Apel nemotivat in termen. Aplicarea art. 476 alin. 2 Noul Cod de procedura civila.

Constata ca, prin sentinta civila nr. 79/10.04.2014, Tribunalul Brasov a dispus urmatoarele:
„Respinge exceptia tardivitatii formularii contestatiilor invocata de paratul Statul Roman prin M.F.P..
Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei S.C. B.C. S.A.
Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei S.C. R. S.R.L.
Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Municipiului B. si in consecinta respinge actiunea formulata de reclamanti in contradictoriu cu aceasta parte.
Respinge exceptia autoritatii de lucru judecat.
Respinge actiunea initiala a reclamantilor B.I.A., domiciliat in B., Calea P. nr. […], si B.D.C., domiciliat in B., str. S.V., nr. […], formulata in contradictoriu cu paratii S.C. R. S.R.L., S.C. B.C. S.A. si Statul Roman prin M.F.P..
Respinge completarea de actiune, identica cu actiunea inregistrata in dosarul nr. 5082/62/2013, pentru care s-a admis exceptia de litispendenta, formulata de reclamanti in contradictoriu cu parata S.C. B.C. S.A.
Respinge cererea paratei S.C. B.C. S.A. de acordare a cheltuielilor de judecata.”
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a retinut urmatoarele:
Prin cererea adresata acestei instante reclamantii B.I.A. si B.D.C. au chemat in judecata pe paratii S.C. R. S.R.L., Municipiul B. prin Primar si S.C. B.C. S.A., solicitand: anularea deciziei nr. 990/2013 emisa de S.C. R. S.R.L. B. in dosarul nr. 1268/6027/2007, in baza Legii nr. 10/2001; sa se constate nevalabilitatea titlului statului asupra imobilului situat in B., Piata U. […], imobil ce a fost preluat in mod abuziv de Statul Roman, in baza Decretului nr. 92/1950, fara titlu valabil, inscris in CF 1xxx  B., sub nr. top 2910, 2911, 2843/2, 2843/3 si 2843/1/b; sa se constate nulitatea absoluta a deciziei nr. 738/2009 emisa de S.C. R. S.R.L. in dosarul nr. 1268/6027/2007 in baza Legii nr.10/2001; sa fie obligata parata S.C. R. S.R.L. sa emita o noua decizie in conditiile Legii nr. 10/2001, prin care sa se pronunte doar asupra apartamentului compus din 4 camere de locuit, dependinte si anexe aferente si asupra terenului de sub aceasta constructie, apartament asupra caruia acesta a avut doar un drept de administrare.
La data de 30.01.2009, parata S.C. R. S.R.L. a emis Decizia nr. 738, decizie contestata in instanta. Contestatia a fost solutionata prin sentinta civila nr. 258/S/23.10.2009 pronuntata de Tribunalul Brasov in dosarul civil nr. 1576/62/2009, devenita irevocabila prin exercitarea cailor de atac.
Instanta a dispus anularea in parte a deciziei nr. 738/30.01.2009 si a dispus emiterea unei noi decizii prin care sa fie anulata in parte aceasta decizie.
Ca urmare, parata S.C. R. S.R.L. a emis o noua decizie, cu nr. 990/2013, contestata in prezentul litigiu, cu motivarea ca parata s-a pronuntat din nou in mod abuziv pe intreaga cerere de restituire in natura. Cererea a fost respinsa nelegal si nejustificat, cu depasirea limitelor si a atributiilor legale deoarece a detinut dreptul de administrare asupra apartamentului neintabulat in cartea funciara, format din 4 camere de locuit si dependinte, impreuna cu terenul de sub constructie, apartament ce a fost vandut de catre acesta prin contractul de vanzare-cumparare nr. 20492/1996 catre numitii C.N.D. si C.M..
La data de 19.06.2013 (14.06.2013 data postei) s-a depus la dosar o completare de actiune prin care s-a solicitat anularea deciziei nr. 1/15.05.2013 emisa de parata S.C. B.C. S.A. si obligarea acesteia sa emita o noua decizie conform sentintei civile  nr. 258/2009 a Tribunalului Brasov.
In sustinerea acestei completari de actiune s-a aratat ca prin emiterea deciziei nr. 1/15.05.2013 parata S.C. B.C. S.A. nu s-a conformat dispozitiilor instantei de judecata, de a emite decizie motivata cu privire la cererea de restituire in natura a imobilelor, ci a declinat competenta de solutionare a notificarii catre A.V.A.S..
In cauza s-a administrat proba cu inscrisuri si s-a dispus atasarea dosarului nr. 1576/62/2009 al Tribunalului Brasov.
Exceptia autoritatii de lucru judecat a fost invocata pentru cererea de constatare a nulitatii absolute a Deciziei nr. 738/2009 si pentru cererea de constatare a nulitatii absolute a deciziei nr. 990/2013 fata de sentinta civila nr. 258/S/2009 a Tribunalului Brasov modificata prin decizia  nr. 25/Ap/2012 a Curtii de Apel Brasov.
Pentru a exista autoritate de lucru judecat trebuie sa existe identitate de parti obiect si cauza intre litigiul anterior, in care s-a pronuntat solutia irevocabila, si prezentul litigiul.
Identitatea de parti exista intre cele doua litigii, insa cu privire la cererea de constatare a nulitatii absolute a deciziei nr. 738/2009 nu exista identitate de cauza deoarece in primul litigiu s-a formulat contestatie impotriva acestei decizii, iar in prezentul litigiu se solicita constatarea nulitatii absolute a acesteia pentru motive deferite de cele invocate anterior, iar cu privire la contestatia formulata impotriva deciziei nr. 990/2013 nu exista identitate de obiect, deciziile contestate fiind diferite, cea de a doua fiind emisa ca urmare a anularii partiale a celei dintai.
Neexistand tripla identitate impusa de lege pentru existenta autoritatii de lucru judecat, instanta va respinge exceptia.
Prin sentinta civila nr. 258/S/2009 a Tribunalului Brasov au fost respinse exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive si autoritatii de lucru judecat invocate de S.C. B.C. S.A.; a fost admisa in parte contestatia formulata de reclamanti; s-a anulat in parte decizia nr. 738/2009 in ceea ce priveste art. 1 al acesteia, cu obligarea paratei S.C. R. S.R.L. sa reformuleze acest articol si au fost obligate paratele S.C. B.C. S.A. si Municipiul B. sa emita dispozitii de solutionare a notificarii restituire in natura a imobilelor pentru care le-au fost remise notificarile.
Prin Decizia civila nr. 50/2011 a Curtii de Apel Brasov au fost respinse apelurile formulate de Municipiul B. si de S.C. B.C. S.A.
Prin Decizia nr. 2/2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a fost casata decizia pronuntata de instanta de apel si trimisa cauza spre rejudecare.
 Prin decizia nr. 25/Ap/2012 a Curtii de Apel Brasov a fost respins apelul formulat de S.C. B.C. S.A., a fost admis apelul formulat de Municipiul B. si s-a dispus obligarea acestuia sa emita dispozitie motivata prin care sa restituie in natura teren de 293,4 mp situat in B., Piata U. […] in loc de str. M. E. […]; a fost admisa cererea de interventie in interesul S.C. R. S.R.L. si respinsa cererea de interventie in interes propriu formulata de intervenientii C.N.D. si C.M..
In considerentele deciziei mentionate s-a retinut ca in raportul de expertiza, expertul constructor a constatat ca in fapt, constructiile initiale aflate in componenta imobilului inainte de preluarea acestora de catre stat au fost demolate partial, respectiv s-a mentinut un perete exterior si o parte din acoperis, construindu-se un spatiu comercial nou, conform autorizatiei 32/1971, pe acelasi amplasament dar cu alte dimensiuni si cu alta structura constructiva.
Imobilul in litigiu a fost identificat in fapt si raportat la evidentele de carte funciara astfel:
- nr. top 2910 – casa si curte de 253,8 mp este complet ocupat de cladirea restaurantului „C.R.”;
- nr. top 2911 – gradina de 205,2 mp – este complet ocupat atat de anexele cladirii restaurantului cat si de proprietatea imobiliara vanduta catre familia C.;
- nr. top 2843/2 si 2843/3 casa curte si gradina de 520,2 mp complet ocupate de cladirea restaurantului si calea de acces la acesta si la locuinta;
- nr. top 2843/1/b – teren in suprafata de 294 mp este liber si are destinatia de gradina.
S-a apreciat ca in mod corect a fost obligat Municipiul B. sa restituie terenul in suprafata de 294 mp, cu nr. top 2843/1/b reclamantilor. In ceea ce priveste constructiile demolate si terenul ce nu poate fi restituit in natura intrucat face parte din locuinta instrainata chiriasilor, decizia contestata a fost apreciata ca legala deoarece s-a acordat notificatorilor despagubiri banesti, iar cu privire la acest aspect nu s-a formulat apel de catre persoanele indreptatite.
Apelul a fost admis cu privire la eroarea materiala privind adresa imobilului.
Apelul declarat de S.C. B.C. S.A. a fost respins apreciindu-se ca in mod corect aceasta unitate, detinatoare a unei parti din imobil, a fost sesizata cu solutionarea notificarii pentru aceasta parte a imobilului.
Aceasta decizie a devenit irevocabila prin respingerea recursului.
Parata S.C. B.C. S.A. a emis decizia nr. 1/15.05.2013 prin care a fost declinata competenta de solutionare a notificarii in favoarea AVAS., iar contestatia formulata impotriva sa a fost inregistrata la data de 14.06.2013 (data postei).
In motivarea deciziei luate, parata S.C. B.C. S.A. a sustinut ca spatiul comercial situat in P.U. […] a intrat in patrimoniul sau in intermediul art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 si H.G.  nr. 834/1991 si in urma obtinerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria BV nr. 0070 din 18.05.2000 emis de C.J.B..
Parata este in prezent integral privatizata prin incheierea contractelor de vanzare-cumparare de actiuni nr. 207/1997 si 363 din 1997 cu Fondul Proprietatii de Stat.
Avand in vedere faptul ca la data intrarii in vigoare a Legii nr. 10/2001 parata S.C. B.C. S.A. era integral privatizata, a retinut incidenta prevederilor art. 29 din Legea nr. 10/2001, apreciind ca solutionarea notificarii revine entitatii care a efectuat privatizarea, respectiv AVAS.
In ceea ce priveste completarea actiunii si actiunea inregistrata in dosarul nr. 5082/62/2013 al Tribunalului Brasov, care au acelasi continut, instanta retine ca nu este intemeiata si urmeaza a o respinge, pentru urmatoarele motive:
La data intrarii in vigoare a Legii nr. 10/2001, parata S.C. B.C. S.A. era integral privatizata si nu poate avea calitatea de unitate detinatoare in conformitate cu dispozitiile art. 21 alin. 1 din Legea nr. 10/2001.
Vanzarea actiunilor, in proportie de 40% din capitalul social, reprezentand participatia statului, a fost efectuata intre Fondul Proprietatii de Stat si Asociatia  „B.C.” P.A.S. prin contractele 207 si 363 din anul 1997. Diferenta de actiuni a fost repartizata proportional cu valoarea certificatului de actionar, conform programului de privatizare in masa.
Aceasta stare de fapt atrage incidenta prevederilor art. 29 alin. 1 – 3 din Legea nr. 10/2001.
Astfel fiind, decizia nr. 1/2013 emisa de S.C. B.C. S.A., prin care s-a trimis notificarea spre solutionare catre AVAS, este intocmita in conformitate cu prevederile legale.
Aceasta decizie respecta dispozitiile cuprinse in sentinta civila nr. 258/2009 a Tribunalului Brasov deoarece prin aceasta parata S.C. B.C. S.A. a fost obligata sa emita decizie motivata cu privire la cererea de restituire in natura a imobilelor, insa nu a fost impusa solutia notificarii.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel in termen contestatorii B.I.A. si B.D.C.. Cererea de apel nu a fost motivata conform prevederilor art. 470 alin. 1 litera c si d, Noul Cod de procedura civila, drept pentru care s-a aplicat sanctiunea decaderii din dreptul de a mai motiva apelul conform art. 470 alin. 3  Cod procedura civila.
Apelantii au depus la dosarul cauzei motivele de apel impotriva sentintei nr. 79/10.04.2014 la data de 21.07.2014, pana la primul termen de judecata fixat in apel, insa in cauza nu sunt aplicabile prevederile art. 287 alin. 2 din vechiul Cod de procedura civila care permiteau depunerea motivelor de apel pana la prima zi de infatisare, deoarece litigiul este inceput sub imperiul normelor de procedura din noul Cod de procedura civila, conform art. 24 si 25 din noul cod.
Prin motivele de apel depuse peste termenul legal, apelantii invoca urmatoarele aspecte:
Instanta de fond s-a pronuntat pe altceva decat ceea ce s-a cerut.
S-a solicitat anularea Deciziei nr. 990/2013 emisa de S.C. R. S.R.L., iar instanta s-a pronuntat pe nulitatea deciziei.
In mod gresit instanta a respins primul capat de cerere, motivand ca nu exista un motiv care sa atraga nulitatea deciziei mai sus amintite.
S-a solicitat anularea deciziei, deoarece intimata si-a depasit atributiile legale, s-a pronuntat pe ceva ce nu a detinut niciodata, nici macar in administrare, avand in vedere ca S.C. R. S.R.L. a sustinut pe tot parcursul procesului ca s-a pronuntat din eroare asupra intregului imobil notificat, desi a detinut numai un drept de administrare asupra apartamentului neintabulat in CF de cumparator, impreuna cu terenul de sub constructie si care a fost vandut de S.C. R. S.R.L. cu contractul de vanzare-cumparare 20492/1996.
Instanta de fond a respins, in mod eronat, capatul doi al contestatiei, pe motiv ca acesta ar intra in puterea lucrului judecat in  cadrul  Deciziei nr. 116/R/2007 a Curtii de Apel Tg. Mures. S-a apreciat ca nu se impune analizarea prevederilor Decretului nr. 92/1950, respectiv daca acestea s-au aplicat sau nu abuziv.
Cu privire la capatul de cerere formulat in completarea actiunii, s-a solicitat  sa se respinga sustinerile instantei de fond privind faptul ca parata S.C. B.C. S.A. era integral privatizata si nu putea avea calitatea de unitate detinatoare, in conformitate cu dispozitiile art. 21 alin. 1 din Legea nr.  10/2001, sustinandu-se ca parata nu este privatizata integral.
Instanta nu a avut in vedere faptul ca exista o hotarare definitiva si irevocabila, prin care B.C. a fost obligata sa emita decizie cu privire la cererea de restituire in natura a imobilelor inscrise in CF 1xxx B..
In mod eronat, instanta de fond a motivat ca apelantii nu ar avea dreptul la restituirea in natura, ci doar la despagubiri conform prevederilor art. 29 alin. 1 si 3 din Legea nr. 10/2001, motivat de faptul ca la data intrarii in vigoare a Legii nr. 10/2001 parata B.C. era integral privatizata si nu putea avea calitatea de unitate detinatoare, in conformitate cu dispozitiile art. 21 alin. 1 din Legea nr. 10/2001. Prin adresa 14/436/2014, AVAS a comunicat faptul ca s-a incheiat procesul de privatizare al societatii parate s-a incheiat prin contractul de vanzare-cumparare de actiuni nr. 12/22 iulie 2002, deci la data intrarii in vigoare a Legii nr. 10/2001 societatea nu era privatizata integral.
Acest lucru rezulta din Istoricul Structurii de Actionariat al S.C. B.C. S.A. B., anexat adresei indicate, din care rezulta ca la data de 20.12.2001, AVAS detinea inca un nr. de 313359 actiuni, respectiv 7,988 % din actiunile societatii.
Deci parata avea calitatea de unitate detinatoare in conformitate cu dispozitiile art. 21 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, deoarece societatea nu era integral privatizata, acest lucru fiind stabilit prin sentinta civila nr. 258/S/2009 a Tribunalului Brasov.
Se solicita, totodata, in baza art. 480 alin. 2 Noul Cod de procedura civila, a se admite apelul, a se schimba sentinta in tot, in sensul judecarii procesului, evocand fondul si, potrivit art. 477 Noul Cod de procedura civila rejudecarea procesului sa se faca sub toate aspectele de fapt si de drept, avand in vedere ca instanta de fond a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului pricinii.
Asadar, in afara motivelor de ordine publica, care nu sunt invocate prin aceste „motive de apel” se constata ca motivarea apelului este facuta cu nerespectarea termenului prevazut expres de art. 470 alin. 1 litera c si d Cod procedura civila raportat la art. 468 Cod  procedura  civila,  drept pentru care in temeiul art. 185 alin. 1 teza a II-a, motivele de apel depuse peste termen sunt lovite de nulitate.
Intimatii S.C. R. S.R.L., Municipiul B. si S.C. B. S.A.  au formulat intampinari prin care solicita decaderea apelantilor din dreptul de a motiva apelul, iar apelantii, fata de aceasta sanctiune solicita aplicarea art. 476 alin. 2 Cod procedura civila.
Prin notele de sedinta din data de 07.11.2014, comunicate instantei pentru termenul din 13.11.2014, apelantii isi precizeaza sustinerile din motivele de apel depuse peste termenul prevazut de art. 468 Cod procedura civila si arata si probele noi ce se solicita a fi administrate in apel, in scopul dovedirii ca la data intrarii in vigoare a Legii nr. 10/2001, S.C. B. S.A. nu era o societate privatizata integral si prin urmare nu trebuia sa decline competenta de solutionare a notificarii catre AVAS; fiind  obligata sa solutioneze notificarea in temeiul art. 21 din Legea nr. 10/2001.
Trebuie specificat faptul ca apelantii au beneficiat de asistenta juridica prin avocat ales inca de la instanta de fond, dar si in apel, astfel ca, modul defectuos in care s-au formulat motivele de apel, cu nerespectarea termenului prevazut de art. 468 alin. 1 si art. 470 alin. 1 literele c si d Cod procedura civila, nu poate fi imputat instantei.
In consecinta, instanta de apel, avand in vedere ca a intervenit decaderea apelantului din dreptul de a motiva apelul, iar motivarea peste termenul legal este lovita de nulitate, apelul declarat nu va fi respins ca nemotivat, ci, in baza art. 476 alin. 2 Cod procedura civila, in baza efectului devolutiv al apelului, instanta de apel se va pronunta, in fond, numai pe baza celor invocate la prima instanta, respectiv aparari, probe, invocate la prima instanta si nu prin motivele de apel depuse peste termenul legal sau prin nota de sedinta de la termenul din 13.11.2014. Dispozitiile art. 478 alin. 2  teza a II-a  Cod procedura civila invocat de apelanti prin notele de sedinta din 13.11.2014 nu sunt aplicabile in contextul unui apel nemotivat in termen, ci doar in cazul in care exista motive de apel cu indicarea probelor, iar din dezbateri ar rezulta necesitatea administrarii  unor noi probe (NOUL COD DE PROCEDURA CIVILA – Comentariu pe articole - Gabriel Boroi vol. I pag. 905).
Efectul devolutiv al apelului invocat de apelanti nu poate atrage o schimbare a sentintei instantei de fond in sensul cerut de apelanti, respectiv cu consecinta admiterii contestatiei si restituirea in natura a imobilului de catre unitatea detinatoare S.C. B. S.A.,  deoarece, in cazul in care nu se procedeaza la motivarea apelului, apelantul nu va mai putea invoca in fata instantei de apel alte motive, mijloace de aparare sau dovezi, decat cele de care s-a prevalat la prima instanta, caracterul devolutiv al apelului fiind expres consacrat prin prevederile art. 476 alin. 2 Cod procedura civila.
Devolutiunea ceruta de apelanti si incuviintarea unor noi probe ce nu au fost cerute si administrate nici la fond, intr-un apel nemotivat de partea care l-a declarat nu poate fi nelimitata, ci judecata intr-un astfel de apel este supusa limitelor generale decurgand din interpretarea sistematica a dispozitiilor ce guverneaza materia apelului, pentru ca, in caz contrar, s-ar ajunge la crearea unei situatii mai favorabile pentru apelantul care nu a motivat calea de atac decat pentru apelantul care si-a conformat conduita dispozitiilor legale si a procedat la formularea unor critici concrete in termenul legal, impotriva hotararii pe care o ataca, ceea ce nu ar fi echitabil.
Toate aspectele sesizate de apelanti prin notele de sedinta din 13.11.2014 fila 95 dosar apel si prin concluziile scrise din 18.11.2014 sunt aspecte ce tin de nelegalitatea sentintei, minutios redactate de aparatorii apelantilor, insa nu pot atrage devolutiunea apelului si sub aceste aspecte din moment ce nu au fost invocate ca motive de apel in termen si mai mult decat atat, nu au fost invocate nici la fond de catre aparatorul initial al contestatorilor.
Astfel, la fond contestatorii nu au invocat analiza deciziei emisa de S.C. B. S.A.  pentru nerespectarea art. 21 din Legea nr. 10/2001, sau prin prisma efectelor deciziei Curtii Constitutionale nr. 830/2008 ce vizeaza dispozitiile fostului art. 27 devenit 29 in urma republicarii legii dupa modificarea intervenita prin Legea nr. 247/2005 si posibilitatea restituirii in natura a unui imobil liber in sensul Legii nr. 10/2001 detinut de o societate comerciala, dupa analiza preluarii imobilului de catre stat cu urmarile juridice date de distinctia „preluare cu titlu” si „fara titlu”. S-a invocat nevalabilitatea titlului statului, insa in cadrul contestatiei impotriva deciziei nr. 990/06.03.2013 emisa de S.C. R. S.R.L..  In legatura cu aceasta decizie emisa de S.C. R.  prin care s-a respins cerere de restituire in natura pentru imobilul teren de 1253 mp si constructii inscris in CF 1xxx B.  pe motiv ca imobilul nu se afla in administrarea S.C. R. S.R.L., solutia instantei de fond este corecta. Astfel, s-a retinut ca fata de apartamentul  neintabulat  compus din 4 camere din imobilul situat in B., P.U. […], nu se poate dispune restituirea in natura fiind instrainat in temeiul Legii nr. 112/1995 catre chiriasi, iar in ceea ce priveste restituirea in natura a terenului de 293,40 mp de la aceeasi adresa s-a aratat de emitentul deciziei ca terenul nu se afla in administrarea R.. Asupra acestui teren de 293,40 mp a dispus restituirea in natura Municipiul B. prin decizia nr. 1660/12.06.2013 fila 190 vol. I fond.
In consecinta, solutia instantei de fond fata de pretentiile contestatorilor din contestatia initiala ce vizeaza decizia nr. 990/06.03.2013 este legala.
In ceea ce priveste completarea la contestatia initiala identica ca si obiect cu contestatia inregistrata in dosar nr. 5082/62/2013 atasat in cauza, fata de care s-a retinut litispendenta, instanta de apel constata ca solutia instantei de fond din dispozitivul sentintei atacate cat si argumentele expuse in considerente in raport cu probatoriul propus si incuviintat la fond este corecta, limitat la sustinerile facute de contestatori prin avocatul ales in prima instanta.
Principala critica adusa deciziei nr. 1/15.05.2013 emisa de S.C. B. S.A. ca unitate detinatoare a fost aceea ca decizia nu respecta prevederile sentintei civile nr. 285/23.10.2009 pronuntata de Tribunalul Brasov in dosar civil nr.1576/62/2009 devenita definitiva si irevocabila prin  decizia nr. 25/2012 a Curtii de Apel Brasov si prin decizia nr. 858/2013 a Inaltei Curtii de Casatie si Justitie de respingere a recursului. Contestatorii au argumentat ca decizia emisa de S.C. B. S.A. prin care s-a declinat solutionarea notificarii cu privire la imobilul din B. str. P.U. […], in favoarea AVAS nu este conforma cu dispozitiile sentintei civile nr. 258/2009 pronuntata in dosar nr. 1576/62/2009 al Tribunalului Brasov, deoarece nu s-a dispus de catre S.C. B. S.A. restituirea in natura a imobilului notificat, desi Tribunalul Brasov a obligat aceasta societate sa emita decizie motivata de restituirea in natura.
Contestatorii au interpretat gresit dispozitiile si dezlegarile date chestiunilor de drept prin sentinta invocata cu putere de lucru judecat. Raportat la ceea ce s-a dispus prin acea sentinta, dispozitiile deciziei nr. 1/2013 emisa de S.C. B. S.A. sunt corecte, fata de motivele  de fapt si de drept invocate si fata de petitele contestatiei impotriva deciziei nr. 1/15.05.2013 formulata in contradictoriu cu S.C. B. S.A. Prin sentinta civila nr. 258/23.10.2009, Tribunalul Brasov a  obligat intimata din acea cauza, S.C. B. S.A. sa emita decizie motivata cu privire la cererea de restituire in natura a imobilelor inscrise in CF 1xxx  B., cu exceptia celor aflate in detinerea S.C. R. si Municipiul B.. Asadar, nu s-a dispus de catre instanta de fond solutionarea intr-un anume fel notificarii contestatorilor conform deciziei de RIL 20/2007 privind competenta instantei de a solutiona pe fond actiunea persoanei indreptatite in cazul refuzului nejustificat al entitatii detinatoare de a raspunde la notificarea persoanei interesate. Se observa ca prevederile deciziei de RIL 20/2007 nu au fost invocate in cadrul contestatiei ce a facut obiectul dosarului nr. 1576/62/2006 in care s-a pronuntat sentinta nr. 258/2009 invocata in prezenta speta cu putere de lucru judecat. Nu a fost invocata decizia de RIL 20/2007 nici in cadrul judecatii in prima instanta in prezentul dosar, ci a fost formulata ca aparare de abia in notele de sedinta depuse de contestatori in cadrul prezentului apel dupa amanarea pronuntarii, ceea ce contravine prevederilor art. 476 alin. 2 Cod procedura civila. Conform sentintei civile nr. 258/2009, situatia societatii detinatoare S.C. B. S.A. nu s-a dezlegat in sensul ca instanta de fond nu a stabilit daca este o unitate destinatoare integral privatizata sau nu. Acest aspect a constituit motiv de apel si recurs, insa instantele de control judiciar au stabilit ca in raport cu obiectul contestatiei, nu are relevanta  imprejurarea ca S.C. B. S.A. si-a declinat competenta de solutionare a notificarii catre AVAS, si nici daca se aplica prevederile art. 26 sau 29 din Legea nr. 10/2001 in ceea ce o priveste pe S.C. B. S.A., deoarece ce s-a dezlegat in acea cauza este calitatea procesuala pasiva a S.C. B. S.A. si calitatea ei de „unitate detinatoare” a unei parti din imobilul notificat conform art. 21 alin. 1 din Legea nr. 10/2001- pag. 6 din considerentele deciziei nr. 858/2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntata in dosar nr. 1576/62/2009*.
Prin urmare, nu se poate retine ca sentinta nr. 79/2014 a Tribunalului Brasov este gresita pentru ca mentine o decizie emisa de S.C. B. S.A. cu nerespectarea dispozitiilor sentintei nr. 258/2009.
In mod legal instanta de fond a respins probele  solicitate de contestatori la termenul din 03.04.2014, respectiv proba cu expertiza imobilului si probele cu inscrisuri pentru a se verifica  procedura de privatizare a unitatii detinatoare. S-a apreciat ca cererea in probatiune a fost facuta cu nerespectarea dispozitiilor legale prevazute de art. 254 alin. 1 Cod procedura civila.  Incuviintarea acestor probe in cadrul prezentului apel, in lipsa motivelor de apel prin care sa se aduca critici cu privire la incheierea din 03.04.2014, a tribunalului, nu se poate dispune, doar prin simpla invocare a caracterului devolutiv al apelului, deoarece chiar si devolutiunea in apel este limitata la ceea ce s-a atacat. Chiar daca, inscrisurile invocate de apelanti in cadrul apelului ar conduce la concluzia ca S.C. B. S.A., ca unitate detinatoare in sensul Legii nr. 10/2001, nu ar fi fost integral privatizata la data intrarii in vigoare a Legii nr. 10/2001, cererea contestatorilor de restituire in natura a imobilului constructie si teren aferent detinut de S.C. B. S.A. nu ar fi putut fi admisa in temeiul art. 10 alin. 1 si 2 din Legea nr. 10/2001, fata de considerentele raportului de expertiza deja efectuat in cadrul litigiului solutionat irevocabil prin sentinta nr. 258/2009 a Tribunalului Brasov, decizia nr. 25/2012 a Curtii de Apel Brasov si  decizia nr. 858/2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Prin acel raport de expertiza topo ale carui concluzii sunt redate in detaliu in  pag. 5 a considerentelor deciziei civile nr. 25/2012 a Curtii de Apel Brasov din dosar civil nr. 1576/62/2009*, s-a constatat ca in fapt constructiile initiale, aflate in componenta imobilului inainte de preluarea de catre stat, au fost demolate partial, respectiv s-a mentinut un perete exterior si probabil o parte din acoperis, construindu-se un spatiu comercial nou de 100%, conform autorizatiei nr. 32/1971 pe acelasi amplasament (pag. 4 decizia nr.  858/2013 Inalta Curte de Casatie si Justitie, pag. 5 decizia nr. 25/2012 Curtea de Apel Brasov), spatiu detinut de S.C. B. S.A., ocupat in integralitate.
Expertul topo a identificat terenul in litigiu atat in fapt cat si in regim de C.F. astfel:
- nr. top 2910 – casa si curte de 253,80 mp este complet ocupat in prezent de cladirea restaurantului “C.R.”;
- nr. top 2911 – gradina de 205,20 mp – este complet ocupat atat de anexele cladirii restaurantului cat si de proprietatea imobiliara cu destinatia „casa de locuit” cumparata in baza Legii nr. 112/1995 de catre intervenientul C.N.D. conform contractului de vanzare-cumparare nr. 20192/18.10.1996;
- nr. top 2843/2 si 2843/3, casa curte si gradina de 520,20 mp sunt complet ocupate de cladirea restaurantului „C.R.”, de anexele cu destinatie de magazii ale aceluiasi restaurant precum si de singura cale de acces in interiorul intregului ansamblu imobiliar ce deserveste atat restaurantul „C.R.” cat si locuinta intervenientului;
- nr. top 2843/1/b in suprafata de 294 mp este teren liber si are destinatia de gradina, constituind teren infundat in acceptiunea art. 616 Cod civil iar proprietar CF este Statul Roman, nefiind nici in administrarea S.C. R. S.R.L. nici a paratei S.C. B.C. S.A.
In ceea ce priveste sustinerea apelantilor  invocata la judecata in fond  relativ la efectele adresei nr. 24280/24.07.2009 emisa de AVAS fila 8 dosar atasat, se constata ca a fost gresit interpretat continutul acesteia. AVAS nu-si neaga competenta de solutionare a notificarii transmise de S.C. B. S.A. in temeiul art. 29 din lege, ci arata ca  nu ar avea competenta de solutionare a notificarii pentru restituirea in natura a terenului liber si respectiv pentru constructiile demolate, conform art. 21 alin. 4, 10, 32 din Legea nr. 10/2001. Acest punct de vedere este mai clar exprimat prin intampinarea formulata in dosar nr. 3703/62/2013 fata de cererea de chemare in garantie formulata de S.C. B. S.A.  - fila 9 vol. III dosar fond.  
Fata de toate aceste considerente, instanta in baza art. 476 alin. 2 Cod procedura civila, va respinge apelul formulat de apelantii contestatori si va pastra sentinta atacata.