Desi este incontestabila suferinta incercata de sora si fratele victimei, la cuantificarea daunelor morale cuvenite acestora trebuie avut in vedere ca, prin evolutia lor fireasca viitoare, nu vor resimti lipsa surorii in aceeasi masura ca tatal lor, ...

     Desi este incontestabila suferinta incercata de sora si fratele victimei, la cuantificarea daunelor morale cuvenite acestora trebuie avut in vedere ca, prin evolutia lor fireasca viitoare, nu vor resimti lipsa surorii in aceeasi masura ca tatal lor, care sufera de mai multe boli cronice, a ramas singur si lipsit de un sprijin la batranete. Prin urmare, instanta de apel a gresit atunci cand a egalizat compensatiile acordate cu titlu de daune morale, fiindca amplitudinea suferintelor unui parinte care a pierdut astfel un copil care constituia un ultim sprijin material si moral la batranete nu este egala si comparabila cu suferintele psihice ale fratilor, care intre timp, nu mai traiesc si gospodaresc impreuna la acelasi domiciliu unde a trait victima cu tatal sau.


     Constata ca prin sentinta penala nr. 120/17.11.2010 a Judecatoriei Tg. Secuiesc, inculpatul  J.I. , a fost condamnat la pedeapsa principala de 2 ani si 9 luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta si pedepsita de art. 178 al.1 si al.2 Cod penal.
In baza dispozitiilor art. 71 alin. 1 si alin. 2 Cod penal, inculpatului i-a fost aplicata pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute la art. 64 alin. 1 litera „a”, teza a II-a si lit.”b” Cod penal, de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si pana la terminarea executarii pedepsei, pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei. 
     In baza dispozitiilor art. 81-82 Cod penal, s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei principale pe o durata de 4 ani si 9 luni, ce constituie termen de incercare.
     In baza dispozitiilor art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale s-a dispus si suspendarea executarii pedepsei accesorii.
Inculpatului i s-a atras atentia asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
     Au fost admise in parte pretentiile formulate de partile civile B.S., B. B., respectiv, M.K., inculpatul J.I., fiind obligat la plata sumei de 3.973 lei, cu titlu de despagubiri civile catre partile civile B.S., B. B., respectiv, M.K., in solidar.
     Inculpatul J.I. a mai fost obligat la plata sumei de 50.000 lei cu daune morale catre partea civila B.S. si a sumei de cate 20.000 lei cu daune morale catre partile civile B.B. si M.K.
     In baza Contractului de asigurare de raspundere civila auto obligatorie Seria RO/01/TO/XZ nr. 001040211, incheiat la data de 7 august 2008, asiguratorul de raspundere civila auto obligatorie, SC Asigurarea Romaneasca-ASIROM-Vienna Insurance Goup SA, a fost obligat in locul inculpatului J.I. la plata urmatoarelor sume: 3.973 lei cu titlu de despagubiri civile catre partile civile B.S., B.B., si M.K., in solidar; 50.000 lei cu daune morale catre partea civila B.S. si suma de cate 20.000 lei cu daune morale catre fiecare dintre partile civile B.B. si M.K., in total suma de 93.973 lei.
Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 2.400 lei, cheltuieli judiciare catre stat.
De asemenea asiguratorul de raspundere civila auto obligatorie SC Asigurarea Romaneasca-ASIROM-Vienna Insurance Goup SA, a fost obligat la plata sumei de 2000 lei, cheltuieli judiciare catre partile civile B.S., B. B., respectiv, M.K., in solidar.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut, in esenta, faptul ca, la data de 15 octombrie 2008, in jurul orelor 13,00, inculpatul J.I.  a condus autoturismul marca Dacia 1304 cu nr. de inmatriculare CV – 01 – KCY, pe DN 11, in sensul de rulare dinspre mun. Tg. Secuiesc, spre mun. Onesti, jud. Bacau, in autoturism, pe bancheta dreapta – fata se afla numita B.O., cu care inculpatul era in relatii apropiate.
     La iesirea din com. Lemnia, in zona km 71+100 m, inculpatul s-a angajat intr-o manevra de depasire neregulamentara a doua autovehicule care circulau cu viteza redusa in fata sa, a patruns pe sensul opus de circulatie si a intrat in coliziune cu autotractorul marca DAF, cu nr. de inmatriculare BH -27-MET, care tracta semiremorca nr. de inmatriculare BH-80-GXB, condus regulamentar de martorul B.M., iar in urma impactului a rezultat decesul numitei B.O.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, sub aspectul cuantumului si a modalitatii de executare, prima instanta a avut in vedere gradul de pericol social concret al faptei savarsite, circumstantele reale de savarsire mai sus aratate, urmarile faptei, circumstantele personale ale inculpatului, in sensul ca acesta se afla la primul contact cu legea penala si este caracterizat pozitiv in societate, limitele pedepsei prevazute de lege, context in care a apreciat ca prin aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevazut de lege, chiar si fara executare, avand in vedere criteriile prevazute la art. 81 alin. 1 Cod penal, scopul educativ al pedepsei aplicate va putea fi atins.
Cu privire la latura civila a procesului penal, prima instanta a retinut faptul ca in conformitate cu dispozitiile art. 14 si urmatoarele Cod procedura penala, B.S., tatal victimei, B.B. si M.K., fratele, respectiv, sora victimei, s-au constituit parti civile cu urmatoarele sume: suma de 65.000 lei cu titlu de despagubiri civile, reprezentand cheltuielile de inmormantare ale victimei, suma solicitata de catre cele trei parti civile in solidar, suma de 100.000 lei, cu titlu de daune morale catre partea civila B.S., respectiv, sumele de cate 50.000 lei fiecare, cu titlu de daune morale catre partile  civile B.B. si M.K., conform constituirii de parte civila, depusa la dosar la fila nr.151.
In motivarea constituirii de parte civila, se arata faptul ca victima B.O. a fost un ajutor material si moral precum si un sprijin permanent al familiei, iar pierderea ei a cauzat  o suferinta imensa.
Cu privire la despagubirile materiale solicitate, se arata ca acestea au reprezentat cheltuielile de inmormantare si pomana traditionala.
Raportat la suma solicitata de 65.000 lei cu titlu de despagubiri civile, prima instanta a retinut faptul ca prin acte acestia au justificat numai suma de 815 lei, respectiv suma de 258 lei, conform facturii fiscale si chitantei, ambele din data de 16 octombrie 2008, depuse la dosar la fila nr. 177, iar din declaratiile de martor ale numitelor B.R. si B.C., prima instanta a retinut faptul ca pomana traditionala in memoria victimei a avut loc la Casa de Cultura din comuna Bretcu,  pomana la care au participat intre 220 – 240 persoane, iar costul unui meniu a fost de maxim 10 lei.
Totodata, din cuprinsul Adeverintei nr. 113 din data de 21 iunie 2010, emisa de catre Centrul Cultural Bretcu si depusa la fila nr. 187, s-a retinut faptul, ca pomana victimei a avut loc la data de 20 octombrie 2008, iar partile civile au platit taxa de inchiriere a unei sali in suma de 300 lei, precum si 200 lei reprezentand vesela inchiriata pentru 200 persoane.
Astfel, din despagubirile civile solicitate, partile civile au justificat numai suma totala de 1.576 lei, suma la care se adauga si contravaloarea meniului pentru maxim 240 persoane ( cate 10 lei pe fiecare persoana ), in total suma de 3973 lei, din suma solicitata de 65.000 lei.
Cu privire la cuantumul daunelor morale solicitate, prima instanta, avand in vedere declaratiile martorilor audiati in cauza (D.I., B.R., B.C. ), a retinut ca intr-adevar tatal, respectiv, fratele si sora victimei prin decesul intempestiv si violent al victimei au suferit si un prejudiciu de natura psihica care poate fi acoperit printr-o suma de bani cu titlu de daune morale, insa fara ca prin solicitarea acestor daune morale sa se urmareasca imbogatirea fara just temei, motiv pentru care avand in vedere si practica judiciara in materie, prima instanta a apreciat ca sumele solicitate de 100.000 lei, respectiv,  cate 50.000  lei ( in total suma de 200.000 lei ) sunt exagerate si ca suma de 50.000 lei,  cu titlu de  daune morale catre partea civila B.S., respectiv sumele de cate 20.000 lei cu titlu de  daune morale catre partile civile B.B. si M.K., acopera si sunt indestulatoare raportat la prejudiciul de natura psihica cauzat prin decesul victimei.
Impotriva acestei sentinte, in termenul legal, au declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Tg. Secuiesc, inculpatul si partile civile invocand motive de nelegalitate si netemeinicie.
Prin memoriu cu motivele de apel Parchetul de pe langa Judecatoria Tg. Secuiesc a sustinut ca in mod eronat prima instanta la obligat pe inculpat la plata de despagubiri catre partile civile. Asiguratorul de raspundere civila obligatorie fiind persoana care raspunde direct si singur la plata de despagubiri catre partile civile.
In motivarea apelului declarat inculpatul, prin aparatorul sau ales, a sustinut ca pedeapsa aplicata nu a fost just individualizata, iar sentinta atacata este gresita si in ceea ce priveste modul de solutionare a laturii civile, asa cum a statuat ICCJ prin Decizia nr. 1 din 28.03.2005 a Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In motivarea apelului declarat partile civile au invocat gresita stabilire a cuantumului despagubirilor morale acordate de prima instanta, sustinand ca victima a fost cea care a avut grija de tatal si de fratii sai, iar decesul acesteia a provocat o suferinta enorma familiei, insa instanta a subapreciat aceasta pierdere, solicitand admiterea despagubirilor morale astfel cum au fost precizate la instanta de fond.
Prin decizia penala nr.9/A/27.01.2011, Tribunalul Covasna a admite apelurile declarate, cu exceptia celui declarat de partea civila B.S.,  desfiintand hotararea in ceea ce priveste individualizarea pedepsei principale, stabilirea cuantumului despagubirilor morale acordate partilor civile B.B. si M.K. gresita obligare a inculpatului la plata despagubirilor civile si stabilirea cuantumului cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul.
     Rejudecand cauza in aceste limite, instanta de apel a redus pedeapsa aplicata inculpatului J.I., pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 178 al. 1 si 2 C. pen., de la 2 ani si 9 luni inchisoare la 2 ani inchisoare, mentinand aplicarea dispozitiilor art. 81 Cod penal, pentru inculpat termen de incercare de 4 ani.
Din sentinta atacata au fost inlaturate dispozitiile privind obligarea inculpatului la plata catre partile civile B.S., B. B., respectiv, M.K. de despagubiri civile, reprezentand daune materiale si daune morale; cuantumul daunelor morale la care a fost obligat asiguratorul de raspundere civila sa plateasca partilor civile B.B. si M.K. a fost majorat de la suma de cate 20.000 lei la cate 50.000 lei pentru fiecare, in final asiguratorul de raspundere civila urmand sa plateasca partilor civile suma totala de 153.973 lei cu titlu de despagubiri civile.
Prin aceeasi decizie, a fost redus cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul sa plateasca statului de la suma de 2.400 lei la 2.000 lei, fiind mentinute celelalte dispozitii ale sentintei.
Apelul declarat de partea civila B.S.  impotriva aceleiasi sentinte a fost respins, ca nefondat.
Pentru a pronunta aceasta decizie, Tribunalul Covasna a constatat ca prima instanta, pe baza probatoriului administrat, a stabilit in mod corect starea de fapt si incadrarea juridica a faptei, a facut o analiza detaliata a probelor pe baza carora a stabilit vinovatia inculpatului la comiterea infractiunii de ucidere din culpa, prev. de art. 178 al. 1 si 2 Cod penal.
Dat fiind ca prin raportul de expertiza tehnica aflat la dosarul cauzei s-a retinut ca si cauza care a favorizat producerea evenimentului rutier viteza autotrenului condus de martorul B.M., care a intrat in coliziune cu autoturismul condus de catre inculpat, s-a apreciat ca acest aspect constituie o circumstanta reala de individualizare a pedepsei, care a fost astfel redusa.
In ceea ce priveste latura civila a cauzei, Tribunalul a retinut ca in temeiul art. 54 si 55 din Legea nr. 136/1995, partea civila are un drept la actiune direct impotriva asiguratorului, sau un drept la actiune impotriva inculpatului si a partii responsabile civilmente, in temeiul dreptului comun (art. 999, 1003 Cod civil). Partea civila nu poate cumula aceste drepturi la actiune, deoarece s-ar ajunge la dubla reparare a prejudiciului, avand in vedere ca intre asigurator, pe de o parte, si inculpat, pe de alta parte, nu exista solidaritate, aceasta nefiind prevazuta in mod expres in contractul de asigurare; in aceste conditii, s-a apreciat ca obligarea in solidar la plata despagubirilor civile a inculpatului si a asiguratorului reprezinta o solutie gresita din punct de vedere juridic, ce nu tine seama de faptul ca natura juridica a obligatiei asumate de societatea de asigurare prin incheierea contractului de asigurare cu asiguratul este total diferita de raspunderea pentru fapta altuia reglementata de art. 1000 al. 1 Cod civil, precum si de raspunderea comitentului la care se refera al. 3 al aceluiasi articol.
Sub aspectul daunelor morale pretinse de partile civile, s-a apreciat ca, in mod neechivoc, decesul victimei, a produs partilor civile – tata si frati – suferinte psihice ce se circumscriu notiunii de prejudiciu moral patrimonial, astfel incat, in mod corect s-a retinut ca se justifica pe deplin acordarea unor despagubiri morale, in compensarea acestor traume sufletesti.
S-a retinut insa ca stabilirea unui cuantum diferentiat al daunelor morale acordate partilor civile nu se justifica. Asa cum rezulta din declaratiile martorilor D.I. si B.R., dupa despartirea parintilor, victima B.O. si-a ingrijit tatal si pe cei doi frati, ea se ocupa si de treburile gospodaresti, astfel, in cauza nu s-a dovedit imprejurarea ca legaturile afective dintre tata si victima, erau mai intense decat intre victima si cei doi frati care practic dupa despartirea parintilor au fost ingrijiti de catre aceasta.  
Plecand de la premiza ca despagubirile acordate cu titlu de daune morale nu sunt menite a avea un caracter represiv, ci reparator, apreciind ca suma de 100.000 lei solicitata de catre partea civile B.S., fiind una exagerata fata de imprejurarile cauzei, Tribunalul a respins ca nefondat apelul declarat de catre aceasta parte civila.
In ceea ce priveste stabilirea cuantumului cheltuielilor judiciare avansate de catre stat, s-a constatat ca suma de 2400 lei stabilita in sarcina inculpatului de catre Judecatorie este exagerata. Astfel, cheltuielile avansate de catre stat in faza de urmarire penala au fost de 1720 lei, iar cele privind efectuarea actelor procedurale in cursul judecatii au fost de 280 lei, din care suma de 50 lei reprezentand onorariu partial al aparatorului din oficiu, avansata din fondurile Ministerului Justitiei prin incheierea din 31 martie 2010.
Impotriva acestei decizii, in termen legal, a declarat recurs asiguratorul S.C. Asigurarea Romaneasca Asirom Vienna Insurance Group S.A., prin S.C. ASIROM S.A. Sucursala Covasna, invocand cazurile de casare prev. de art.3859 pct.9, 10 si 171 Cod procedura penala, solicitand casarea hotararii instantei de apel si mentinerea sentintei Judecatoriei Tg. Secuiesc.
In dezvoltarea motivelor de recurs, asiguratorul a invederat ca marirea cuantumului daunelor morale acordate partilor civile B.B. si M.K. este netemeinica si nelegala; desi instanta de apel a retinut ca nu se justifica departajarea acordarii unor daune morale diferite in cuantum intre tata si frati, date fiind relatiile puternice pe care le-au avut cu victima, a respins apelul partii civile B.S. pe motivul ca scopul daunelor morale este unul reparatoriu si nu represiv si trebuie pastrata proportionalitatea mijloacelor utilizate in atingerea scopurilor propuse; instanta de apel a gresit atunci cand a egalizat compensatiile acordate cu titlu de daune morale, fiindca amplitudinea suferintelor unui parinte care a pierdut astfel un copil care constituia un ultim sprijin material si moral la batranete nu este egala si comparabila cu suferintele psihice ale fratilor, care intre timp, nu mai traiesc si gospodaresc impreuna la acelasi domiciliu unde a trait victima cu tatal sau; recurentul a invocat Ordinul nr.8/2008 emis de Presedintele C.S.A., conform caruia daunele morale se acorda in conformitate cu legislatia si jurisprudenta din Romania.
     Examinand decizia recurata in raport de toate actele si lucrarile aflate la dosarul cauzei si avand in vedere motivele de recurs invocate, dar si dispozitiile art.3856 alin.1 si 2 Cod procedura penala, Curtea constata ca recursul este fondat pentru urmatoarele considerente:
     Instantele de fond au retinut in mod legal si temeinic ca prin decesul victimei B.O., produs in accidentul rutier ce a avut loc in data de 15.10.2008 din culpa inculpatului J.I., tatal si fratii acesteia au suferit o imensa pierdere pentru a carei alinare se cuvin a fi acordate compensatii banesti.
     De altfel, B.S. (tatal victimei), M.K. (sora) si B.B. (fratele) si-au manifestat vointa de a participa in acest proces penal in calitate de parti civile, solicitand, pe langa daunele materiale si daune morale, tatal, in cuantum de 100.000 lei, iar fratii si surorile cate 50.000 lei
     Din probele administrate in fata primei instante a rezultat puternica legatura existenta intre tata si fiica decedata, respectiv, intre aceasta si fratii sai, sprijinul pe care victima accidentului l-a constituit pentru familie, ulterior despartirii parintilor.
     Curtea a constatat insa ca cei trei frati aveau varste relativ apropiate, m.k. (nascuta in 03.12.1979) intemeindu-si propria familie inca din data de 05.05.2005, iar B.B. (nascut in 10.09.1982), desi a locuit cu tatal sau, a fost si plecat din tara, lucrand in strainatate, conform declaratiei martorului B.C., var primar cu partile civile (fila 199 dosar prima instanta).
     Desi este incontestabila suferinta incercata de sora si fratele victimei, la cuantificarea daunelor morale cuvenite acestora trebuie avut in vedere ca, prin evolutia lor fireasca viitoare, nu vor resimti lipsa surorii in aceeasi masura ca tatal lor, care sufera de mai multe boli cronice, a ramas singur si lipsit de un sprijin la batranete.
     Desi este evident ca in speta, intretinerea acordata de victima familiei era benevola si consecinta fireasca a bunelor relatii dezvoltate in cadrul familiei, Curtea are in vedere si imprejurarea ca, potrivit Codului Familiei, descendentul este obligat la intretinere inaintea ascendentului, iar fratii si surorile isi datoreaza intretinere dupa parinti, insa inaintea bunicilor (art.89).
     In plus, necesitatea acestei diferente de tratament sub aspectul cuantumului despagubirilor a fost recunoscuta si de catre partile civile, care si-au formulat pretentiile in mod diferit, tatal solicitand 100.000 lei cu titlu de daune morale, iar fratii cate 50.000 lei.
     Asa fiind, constatand ca prin decizia recurata s-a facut o gresita aplicare a dispozitiilor legii civile privind raspunderea pentru fapta proprie (art.998-999 Cod civil), fiind deci incident doar cazul de casare prev. de art.3859 pct.171 Cod procedura penala, nu si cele prev. de art.3859 pct.9 si pct.10 Cod procedura penala, Curtea a admis recursul formulat de asiguratorul S.C. Asigurarea Romaneasca ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A., prin S.C. ASIROM S.A. Sucursala Covasna impotriva deciziei penale nr.9/A/27.01.2011, pronuntata de Tribunalul Covasna in dosar penal nr. 188/322/2010, care a fost casata sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate partilor civile B.B. si M.K..
Rejudecand in aceste limite, retinand puternicele legaturi afective existente intre victima accidentului rutier din data de 15.10.2008 si fratii sai, cuantumul daunelor morale pe care asiguratorul S.C. Asigurarea Romaneasca Asirom Vienna Insurance Group S.A., prin S.C. ASIROM S.A. Sucursala Covasna a fost obligat sa le plateasca partilor civile B.B. si M.K. a fost redus de la cate 50.000 lei la cate 40.000 lei, astfel incat asiguratorul urmeaza a plati partilor civile suma totala de 133.973 lei cu titlu de despagubiri civile.
Celelalte dispozitii ale deciziei recurate au fost mentinute.
     In baza art.192 alin.2 Cod procedura penala, recurenta a fost obligata sa plateasca statului cu titlu de cheltuieli judiciare suma de 250 lei.
     
     (Decizia penala nr.324/R din 28 aprilie 2011; dosar nr. 188/322/2010)
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
??

??

??

??




7