire la incredintarea copiilor minori din afara casatoriei a carei filiatie este stabilita fata de ambii parinti, instanta de judecata este obligata sa asculte pe parinti, autoritatea tutelara si pe copii care au implinit varsta de 10 ani (art. 42 alin. 1 Codul familiei ).
Prin urmare, in solutionarea unor atari cauze, efectuarea anchetei sociale la domiciliul sau resedinta obisnuita a parintilor este obligatorie, caci numai asa instanta de judecata poate fi informata cu privire la traiul sotilor, posibilitatile materiale ale parintilor, posibilitatile de dezvoltare fizica, morala si intelectuala pe care copiii le pot gasi la unul dintre parinti.
Mergand pe acelasi rationament, Curtea precizeaza ca inainte de a lua o hotarare cu privire la incredintarea minorului, judecatorul trebuie sa se asigure ca dispune de informatii suficiente si corecte din partea parintilor pentru a decide in interesul superior al copilului si, atunci cand este cazul, sa obtina informatii suplimentare de la organisme sau persoane relevante.
Administrarea de catre instanta de judecata a probei cu raportul de ancheta sociala este cu atat mai necesara daca unul din parinti se afla in strainatate si acesta solicita a-i fi incredintati minorii, iar parintele din tara contesta legalitatea actelor depuse de sotul cu resedinta in strainatate.
In cauza de fata, prin cererea introductiva de instanta reclamanta a solicitat sa i se incredinteze spre crestere si educare cei doi minori rezultati din relatia de concubinaj pe care a avut-o paratul .
La randul sau, paratul prin cererea reconventionala a solicitat sa i se incredinteze lui minorii spre crestere si educare.
Actele dosarului releva ca in cursul lunii august 2008 reclamanta intimata a plecat la munca in Germania, unde se afla si in prezent, cei doi minori fiind lasati in grija tatalui, recurentului parat.
Actele dosarului releva ca plecarea reclamantei in Germania este, cel putin pentru moment, cu caracter definitiv, aceasta fiind rezident in localitatea Munnchberg, Germania .
In fata instantei de apel paratul, in calitate de apelant, a solicitat efectuarea unei anchete sociale la domiciliul reclamantei din Germania, care sa stabileasca in concret situatia pe care reclamanta o are in Germania, proba asupra careia instanta de apel nu s-a pronuntat.
Curtea, analizand actele si lucrarile dosarului constata ca judecatorul de fond a dispus efectuarea prin comisie rogatorie a unui referat de ancheta sociala la domiciliul reclamantei, parate reconventionala din Germania, pentru verificarea garantiilor materiale si morale pentru cresterea si educarea minorilor, daca minorilor li se poate asigura la domiciliul mamei un climat de viata sanatos si o dezvoltare armonioasa. Insa, paratul prin apelul formulat in cauza a contestat actul procedural intocmit prin comisie rogatorie, pe considerentul ca nu reprezinta un raport de ancheta sociala, ci doar sustinerile reclamantei din fata instantei din Germania, respectiv, a Tribunalului Regional Hof, solicitand efectuarea unui raport de ancheta sociala la domiciliul reclamantei, parate reconventionala din Germania, pentru verificarea garantiilor materiale si morale pentru cresterea si educarea minorilor, daca minorilor li se poate asigura la domiciliul mamei un climat de viata sanatos si o dezvoltare armonioasa
Curtea, pe linia celor statuate mai sus, vazand si caracterul devolutiv al apelului, apreciaza ca tribunalul era dator nu numai sa se pronunte pe proba solicitata, dar si sa staruie pentru administrarea probei cu ancheta sociala.
Asa fiind, recursul declarat in cauza se priveste ca fondat urmand a fi admis, conf. art. 312 alin 5 din Codul de Procedura Civila.
In rejudecare, Curtea recomanda instantei de trimitere sa aleaga mijloacele procedurale adecvate in vederea administrarii probei cu raportul de ancheta sociala la resedinta reclamantei din Germania si, raportat la varsta minorilor, sa puna in discutia partilor necesitatea cunoasterii de catre instanta de judecata a opiniei si dorintelor reale ale minorului G. E. referitoare la problema incredintarii sale, in conditiile in care copilul a crescut pana la varsta de 10 ani in Romania.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Minori
Majorare pensie de intretinere. Venituri obtinute in strainatate - Sentinta civila nr. 159 din data de 21.02.2018Revizuire. Inscrisuri doveditoare. - Decizie nr. 106 din data de 20.06.2018
Revizuire. Existenta unor hotarari potrivnice. - Decizie nr. 405 din data de 25.04.2018
Personal bugetar. Salarizare. Sporuri. - Decizie nr. 716 din data de 27.06.2018
Expropriere. Termenul de emitere a hotararilor de stabilire a cuantumului despagubirilor de catre expropriator - Decizie nr. 522 din data de 16.05.2018
Concediere. Desfiintare post. Cauza reala si serioasa. - Decizie nr. 433 din data de 25.04.2018
Amnistie potrivit Legii nr.125/2014. Neincludere indemnizatie aferenta stabilirii domiciliului obligatoriu. - Decizie nr. 435 din data de 25.04.2018
Cerere de chemare in garantie. Conditii de admisibilitate. - Decizie nr. 232 din data de 07.03.2018
Salarizare. Existenta unor hotararii judecatoresti irevocabile prin care s-a stabilit dreptul de a avea inclus in indemnizatie indexarile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007. - Decizie nr. 219 din data de 07.03.2018
Competenta materiala. Aplicarea Deciziei (RIL) nr. 18/2016 a Inaltei Cur?ii de Casa?ie ?i Justi?ie. - Sentinta civila nr. 34 din data de 13.02.2018
Salarizare. Situatia in care se pastreaza salariul de baza aferent lunii iulie 2016. - Decizie nr. 13 din data de 09.02.2018
Actiune in constatare. Competenta materiala. - Sentinta civila nr. 32 din data de 08.02.2018
Legalitatea ordinului prefectului avand ca obiect cuantumul sporului pentru condi?ii vatamatoare acordat func?ionarilor publici in baza art. 3^1 alin. 1 din OUG 57/2015. - Decizie nr. 4718 din data de 27.11.2017
Limitele dreptului de apreciere al organului fiscal in stabilirea cuantumului onorariului de avocat. - Decizie nr. 3313 din data de 13.10.2017
Recunoa?terea dreptului de deducere cu privire la cheltuielile aferente edificarii imobilelor care au facut obiectul unor tranzac?ii. Importan?a folosirii imobilului ca locuin?a personala. - Decizie nr. 3385 din data de 18.10.2017
Decizie de instituire a masurilor asiguratorii. Condi?ia motivarii acesteia de catre organul fiscal. - Decizie nr. 4531 din data de 22.11.2017
Modificare documenta?ie de urbanism vs. indreptare eroare materiala. - Decizie nr. 2746 din data de 26.09.2017
Masurile de remediere luate de autoritatea contractanta in conf. cu art.3 din Legea nr.101/2016. Posibilitatea de revenire asupra raportului procedurii aprobat de conducatorul acesteia. - Decizie nr. 2295 din data de 23.08.2017
Obliga?ia ter?ului poprit de a plati penalita?i de intarziere. Momentul datorarii acestora. - Decizie nr. 2288 din data de 09.08.2017
Timbrul de mediu achitat pentru transcrierea unui autoturism cumparat din Romania. Legalitatea refuzului de restituire. - Hotarare nr. 1883 din data de 14.06.2017