Tipuri de actiuni in contencios administrativ. Actul atacat in justitie poate fi atat actul administrativ tipic, ca manifestare unilaterala de vointa, cat si actl administrativ atipic, adica tacerea, respectiv refuzul nejustificat, ca acte asimilate actlu

Tipuri de actiuni in contencios administrativ. Actul atacat in justitie poate fi atat actul administrativ tipic, ca manifestare unilaterala de vointa, cat si actl administrativ atipic, adica tacerea, respectiv refuzul nejustificat, ca acte asimilate actlui administrativ unilateral.

            Prin sentinta civila nr. 6972/CA/07.12.2012 Tribunalul Brasov-sectia a II-a civila, de contencios administrativ  si fiscal a admis  exceptia lipsei calitatii procesuale pasive si in consecinta a respins actiunea formulata si precizata de reclamantii C.R. si C.N. in contradictoriu cu paratele DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE B si ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE B ca fiind introdusa impotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
Prima instanta a constatat ca prin cererea inregistrata la sediul sau sub nr. de mai sus, reclamantii C.R. si C.N. in contradictoriu cu paratele ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE B si DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE B, au solicitat obligarea acestora la plata sumei de 26.360 lei cu titlu de TVA platit in plus la achizitionarea unui imobil, cu cheltuieli de judecata (precizare de actiune, fila 33 la dosar).
In motivarea cererii se arata ca, la data de 30.10.2009, reclamantii au achizitionat de la SC L... SA un apartament. La acea data erau in vigoare prevederile art. 134 ind. 1 al. 6 din CF care precizau ca: ”pentru livrarile de bunuri corporale, inclusiv de bunuri imobile, data livrarii este data la care intervine transferul dreptului de a dispune de bunuri ca un proprietar”. Prin urmare, faptul generator cu privire la exigibilitatea TVA a intervenit la data de 25.03.2010, cand a fost incheiat contractul in forma autentica. La acea data era in vigoare cota de TVA de 5%, cf. Leg. 571/2003 privind Codul Fiscal.
Desi reclamantii ar fi trebuit sa beneficieze de prevederile art. 140 al. 2 ind. 1 din CF si au declarat acest lucru in contractul autentic de vanzare-cumparare, vanzatoarea a perceput TVA de 19%, urmand ca, in eventualitatea unui raspuns favorabil la o adresa facuta de aceasta catre DGFP, sa-i fie restituita reclamantilor diferenta. Vanzatoarea nu a primit un raspuns favorabil si, intre timp, a intrat in procedura insolventei.
Reclamantii se considera indreptatiti sa li se restituie cota de 14% achitata in plus cu titlu de TVA. Se arata ca au parcurs procedura prealabila, dar ca parata nu  le-a comunicat vreun raspuns..
            Prin intampinarile depuse la dosar paratele Administratia Finantelor Publice B si Directia Generala a Finantelor Publice B au invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive. Paratele arata ca reclamantii solicita restituirea unei sume cu titlu de pretentii, ca urmare a unor raporturi juridice, de natura contractuala, incheiate de acestia cu SC L. SA. Doar intemeierea actiunii pe prevederi fiscale nu pot justifica legitimarea procesuala pasiva a paratelor, intre reclamanti si parate neexistand nici un raport de drept substantial fiscal.
Intr-adevar, reclamantii au incheiat un contract de vanzare-cumparare cu SC L. SA sub conditia regularizarii TVA-ului perceput de aceasta, regularizare pe care urmeaza sa o faca vanzatoarea si, astfel, aceasta sa-i restituie diferenta de suma perceputa in plus, in opinia reclamantilor. Reclamantii omit sa precizeze care sunt conditiile legale, care sunt procedurile de urmat, care sunt competentele in clarificarea pretului sub aspectul componentei TVA, modalitatea de restituire, persoana care poate fi obligata, in conditiile legii, la restituire.
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a fost unita cu fondul.
Analizand actele si lucrarile dosarului si, deliberand cu prioritate asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratelor ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE B si DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE B, prima  instanta a  retinut urmatoarele:
La data de 30.10.2009 reclamantii C.R. si C.N. au incheiat cu SC L. SA contractul de vanzare-cumparare prin care au achizitionat un apartament situat in  B, pretul fiind achitat integral anterior perfectarii contractului. Potrivit acestui contract pretul apartamentului cuprinde si TVA- ul in litigiu, respectiv suma de 29.360 lei, reprezentand cota de 19% din pret.
Instanta a avut in vedere ca pretul este un element al contractului partilor, iar TVA-ul este o componenta a acestui pret (ca si alte taxe suportate de constructor - persoana juridica, respectiv CAS, accize, impozit pe venit, etc) asa incat o parte din pret poate fi solicitata doar de la vanzator , respectiv  SC  L. SA, societatea care a incasat pretul apartamentului dobandit de reclamanti, inclusiv suma pretins a fi platita cu titlu de TVA de catre acestia.
Doar persoanele juridice platesc TVA (si, ca exceptie, persoanele fizice inscrise la administratiile fiscale ca platitori de TVA, fara a fi cazul reclamantului), iar beneficiarii - cumparatorii imobilelor - suporta , prin plata pretului, aceasta taxa.
Imprejurarea ca persoana juridica este obligata sa evidentieze in documentele contabile aceasta taxa, nu face din consumatorul - beneficiar un platitor de TVA, cu drepturi si obligatii privitoare la aceasta taxa, si este lipsit de relevanta ca aceasta suma s-a varsat la bugetul de stat de catre vanzator.
Astfel, intre reclamantii si institutiile parate, in opinia instantei de fond, nu exista nici un raport juridic de drept substantial fiscal.
In aceste conditii, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a fost admisa, si in consecinta,  actiunea reclamantilor in contradictoriu cu paratele ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE B si DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE B  a fost respinsa ca fiind introdusa impotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
           Curtea, cercetand cuprinsul inscrisurilor existente la dosar,
- tinand cont ca sediul materiei in ceea ce priveste obiectul actiunii in contencios administrativ il constituie art. 8 din Legea nr. 554/2004, ca din analiza art. 8 alin. 1 rezulta faptul ca actul atacat in justitie este atat actul administrativ tipic, ca manifestare unilaterala expresa de vointa, cat si actul administrativ atipic, adica tacerea, respectiv refuzul nejustificat, ca acte asimilate actului administrativ unilateral,
- vazand ca in speta, raportat la DGFP B, reclamantii invoca un refuz in opinia lor nejustificat de a le rezolva o cerere privitoare la restituirea unei sume cu titlu de TVA platit in plus la achizitionarea unui imobil, ceea ce denota ca actiunea dedusa judecatii are ca obiect refuzul apreciat de catre reclamanti ca fiind nejustificat, pe care insa numai instanta il poate cenzura sub acest aspect,

 apreciaza ca la fond s-a interpretat gresit natura juridica a  acestui litigiu, atata timp cat refuzul unui organ al administratiei de stat de a emite un act administrativ desi trebuia sa o faca, precum si refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes  legitim, produc efecte juridice intocmai ca si actele administrative propriu-zise. De aceea, aceste inactiuni ale administratiei prin care se produc prejudicii unor persoane sunt asimilate actelor administrative, si pot face obiectul unui control pe cale contenciosului administrativ. Prin urmare, calea unei actiuni in contencios administrativ este deschisa nu doar celui care contesta actul administrativ tipic, ci si celui care ataca in justitie actul administrativ atipic (asimilat), adica al tacerii administratiei, respectiv al refuzului nejustificat.
          Reclamantii, prin aparatorul ales, s-au adresat in prealabil DGFP B cu o petitie scriptica, intemeiata juridic, insa pana la momentul demararii procedurii judiciare nu li s-a raspuns in nici un fel, considerent fata de care au apelat, in principal,  la procedura reglementata prin dispozitiile Legii nr. 554/2004, aspect de care prima instanta nu a tinut cont. Mai exact, functie de categoria de actiune incidenta, urma a se verifica daca tacerea administratiei publice si respectiv refuzul rezolvarii cererii, datata 24.02.2012, sunt justificate, si in caz afirmativ sa se treaca la realizarea dreptului pretins. Or, in speta, s-a apreciat in mod gresit ca parata DGFP B nu are calitate procesuala desi instanta de fond a fost investita legal sa decida asupra corectitudinii sau incorectitudinii refuzului acestei parate de a se pronunta asupra cererii adresata de reclamanti.
           Cu privire la solutia exceptiei lipsei calitatii procesuale a AFP B, Curtea apreciaza ca  este intemeiata, sesizarea preliminara adresandu-se  doar DGFP B.
            In consecinta, sesizand ca prima instanta a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului, facand aplicatiunea dispozitiilor art. 312 alin. 1 si 5 Cod procedura civila, admite in parte recursul declarat si  caseaza in parte sentinta atacata sub aspectul admiterii exceptiei lipsei calitatii procesual pasive a DGFP B si in consecinta respinge aceasta exceptie si trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotararea casata partial, care astfel va purcede la  judecarea cauzei in aceste limite, adica numai cu privire la ceea ce s-a desfiintat. Mentine dispozitiile referitoare la admiterea exceptiei lipsei calitatii procesual pasive a AFP B.

              Decizia nr. 3288/R din 19 iunie 2013,  dosar nr. 4949/62/2012 – redactat judecator MF