Legea nr. 272/2004. Plasament. Modificarea partiala a conditiilor care au dus la instituirea masurii. Principiul interesului superior al copilului. Mentinerea masurii de protectie speciala. Legalitate.
(Decizie nr. 18 din data de 07.02.2011 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia) Legea nr. 272/2004. Plasament. Modificarea partiala a conditiilor care au dus la instituirea masurii. Principiul interesului superior al copilului. Mentinerea masurii de protectie speciala. Legalitate.
Legea nr. 272/2004 ; art.2, 50, 56 lit. b, 68.
Conventia europeana a drepturilor omului: art. 8.
Art. 68 din Legea nr. 272/2004 instituie atat obligatia directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de a verifica trimestrial imprejurarile care au stat la baza stabilirii masurilor de protectie speciala, dispuse de comisia pentru protectia copilului sau de instanta judecatoreasca, cat si obligatia ca in cazul in care imprejurarile prevazute la alin. (1) s-au modificat, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului sa sesizeze de indata comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta judecatoreasca, in vederea modificarii sau, dupa caz, a incetarii masurii.
Examinand aceste texte de lege, precum si celelalte dispozitii legale cu relevanta in materia masurii speciale de protectie a plasamentului, art. 50 si 56 din Legea nr. 272/2004, Curtea retine ca instanta de judecata are facultatea fie de a mentine masura de protectie speciala luata fata de copil, fie de a dispune incetarea masurii, cu redarea minorului familiei naturala, insa ceea ce urmeaza a lua in considerare la mentinerea sau incetarea masurii de protectie a plasamentului stabilita initial este interesul superior al copilului.
Interesul superior al copilului, poate fi dedus in lipsa unor criterii legale exprese, din necesitatea mentinerii masurii plasamentului, in contextul in care motivele care au stat la baza instituiri masurii de protectie subzista in prezent. O schimbare doar partiala a situatiei nu trebuie sa atraga incetarea masurii luate daca elementele esentiale care au fost avute in vedere au ramas aceleiasi.
Sectia pentru cauze cu minori si de familie - Decizia civila nr. 18/07 februarie 2011
Prin sentinta civila nr. 20 din 13.01.2011 pronuntata de Tribunalul Sibiu – Sectia civila s-a respins actiunea formulata de reclamanta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului S. in contradictoriu cu paratii G.I. , G.D. si G.P. pentru incetarea masurii de plasament pentru minora G.I.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut si motivat , in esenta, ca prin actiunea inregistrata la aceasta instanta sub nr. 5715/85/2010 petenta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului S. a solicitat, in contradictoriu cu paratii G.I., G.D., parinti minorei si G.P., bunica paterna incetarea masurii plasamentului la bunica paterna G.P., pentru minora G.I., nascuta la 24.08.1996, motivandu-se, in esenta, ca minora s-a aflat in sistemul de protectie speciala din anul 2001, deoarece la acel moment tatal sau era arestat, iar mama nu avea posibilitati materiale sa se ocupe de cresterea si ingrijirea copiilor sai, invocandu-se in drept prevederile Legii nr.272/2004.
Din probele administrate in cauza, instanta a retinut ca minora se afla in sistemul de protectie speciala din anul 2001, din cauza faptului ca tatal sau era arestat, iar mama nu realiza nici un venit si mai avea 4 copii in intretinere. De la acea data minora se afla in plasament la bunica paterna, G.P. , la care se afla si in prezent.
Potrivit art. 68 al.2 din Legea nr.272/2004 in cazul in care imprejurarile care au determinat luarea masurii de protectie s-au modificat, se poate dispune incetarea acestei masuri. In speta, singura imprejurare modificata este aceea a reintoarcerii tatalui in familie, dupa perioada de detentie, insa in ce priveste conditiile materiale, acestea nu s-au imbunatatit. Mama traieste din salariul de asistent personal, avand insa in plus grija unui copil cu handicap, in total are in intretinere 4 copii, dintre care unul, asa cum am aratat, prezinta grad de handicap grav. Tatal nu lucreaza, realizeaza venituri sporadic, din munci ocazionale. Parintii nu doresc sa se ocupe de cresterea, ingrijirea si educarea minorei, astfel ca aceasta este in continuare lipsita de ocrotire parinteasca.
Fata de aceste imprejurari, instanta constata ca nu s-au modificat imprejurarile care au determinat luarea masurii de protectie speciala, astfel ca avand in vedere dispozitiile art. 68 al. 2 si 69 al.3 din Legea nr.272/2008, va respinge actiunea.
Impotriva acestei sentinte civile a declarat recurs in termen, motivat reclamanta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului S., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand admiterea recursului, modificarea hotarari atacate in sensul admiterii actiuni introductive de instanta.
In dezvoltarea motivelor de recurs se sustine ca prin hotararea pronuntata prima instanta incalca dispozitiile art. 50,56 din Legea nr. 272/2004 , lege care indica in mod expres categorii de copii pentru care poate fi stabilita, respectiv , mentinuta o masura de protectie speciala, ca interesul minorei este de a creste alaturi de parinti sai si de cei 4 frati, cu care are o relatie foarte buna, se viziteaza , locuiesc in aceeasi localitate si este firesc ca minora sa fie atasata de bunica atata timp cat aceasta s-a ocupat de cresterea ei.
Recurenta reclamanta mai arata ca minora nu se mai afla in dificultate, ca mama a declarat ca in ipoteza incetarii masurii de protectie se va ocupa de cresterea minorei, astfel ca raportat la dispozitiile art. 50 din Legea nr. 274/2004, in cauza se impune incetarea masurii care nu ar avea un impact asupra dezvoltari ulterioare a minorei .
In drept, se invoca art. 304-304/1 Cod pr.civila, Legea nr.274/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului.
Prin decizia civila nr. 18 din 7 februarie 2011, Curtea de Apel Alba Iulia – Sectia pentru cauze cu minori si de familie, a respins ca nefondat recursul formulat de reclamanta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului S.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de recurs a retinut si motivat urmatoarele:
Recurenta reclamanta invoca in sustinerea motivelor de recurs cazul prev. de art.304 pct.9 Cod procedura civila.
Examinand actele si lucrarile dosarului prin prisma acestui motiv de recurs, instanta de recurs observa ca hotararea pronuntata nu este lipsita de temei legal si nici nu a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii.
Astfel, instanta de fond a facut o corecta aplicare a legii atat in ce priveste administrarea probelor, cat si in ceea ce priveste aprecierea lor, stabilind o corecta stare de fapt, solutia pronuntata fiind legala si temeinica sub aspectul criticat – respectarea principului interesului superior al copilului.
Potrivit art. 2 alin.3 din Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului (denumita in continuare Legea nr.272/2004) principiul interesului superior al copilului va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copii, intreprinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti
Art. 68 din acelasi act normativ instituie atat obligatia directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de a verifica trimestrial imprejurarile care au stat la baza stabilirii masurilor de protectie speciala, dispuse de comisia pentru protectia copilului sau de instanta judecatoreasca, cat si obligatia ca in cazul in care imprejurarile prevazute la alin. (1) s-au modificat, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului sa sesizeze de indata comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta judecatoreasca, in vederea modificarii sau, dupa caz, a incetarii masurii.
Potrivit art. 50 coroborat cu art. 56 lit. b) din Legea nr.272/2004, de masurile de protectie speciala, instituite de prezenta lege, beneficiaza copilul care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija parintilor din motive neimputabile acestora.
Examinand aceste texte de lege, precum si celelalte dispozitii legale cu relevanta in materia masurii speciale de protectie a plasamentului, Curtea retine ca instanta de judecata are facultatea fie de a mentine masura de protectie speciala luata fata de copil, fie de a dispune incetarea masurii, cu redarea minorului familiei naturala, insa ceea ce urmeaza a lua in considerare la mentinerea sau incetarea masurii de protectie a plasamentului stabilita initial este interesul superior al copilului.
Interesul superior al copilului, poate fi dedus in lipsa unor criterii legale exprese, din necesitatea mentinerii masurii plasamentului, in contextul in care motivele care au stat la baza instituiri masurii de protectie subzista in prezent. O schimbare doar partiala a situatiei nu trebuie sa atraga incetarea masurii luate daca elementele esentiale care au fost avute in vedere au ramas aceleiasi.
Examinand actele si lucrarile dosarului, Curtea de Apel apreciaza ca solutia instantei de fond a fost data cu respectarea principiului superior al copilului, nefiind incident cazul de recurs prev. de art.304 pct. 9 Cod procedura civila, invocat de recurenta prin motivele de recurs.
In concret, minora G.I. nascuta la data de 24.08.1996 in Sibiu, fiica lui G.I. si G.D. se afla in sistemul de protectie speciala din anul 2001, din cauza faptului ca tatal sau era arestat, iar mama nu realiza nici un venit si mai avea alti copii in intretinere. De la acea data minora se afla in plasament la bunica paterna, G.P., la care se afla si in prezent – Hotararea nr. 554/2001 , nr. 115/2003, nr. si nr.263/2006 al Comisiei pentru protectia copilului Sibiu .
Examinand actele si lucrarile dosarului, Curtea constata, ca minora continua sa se afle in dificultate , respectiv, in situatia prevazuta de art.56 lit.b) din legea mai sus enuntata; copil care in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija parintilor din motive neimputabile acestora si prin urmare, are dreptul la asistenta sociala, prin care sa i se asigure conditiile care sa-i permita dezvoltarea fizica, mintala, spirituala, morala si sociala, asa cum just a apreciat judecatorul de fond. .
Este adevarat, ca in Raportul de reevaluare detaliata a situatiei copilului intocmit de reclamanta, se recomanda incetarea masurii de plasament de la bunica paterna si redarea in familia naturala a minorei, insa aceasta recomandare nu poate fi impartasita de instanta.
Astfel, este de necontestat in cauza ca atat mama minorei, cat si tatal, nu doresc, cel putin pentru moment, sa se ocupe de minora si refuza reintegrarea minorei in familia naturala, motivand ca nu au conditii materiale.
Imprejurarea dovedita cauzei ca tatal minorei a fost liberat conditionat si presteaza munci ocazionale, ca mama minorei beneficiaza de un salariu de asistent personal pentru o alta fiica, iar relatiile dintre minora in cauza si familia naturala sunt bune, nu justifica incetarea masurii de plasament, in contextul in care parintii minorei mai au 4 copii minorei, dintre care unul incadrat in grad de handicap grav, iar conditiile de locuit sunt improprii , respectiv, locuiesc intr-un imobil, proprietate personala, compus din 2 camere, racordat la reteaua electrica, incalzirea se face cu lemne, iar alimentarea cu apa se face de la un robinet de la imobilul invecinat, astfel cum rezulta din Raportul de Raportul de reevaluare detaliata a situatiei copilului .
Curtea nu neaga faptul ca parintii sunt responsabili fata de evolutia si dezvoltarea copilului si ca fiecare copil ar trebui sa fie crescut de parintii sai naturali, insa atunci cand se constata ca cel putin pentru moment reintegrarea copilului in familia naturala nu este in interesul superior al copilului, instanta de judecata va decide mentinerea masuri de protectie, asa cum este cazul in speta.
Curtea, raportat la probatoriul administrat, constata ca situatia de fapt care a stat la baza instituirii masurii de protectie speciala a plasamentului s-a schimbat doar partial, insa elementele esentiale care au fost avute in vedere au ramas aceleiasi. Chiar daca parintii naturali au reluat legatura cu copilul,iar tatal a fost liberat conditionat , redarea minorei in familia naturala nu corespunde interesului superior al acestuia, atata timp cat probele dosarului releva ca parintii nu doresc sa se ocupe de minora, iar cel putin pentru moment schimbarea fortata a modului de viata pe care l-a deprins copilul ar fi daunator acestuia.
Curtea constata ca bunica paterna este actualmente singura persoana care se ocupa de acest copil si ii asigura stabilitate, iar fata de situatia de risc in care se afla minora, se impune mentinerea masurii de protectie speciala a plasamentului in favoarea acesteia.
Nu este de neglijat a se preciza ca minora, acum in varsta de 14 ani a declarat, in esenta, in cadrul audierii in fata judecatorului de fond ca doreste sa locuiasca in continuare cu bunica sa, G.P. si ca mentine legatura cu parinti sai , care o ajuta cu ce pot .
Curtea constata ca minora se afla la o varsta la care are capacitatea de a alege, maturitatea de a discerne, precum capacitatea de a-si identifica nevoile, relationarea cu parinti.
Este de principiu, ca optiunea minorului nu poate fi unicul considerent
determinant pentru mentinerea sau incetarea masurii de protectie speciala , insa optiunea minorului poate fi un argument suplimentar numai atunci cand acesta se afla la o varsta la care are capacitatea de a intelege ca redarea in familia naturala ar avea consecinte daunatoare asupra dezvoltarii sale psihice, cresterii si educarii sale, asa cum este cazul in speta..
Curtea nu neaga faptul ca potrivit art. 86 alin. 1 din Codul familiei obligatia de intretinere exista, printre altele, intre bunici si nepoti. Insa, atata timp cat minora se afla intr-o situatie de risc, respectiv, in situatia prevazuta de art. 56 lit. b) din Legea nr. 272/2004, ea are dreptul de a beneficia de masurile de protectie speciala prevazute de actul normativ mentionat, implicit de a beneficia de masura de protectie speciala a plasamentului la bunica sa paterna cu toate consecintele ce decurg din aceasta masura.
Analizand prezenta cauza si prin raportarea la dispozitiile art. 8 din Conventia europeana a drepturilor omului, Curtea apreciaza ca cel putin pentru moment interesul copilului este de a ramane in plasament, interes care trece peste cel al parintelui de fi reunit cu copilul ( cauza Olsson c/ Suede, 24 martie 1988).
Fata de aceste considerente, Curtea, in baza dispozitiile art. 312 alin. 1, 2 Cod procedura civila , va respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sibiu impotriva sentintei civile nr. 20 din 13.01.2011 pronuntata de Tribunalul Sibiu – Sectia civila.
Legea nr. 272/2004 ; art.2, 50, 56 lit. b, 68.
Conventia europeana a drepturilor omului: art. 8.
Art. 68 din Legea nr. 272/2004 instituie atat obligatia directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de a verifica trimestrial imprejurarile care au stat la baza stabilirii masurilor de protectie speciala, dispuse de comisia pentru protectia copilului sau de instanta judecatoreasca, cat si obligatia ca in cazul in care imprejurarile prevazute la alin. (1) s-au modificat, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului sa sesizeze de indata comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta judecatoreasca, in vederea modificarii sau, dupa caz, a incetarii masurii.
Examinand aceste texte de lege, precum si celelalte dispozitii legale cu relevanta in materia masurii speciale de protectie a plasamentului, art. 50 si 56 din Legea nr. 272/2004, Curtea retine ca instanta de judecata are facultatea fie de a mentine masura de protectie speciala luata fata de copil, fie de a dispune incetarea masurii, cu redarea minorului familiei naturala, insa ceea ce urmeaza a lua in considerare la mentinerea sau incetarea masurii de protectie a plasamentului stabilita initial este interesul superior al copilului.
Interesul superior al copilului, poate fi dedus in lipsa unor criterii legale exprese, din necesitatea mentinerii masurii plasamentului, in contextul in care motivele care au stat la baza instituiri masurii de protectie subzista in prezent. O schimbare doar partiala a situatiei nu trebuie sa atraga incetarea masurii luate daca elementele esentiale care au fost avute in vedere au ramas aceleiasi.
Sectia pentru cauze cu minori si de familie - Decizia civila nr. 18/07 februarie 2011
Prin sentinta civila nr. 20 din 13.01.2011 pronuntata de Tribunalul Sibiu – Sectia civila s-a respins actiunea formulata de reclamanta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului S. in contradictoriu cu paratii G.I. , G.D. si G.P. pentru incetarea masurii de plasament pentru minora G.I.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut si motivat , in esenta, ca prin actiunea inregistrata la aceasta instanta sub nr. 5715/85/2010 petenta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului S. a solicitat, in contradictoriu cu paratii G.I., G.D., parinti minorei si G.P., bunica paterna incetarea masurii plasamentului la bunica paterna G.P., pentru minora G.I., nascuta la 24.08.1996, motivandu-se, in esenta, ca minora s-a aflat in sistemul de protectie speciala din anul 2001, deoarece la acel moment tatal sau era arestat, iar mama nu avea posibilitati materiale sa se ocupe de cresterea si ingrijirea copiilor sai, invocandu-se in drept prevederile Legii nr.272/2004.
Din probele administrate in cauza, instanta a retinut ca minora se afla in sistemul de protectie speciala din anul 2001, din cauza faptului ca tatal sau era arestat, iar mama nu realiza nici un venit si mai avea 4 copii in intretinere. De la acea data minora se afla in plasament la bunica paterna, G.P. , la care se afla si in prezent.
Potrivit art. 68 al.2 din Legea nr.272/2004 in cazul in care imprejurarile care au determinat luarea masurii de protectie s-au modificat, se poate dispune incetarea acestei masuri. In speta, singura imprejurare modificata este aceea a reintoarcerii tatalui in familie, dupa perioada de detentie, insa in ce priveste conditiile materiale, acestea nu s-au imbunatatit. Mama traieste din salariul de asistent personal, avand insa in plus grija unui copil cu handicap, in total are in intretinere 4 copii, dintre care unul, asa cum am aratat, prezinta grad de handicap grav. Tatal nu lucreaza, realizeaza venituri sporadic, din munci ocazionale. Parintii nu doresc sa se ocupe de cresterea, ingrijirea si educarea minorei, astfel ca aceasta este in continuare lipsita de ocrotire parinteasca.
Fata de aceste imprejurari, instanta constata ca nu s-au modificat imprejurarile care au determinat luarea masurii de protectie speciala, astfel ca avand in vedere dispozitiile art. 68 al. 2 si 69 al.3 din Legea nr.272/2008, va respinge actiunea.
Impotriva acestei sentinte civile a declarat recurs in termen, motivat reclamanta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului S., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand admiterea recursului, modificarea hotarari atacate in sensul admiterii actiuni introductive de instanta.
In dezvoltarea motivelor de recurs se sustine ca prin hotararea pronuntata prima instanta incalca dispozitiile art. 50,56 din Legea nr. 272/2004 , lege care indica in mod expres categorii de copii pentru care poate fi stabilita, respectiv , mentinuta o masura de protectie speciala, ca interesul minorei este de a creste alaturi de parinti sai si de cei 4 frati, cu care are o relatie foarte buna, se viziteaza , locuiesc in aceeasi localitate si este firesc ca minora sa fie atasata de bunica atata timp cat aceasta s-a ocupat de cresterea ei.
Recurenta reclamanta mai arata ca minora nu se mai afla in dificultate, ca mama a declarat ca in ipoteza incetarii masurii de protectie se va ocupa de cresterea minorei, astfel ca raportat la dispozitiile art. 50 din Legea nr. 274/2004, in cauza se impune incetarea masurii care nu ar avea un impact asupra dezvoltari ulterioare a minorei .
In drept, se invoca art. 304-304/1 Cod pr.civila, Legea nr.274/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului.
Prin decizia civila nr. 18 din 7 februarie 2011, Curtea de Apel Alba Iulia – Sectia pentru cauze cu minori si de familie, a respins ca nefondat recursul formulat de reclamanta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului S.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de recurs a retinut si motivat urmatoarele:
Recurenta reclamanta invoca in sustinerea motivelor de recurs cazul prev. de art.304 pct.9 Cod procedura civila.
Examinand actele si lucrarile dosarului prin prisma acestui motiv de recurs, instanta de recurs observa ca hotararea pronuntata nu este lipsita de temei legal si nici nu a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii.
Astfel, instanta de fond a facut o corecta aplicare a legii atat in ce priveste administrarea probelor, cat si in ceea ce priveste aprecierea lor, stabilind o corecta stare de fapt, solutia pronuntata fiind legala si temeinica sub aspectul criticat – respectarea principului interesului superior al copilului.
Potrivit art. 2 alin.3 din Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului (denumita in continuare Legea nr.272/2004) principiul interesului superior al copilului va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copii, intreprinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti
Art. 68 din acelasi act normativ instituie atat obligatia directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de a verifica trimestrial imprejurarile care au stat la baza stabilirii masurilor de protectie speciala, dispuse de comisia pentru protectia copilului sau de instanta judecatoreasca, cat si obligatia ca in cazul in care imprejurarile prevazute la alin. (1) s-au modificat, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului sa sesizeze de indata comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta judecatoreasca, in vederea modificarii sau, dupa caz, a incetarii masurii.
Potrivit art. 50 coroborat cu art. 56 lit. b) din Legea nr.272/2004, de masurile de protectie speciala, instituite de prezenta lege, beneficiaza copilul care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija parintilor din motive neimputabile acestora.
Examinand aceste texte de lege, precum si celelalte dispozitii legale cu relevanta in materia masurii speciale de protectie a plasamentului, Curtea retine ca instanta de judecata are facultatea fie de a mentine masura de protectie speciala luata fata de copil, fie de a dispune incetarea masurii, cu redarea minorului familiei naturala, insa ceea ce urmeaza a lua in considerare la mentinerea sau incetarea masurii de protectie a plasamentului stabilita initial este interesul superior al copilului.
Interesul superior al copilului, poate fi dedus in lipsa unor criterii legale exprese, din necesitatea mentinerii masurii plasamentului, in contextul in care motivele care au stat la baza instituiri masurii de protectie subzista in prezent. O schimbare doar partiala a situatiei nu trebuie sa atraga incetarea masurii luate daca elementele esentiale care au fost avute in vedere au ramas aceleiasi.
Examinand actele si lucrarile dosarului, Curtea de Apel apreciaza ca solutia instantei de fond a fost data cu respectarea principiului superior al copilului, nefiind incident cazul de recurs prev. de art.304 pct. 9 Cod procedura civila, invocat de recurenta prin motivele de recurs.
In concret, minora G.I. nascuta la data de 24.08.1996 in Sibiu, fiica lui G.I. si G.D. se afla in sistemul de protectie speciala din anul 2001, din cauza faptului ca tatal sau era arestat, iar mama nu realiza nici un venit si mai avea alti copii in intretinere. De la acea data minora se afla in plasament la bunica paterna, G.P., la care se afla si in prezent – Hotararea nr. 554/2001 , nr. 115/2003, nr. si nr.263/2006 al Comisiei pentru protectia copilului Sibiu .
Examinand actele si lucrarile dosarului, Curtea constata, ca minora continua sa se afle in dificultate , respectiv, in situatia prevazuta de art.56 lit.b) din legea mai sus enuntata; copil care in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija parintilor din motive neimputabile acestora si prin urmare, are dreptul la asistenta sociala, prin care sa i se asigure conditiile care sa-i permita dezvoltarea fizica, mintala, spirituala, morala si sociala, asa cum just a apreciat judecatorul de fond. .
Este adevarat, ca in Raportul de reevaluare detaliata a situatiei copilului intocmit de reclamanta, se recomanda incetarea masurii de plasament de la bunica paterna si redarea in familia naturala a minorei, insa aceasta recomandare nu poate fi impartasita de instanta.
Astfel, este de necontestat in cauza ca atat mama minorei, cat si tatal, nu doresc, cel putin pentru moment, sa se ocupe de minora si refuza reintegrarea minorei in familia naturala, motivand ca nu au conditii materiale.
Imprejurarea dovedita cauzei ca tatal minorei a fost liberat conditionat si presteaza munci ocazionale, ca mama minorei beneficiaza de un salariu de asistent personal pentru o alta fiica, iar relatiile dintre minora in cauza si familia naturala sunt bune, nu justifica incetarea masurii de plasament, in contextul in care parintii minorei mai au 4 copii minorei, dintre care unul incadrat in grad de handicap grav, iar conditiile de locuit sunt improprii , respectiv, locuiesc intr-un imobil, proprietate personala, compus din 2 camere, racordat la reteaua electrica, incalzirea se face cu lemne, iar alimentarea cu apa se face de la un robinet de la imobilul invecinat, astfel cum rezulta din Raportul de Raportul de reevaluare detaliata a situatiei copilului .
Curtea nu neaga faptul ca parintii sunt responsabili fata de evolutia si dezvoltarea copilului si ca fiecare copil ar trebui sa fie crescut de parintii sai naturali, insa atunci cand se constata ca cel putin pentru moment reintegrarea copilului in familia naturala nu este in interesul superior al copilului, instanta de judecata va decide mentinerea masuri de protectie, asa cum este cazul in speta.
Curtea, raportat la probatoriul administrat, constata ca situatia de fapt care a stat la baza instituirii masurii de protectie speciala a plasamentului s-a schimbat doar partial, insa elementele esentiale care au fost avute in vedere au ramas aceleiasi. Chiar daca parintii naturali au reluat legatura cu copilul,iar tatal a fost liberat conditionat , redarea minorei in familia naturala nu corespunde interesului superior al acestuia, atata timp cat probele dosarului releva ca parintii nu doresc sa se ocupe de minora, iar cel putin pentru moment schimbarea fortata a modului de viata pe care l-a deprins copilul ar fi daunator acestuia.
Curtea constata ca bunica paterna este actualmente singura persoana care se ocupa de acest copil si ii asigura stabilitate, iar fata de situatia de risc in care se afla minora, se impune mentinerea masurii de protectie speciala a plasamentului in favoarea acesteia.
Nu este de neglijat a se preciza ca minora, acum in varsta de 14 ani a declarat, in esenta, in cadrul audierii in fata judecatorului de fond ca doreste sa locuiasca in continuare cu bunica sa, G.P. si ca mentine legatura cu parinti sai , care o ajuta cu ce pot .
Curtea constata ca minora se afla la o varsta la care are capacitatea de a alege, maturitatea de a discerne, precum capacitatea de a-si identifica nevoile, relationarea cu parinti.
Este de principiu, ca optiunea minorului nu poate fi unicul considerent
determinant pentru mentinerea sau incetarea masurii de protectie speciala , insa optiunea minorului poate fi un argument suplimentar numai atunci cand acesta se afla la o varsta la care are capacitatea de a intelege ca redarea in familia naturala ar avea consecinte daunatoare asupra dezvoltarii sale psihice, cresterii si educarii sale, asa cum este cazul in speta..
Curtea nu neaga faptul ca potrivit art. 86 alin. 1 din Codul familiei obligatia de intretinere exista, printre altele, intre bunici si nepoti. Insa, atata timp cat minora se afla intr-o situatie de risc, respectiv, in situatia prevazuta de art. 56 lit. b) din Legea nr. 272/2004, ea are dreptul de a beneficia de masurile de protectie speciala prevazute de actul normativ mentionat, implicit de a beneficia de masura de protectie speciala a plasamentului la bunica sa paterna cu toate consecintele ce decurg din aceasta masura.
Analizand prezenta cauza si prin raportarea la dispozitiile art. 8 din Conventia europeana a drepturilor omului, Curtea apreciaza ca cel putin pentru moment interesul copilului este de a ramane in plasament, interes care trece peste cel al parintelui de fi reunit cu copilul ( cauza Olsson c/ Suede, 24 martie 1988).
Fata de aceste considerente, Curtea, in baza dispozitiile art. 312 alin. 1, 2 Cod procedura civila , va respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sibiu impotriva sentintei civile nr. 20 din 13.01.2011 pronuntata de Tribunalul Sibiu – Sectia civila.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Minori
Majorare pensie de intretinere. Venituri obtinute in strainatate - Sentinta civila nr. 159 din data de 21.02.2018Revizuire. Inscrisuri doveditoare. - Decizie nr. 106 din data de 20.06.2018
Revizuire. Existenta unor hotarari potrivnice. - Decizie nr. 405 din data de 25.04.2018
Personal bugetar. Salarizare. Sporuri. - Decizie nr. 716 din data de 27.06.2018
Expropriere. Termenul de emitere a hotararilor de stabilire a cuantumului despagubirilor de catre expropriator - Decizie nr. 522 din data de 16.05.2018
Concediere. Desfiintare post. Cauza reala si serioasa. - Decizie nr. 433 din data de 25.04.2018
Amnistie potrivit Legii nr.125/2014. Neincludere indemnizatie aferenta stabilirii domiciliului obligatoriu. - Decizie nr. 435 din data de 25.04.2018
Cerere de chemare in garantie. Conditii de admisibilitate. - Decizie nr. 232 din data de 07.03.2018
Salarizare. Existenta unor hotararii judecatoresti irevocabile prin care s-a stabilit dreptul de a avea inclus in indemnizatie indexarile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007. - Decizie nr. 219 din data de 07.03.2018
Competenta materiala. Aplicarea Deciziei (RIL) nr. 18/2016 a Inaltei Cur?ii de Casa?ie ?i Justi?ie. - Sentinta civila nr. 34 din data de 13.02.2018
Salarizare. Situatia in care se pastreaza salariul de baza aferent lunii iulie 2016. - Decizie nr. 13 din data de 09.02.2018
Actiune in constatare. Competenta materiala. - Sentinta civila nr. 32 din data de 08.02.2018
Legalitatea ordinului prefectului avand ca obiect cuantumul sporului pentru condi?ii vatamatoare acordat func?ionarilor publici in baza art. 3^1 alin. 1 din OUG 57/2015. - Decizie nr. 4718 din data de 27.11.2017
Limitele dreptului de apreciere al organului fiscal in stabilirea cuantumului onorariului de avocat. - Decizie nr. 3313 din data de 13.10.2017
Recunoa?terea dreptului de deducere cu privire la cheltuielile aferente edificarii imobilelor care au facut obiectul unor tranzac?ii. Importan?a folosirii imobilului ca locuin?a personala. - Decizie nr. 3385 din data de 18.10.2017
Decizie de instituire a masurilor asiguratorii. Condi?ia motivarii acesteia de catre organul fiscal. - Decizie nr. 4531 din data de 22.11.2017
Modificare documenta?ie de urbanism vs. indreptare eroare materiala. - Decizie nr. 2746 din data de 26.09.2017
Masurile de remediere luate de autoritatea contractanta in conf. cu art.3 din Legea nr.101/2016. Posibilitatea de revenire asupra raportului procedurii aprobat de conducatorul acesteia. - Decizie nr. 2295 din data de 23.08.2017
Obliga?ia ter?ului poprit de a plati penalita?i de intarziere. Momentul datorarii acestora. - Decizie nr. 2288 din data de 09.08.2017
Timbrul de mediu achitat pentru transcrierea unui autoturism cumparat din Romania. Legalitatea refuzului de restituire. - Hotarare nr. 1883 din data de 14.06.2017