Procedura insolventei. Contestatie la tabelul creditorilor. Clauza penala in contractele de leasing. Reducerea daunelor interese cu valoarea bunului valorificat.

- art. 1070, art. 1066 ,  art. 1069 vechiul Cod civil;
- art.  1541 noul Cod civil.

            Prevederile art. 1070 din vechiul Cod civil, respectiv  art. 1541 noul Cod civil permit judecatorului sa reduca penalitatea stabilita de parti prin clauza in cazul in care obligatia principala a fost executata in parte. Creditoarea a solicitat daunele interese in baza clauzei penale reprezentand obligatia principala, respectiv ratele de leasing viitoare calculate pana la sfarsitul contractului, iar prin valorificarea bunului aceasta clauza a fost acoperita partial, fiind astfel executata partial, astfel incat in mod corect s-a procedat la reducerea valorii daunelor interese cu valoarea bunului. Prin deducerea valorii bunului, daunele interese isi pastreaza o valoare superioara obligatiei principale reprezentata de valoarea ratelor de leasing viitoare.

Sectia civila, pentru cauze cu minori si de familie, de conflicte de munca si asigurari sociale - decizia nr.  814/R/17 aprilie 2013, C.B.

Asupra recursului de fata:
Constata ca prin sentinta civila nr. 269/Sind din data de 31 ianuarie 2013 Tribunalul Brasov a  respins contestatia formulata de catre creditoarea S.C. T.L. IFN S.A, inregistrata la grefa instantei la data de 03.08.2012, impotriva tabelului preliminar rectificat al creditorilor debitoarei S.C. R.L. S.R.L. – in faliment, intocmit de catre lichidatorul R&P S.P.R.L. in dosarul nr. 4589/62/2011 la data de 24.07. 2012.
In motivarea hotararii se arata ca administratorul judiciar a intocmit tabelul preliminar rectificat al creantelor in care creditoarea a fost inscrisa cu suma de 554.784,77 lei. Administratorul judiciar a respins cererea de creanta pentru suma de 299.889,04 lei.
Judecatorul sindic a constatat ca pe calea contestatiei impotriva tabelului preliminar rectificat al creantelor se invoca in esenta forta obligatorie a contractului, respectiv respectarea clauzei contractuale asumate de catre parti la pct.15.7 din contract.
In baza acestei clauze, daca contractul de leasing este reziliat din culpa exclusiva a utilizatorului creditoarea are dreptul la contravaloarea ratelor de leasing restante cu daune interese chiar daca a ridicat bunul obiect al contractului.
Lichidatorul a aratat, iar acest aspect nu a fost negat de catre contestatoare, ca bunul obiect al contractului – un autovehicul marca Mercedes – a fost ridicat de catre creditoare  si valorificat cu suma de 299.778,04 lei.
Lichidatorul a considerat astfel sa diminueze din valoarea ratelor restante valoarea rezultata din valorificarea bunului ridicat de catre creditoare.
Judecatorul sindic a apreciat ca orice contract trebuie adus la indeplinire de catre parti, conform art. 969 Cod civil, aplicabil raportului juridic dedus judecatii, conform art. 6 din Noul Cod civil.
Partile contractante trebuie insa sa isi indeplineasca obligatiile contractuale cu buna credinta.
In cadrul unui contract de leasing utilizatorul se obliga sa achite ratele de leasing potrivit clauzelor contractuale asumate.
In speta, creanta creditoarei pretinsa prin cererea de creanta s-a nascut pentru neindeplinirea de catre debitoare a obligatiei de plata a ratelor de leasing. Ca urmare a neindeplinirii acestei obligatii creditoarea a pretins contravaloarea ratelor de leasing pana la finalizarea contractului, cu daune interese, potrivit clauzei penale asumate de catre parti prin contract. Creditoarea a procedat si la ridicarea bunului – obiect al contractului de la debitoare, iar acesta a fost valorificat de catre creditoare  la suma de 299.778,04 lei.
Judecatorul sindic a apreciat ca lichidatorul a procedat corect la diminuarea valorii creantei creditoarei cu suma incasata de catre acesta ca urmare a valorificarii ulterioare a bunului – obiect al contractului de leasing in aceasta modalitate evitandu-se o imbogatire fara justa cauza a creditoarei, care ar obtine o dubla reparatie a prejudiciului cauzat din neexecutarea corespunzatoare a obligatiilor contractuale asumate de catre debitoare.
Potrivit clauzei contractuale asumate de catre parti la art. 15.7  in caz de incetare a contractului ca urmare a rezilierii din culpa exclusiva a utilizatorului locatorul este indreptatit sa solicite plata integrala a ratelor de leasing, cu daune interese, indiferent de recuperarea bunului obiect al contractului.
Aceasta clauza nu stabileste insa care va fi modalitatea de determinare a prejudiciului rezultat din raspunderea contractuala in cazul valorificarii ulterioare a acestui bun de catre creditoare.
Potrivit art. 970 alin. 1 din Codul civil conventiile trebuie executate cu buna credinta, iar potrivit  alin.2 acestea nu obliga numai  la ceea ce este expres intransele, dar la toate urmarile, ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa.
In consecinta, aceasta clauza contractuala trebuie interpretata in spiritul echitatii, ori o dubla reparatie a aceluiasi prejudiciu, asa cum pretinde creditoarea, nu se circumscrie unei astfel de interpretari.
Pe de alta parte judecatorul sindic a constatat  caci creditoarea exercita un  abuz de drept prin aceea ca intelege sa isi exercite un drept conferit de prevederile legale referitoare la forta obligatorie a contractului cu depasirea limitelor interne ale acestuia, raportat la scopul pentru care acesta a fost conferit de lege.
Clauza stipulata la pct. 15.7 din contract se intemeiaza pe o cauza imorala, deoarece scopul urmarit de catre creditoare pentru a-si asigura, o dubla reparatie a prejudiciului rezultat din neexecutarea intocmai a obligatiilor contractuale asumate de catre debitoare, este contrar ordinii publice si bunelor moravuri.
Impotriva hotararii a declarat recurs creditoarea S.C. T.L. IFN S.A. invocand aplicarea gresita a legii si inscrierea la masa credala a intregii creante. In mod gresit instanta a considerat ca prin clauza penala asumata de parti s-ar ajunge la o imbogatire fara just temei in conditiile in care exista un contract intre parti. Clauza penala fiind un contract obligatoriu intre parti instanta nu avea dreptul sa reduca sau sa mareasca cuantumul. Forta obligatorie a contractului nu poate fi nesocotita, iar clauza nu poate fi considerata imorala. Aceasta clauza nu-i asigura locatorului totalitatea castigurilor, ci ii asigura repararea prejudiciului cauzat prin fapta culpabila a utilizatorului. Gresit s-a retinut dubla reparatie in conditiile in care si la achitarea integrala a ratelor societatea de leasing ar fi putut valorifica bunul. Bunurile predate genereaza costuri suplimentare pentru repararea, depozitarea si conservarea acestora.
            In probatiune s-au depus inscrisuri.
            Analizand hotararea recurata in raport cu motivele de recurs si actele dosarului, in baza art. 3041 Cod procedura civila se constata urmatoarele:
            Motivul de recurs priveste modul de aplicare a clauzei penale din contractul de leasing nr. 24723/15.10.2007 pe baza careia recurenta creditoare a solicitat daunele interese reprezentand ratele neachitate pana la sfarsitul contractului, fara a scadea contravaloarea incasata ca urmare a valorificarii autoturismului redobandit. Potrivit acestei clauze mentionate la art. 15.7 din contract, locatorul este indreptatit sa solicite de la utilizator plata integrala a ratelor de leasing pana la sfarsitul contractului, rate ce devin integral scadente la data rezilierii, indiferent de recuperarea, implicit valorificarea bunului.
            Instanta de fond a confirmat masura lichidatorului judiciar de a reduce daunele interese cu valoarea bunului valorificat. Sustinerile recurentei creditoare privind imposibilitatea reducerii cuantumului daunelor interese sunt neintemeiate, prevederile art. 1070 vechiul Cod civil, respectiv  art. 1541 noul Cod civil permitand operatiunea de reductiune in cazul in care obligatia principala de plata a ratelor de leasing a fost executata in parte. In speta, debitoarea si-a indeplinit partial obligatia de plata a ratelor de leasing, locatorul incasand suma de 66.330,03 euro reprezentand contravaloarea avansului si a 19 rate. La momentul rezilierii contractului au mai ramas rate restante in cuantum de 70.104,09 euro, iar prin valorificarea bunului s-a obtinut 69.184,93 euro. Prin urmare, clauza penala reprezentata de ratele de leasing viitoare a fost a acoperita partial prin valorificarea bunului. 
            Solicitarea in continuare a daunelor interese sub forma ratelor de leasing viitoare este excesiva  in  raport cu prejudiciul ce putea fi prevazut de parti la incheierea contractului,  avandu-se in vedere ca clauza penala nu reprezinta altceva decat o conventie accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii, executarii cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debitorul sau.
            Clauza penala este asadar o compensatie a daunelor interese ce creditorul sufera din neexecutarea obligatiei principale (art. 1066 vechiul Cod civil), iar creditorul nu poate cere deodata si penalitatea si obiectul obligatiei principale (art. 1069 vechiul Cod civil). In speta recurenta creditoare a solicitat daunele interese in baza clauzei penale reprezentand obligatia principala, respectiv ratele de leasing viitoare calculate pana la sfarsitul contractului, iar prin valorificarea bunului aceasta clauza a fost acoperita partial, fiind astfel executata partial, astfel incat in mod corect s-a procedat la reducerea valorii daunelor interese cu valoarea bunului. Prin deducerea valorii bunului, daunele interese isi pastreaza o valoare superioara obligatiei principale reprezentata de valoarea ratelor de leasing viitoare.
            Sustinerile recurentei creditoare cu privire la neaplicarea conditiilor de imbogatire fara justa cauza si  a conditiilor privind cauza imorala desi corecte, nu modifica solutia pronuntata de judecatorul sindic intrucat in considerente nu s-a retinut institutia imbogatirii fara just temei in vederea reducerii clauzei penale, ci doar ca o argumentare pentru a se justifica acest caracter excesiv al pretentiilor.
            Ca orice contract sinalagmatic, si contractul de leasing este guvernat de principiul echilibrului prestatiilor reciproce, in sensul existentei unui raport rezonabil intre drepturile si obligatiile partilor. Prin rezilierea contractului de leasing din culpa debitoarei utilizatoare, aceasta ramane cu beneficiul bunului utilizarii bunului doar pana la momentul predarii bunului, in timp ce creditoarea finantatoare beneficiaza atat de plata integrala a ratelor de leasing scadente ulterior rezilierii contractului si valoarea reziduala cat si de dreptul de proprietatea asupra bunului finantat. In cazul executarii integrale a contractului, creditoarea finantatoare ar obtine doar plata ratelor de leasing, fara dreptul de proprietate asupra bunului. Aplicarea intocmai a clauzei penale ar avea efectul ruperii echilibrului prestatiilor, cu incalcarea principiului reparatiei integrale a prejudiciului suferit de creditoarea finantatoare, prejudiciu care ar fi depasit de daunele interese platite de debitoarea utilizatoare.
            In privinta costurilor suplimentare generate de predarea bunului se constata ca acestea nu formeaza obiectul clauzei penale, fiind solicitate separat si mentinute de lichidatorul judiciar prin inscrierea creantei in tabel.
            Raportat la aceste considerente, in temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedura civila  urmeaza a respinge recursul, mentinand ca temeinica si legala sentinta instantei de fond.