Obligarea coproprietarului la acordarea consimtamantului.

Cu privire la apelul civil de fata retine urmatoarele:
Prin sent. civ. a Jud. SIBIU  a fost admisa  actiunea civila formulata de reclamanta L. F. in contradictoriu cu paratii P. Mi. si P. Ma., B. C. si B. G., D. C. si D. D., H. N., F. N. si F. A., T. C. si T. M., C. P. M.  si C. D. si E. M. M. si au fost obligati  paratii sa-si dea consimtamantul, in forma autentica, necesar efectuarii lucrarilor cuprinse in Certificatul de urbanism nr. 2/2011, respectiv „extindere apartament cu o baie”,  la imobilul proprietatea reclamantei inscris in CF 10 C., nr. top 5/I, 6/II, 7/II, iar in caz de refuz,  prezenta hotarare tine loc de consimtamant. Au fost obligati paratii  P. Mi. si P. Ma. in solidar la plata cheltuielilor de judecata in favoarea reclamantei, in cuantum de 8,03 lei reprezentand taxa de timbru si timbru judiciar.
Pentru a se pronunta aceasta hotarare s-au retinut urmatoarele:
Imobilul din litigiu este impartit in mai multe apartamente, partile fiind proprietari asupra apartamentelor si coproprietari avand parti comune indivize asupra intrarii in curte, bransamente, acces pod si pivnita si cote indivize asupra terenului, reclamanta avand cota de 489/4658 parti si paratii P. Mi. si P. Ma.  avand 554/4658 parti, restul paratilor avand cote intre 297, 3/4658 si 1952, 7/4658 parti. Pentru lucrarile necesare extinderii imobilului cu o baie, proprietatea reclamantei, aceasta  a obtinut certificatul de urbanism nr. 2/2011, in cadrul caruia se stipuleaza necesitatea acordului notarial al vecinilor  pentru obtinerea autorizatiei de constructie. Pe baza unui inscris sub semnatura privata cu acordul vecinilor, reclamanta a obtinut si autorizatie de constructie care a fost anulata in dosarul 13/85/2011 al Tribunalului Sibiu, tocmai pentru ca autorizatia a fost eliberata fara acordul notarial al celorlalti proprietari.
Examinand exceptiile invocate de catre parati P. Mi. si P. Ma., instanta constata ca fata de prezenta actiune si fata de obiectul cauzei ce a constituit dosarul mai sus amintit, nu sunt incidente dispozitiile art. 163 si 166 C. pr. Civ. raportat la art. 1201 C. civ, motiv pentru care respinge atat exceptia de litispendenta, cat si exceptia puterii lucrului judecat ca neintemeiate.
Pe fondul cauzei, instanta retine ca reclamanta a obtinut certificatul de urbanism in vederea extinderii apartamentului sau cu o baie, intocmind si documentatia tehnica.
Conform art. 7  din Legea 50/1991:
 „   (1) Autorizatia de construire se emite pentru executarea lucrarilor de baza si a celor aferente organizarii executarii lucrarilor, in cel mult 30 de zile de la data depunerii documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, care cuprinde, in copie, urmatoarele documente:
a) certificatul de urbanism;
b) dovada, in copie legalizata, a titlului asupra imobilului, teren si/sau constructii si, dupa caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi si extrasul de carte funciara de informare actualizat la zi, in cazul in care legea nu dispune altfel;
c) documentatia tehnica - D.T.;
d) avizele si acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al autoritatii competente pentru protectia mediului si, dupa caz, actul administrativ al acesteia;”
Prin urmare, in cadrul certificatului de urbanism emis s-a instituit obligatia reclamantei de a obtine acordul notarial al vecinilor pentru eliberarea autorizatiei de construire.
In ceea ce priveste pozitia paratilor, instanta constata ca doar paratii P. Mi. si P. Ma. au refuzat nejustificat exprimarea acordului, singurul argument fiind ca li se incalca dreptul de proprietate, desi partile au cote comune indivize asupra terenului, iar paratii n-au facut nicio dovada ca acea extindere ii  tulbura in exercitarea dreptului de proprietate, constructia ca si suprafata incadrandu-se in cota indiviza a reclamantei asupra terenului si fiind de altfel o dependinta absolut necesara pentru o locuinta decenta. La momentul solutionarii dosarului Tribunalului Sibiu in ceea  ce priveste nulitatea autorizatiei de construire pentru lipsa acordului notarial al vecinilor, constructia era deja ridicata, pe baza documentatiei tehnice intocmita, astfel reclamanta a fost somata de Primarie sa intre in legalitate.
Avand in vedere pozitia paratilor fata de actiune, facand si aplicatiunea dispozitiilor art. 225 C. pr. Civ. privind paratii P. Mi. si P. Ma., fata de probele administrate si pentru considerentele aratate, instanta constata ca actiunea este intemeiata si in consecinta o admite, obligand paratii sa-si dea acordul in forma autentica la efectuarea lucrarilor cuprinse in certificatul de urbanism nr. 2/2011 la imobilul proprietatea reclamantilor, iar in caz de refuz, prezenta hotarare tine loc de consimtamant. Fata de orasul C., instanta constata ca acesta nu are interese in propria cauza, prin urmare nu are calitate procesual pasiva si in consecinta, respinge actiunea fata de acest parat.
In baza art. 274 C. pr. civ, raportat la permanenta pozitie a paratilor P. Mi. si P. Ma., instanta ii obliga in solidar la plata cheltuielilor de judecata in favoarea reclamantei, in cuantum de 8, 03 lei, reprezentand taxa timbru si timbru judiciar, justificate cu chitante la dosar.
Impotriva acestei hotarari a formulat apel paratul P. Mi. solicitand schimbarea ei in sensul respingerii actiunii.
In motivarea apelului arata in esenta ca hotararea este nelegala si netemeinica, ca reclamanta a obtinut o autoriza?ie de constructie folosindu-se de actiuni nelegale, ca admiterea actiunii cu consecinta posibilitatii reclamantei de a construi pe terenul proprietate comuna are semnificatia unei restrangeri nejustificate a dreptului sau  de proprietate, ca cine isi exercita dreptul si nu vatama pe nimeni nu poate fi considerat abuziv, ca constructia pentru care se cere autorizatie este deja efectuata si incalca prevederile legislatie de specialitate si impiedica accesul la pod si distanta legala dintre proprietati.
Apelul  este intemeiat
Este necontestat faptul ca in speta coproprietarii au parti comune indivize asupra intrarii in curte, bransamente, acces pod si pivnita si cote indivize asupra terenului, reclamanta avand cota de 489/4658 parti si paratii P. Mi. si P. Ma. avand 554/4658 parti, restul paratilor avand cote intre 297, 3/4658 si 1952, 7/4658 parti.        
Pentru lucrarile necesare extinderii imobilului cu o baie, proprietatea reclamantei, aceasta  a obtinut certificatul de urbanism nr. 2/2011, in cadrul caruia se stipuleaza necesitatea acordului notarial al vecinilor  pentru obtinerea autorizatiei de constructie. In aceste conditii se pune problema daca refuzul apelantului de a consimti la edificarea de catre intimata reclamanta a unei constructii pe terenul proprietate comuna poate fi socotit sau nu ca  abuziv. Raspunsul la aceasta chestiune nu poate ignora faptul ca edificarea constructiei reclamantei lipseste pe ceilalti coproprietari de posibilitatea exercitarii prerogativelor dreptului lor  de proprietate. Specific proprietatii comune pe cote-parti este faptul ca bunul care face obiectul dreptului de proprietate apartine concomitent mai multor titulari. Fractionarea este realizata doar la nivel abstract, iar nu material, astfel incat fiecaruia ii revine o cota-parte din acest drept exprimata matematic in fractii ori procente. Reclamanta nu isi poate constitui asupra acestui teren  un drept de proprietate exclusiva prin edificarea unei constructii proprietatea ei, or ocuparea terenului comun cu o constructie proprietate exclusiva este similara ca rezultat cu exproprierea acestui teren de la ceilalti coproprietari. In condi?iile in care terenul pe care s-a inceput deja constructia baii se afla in coproprietatea tuturor proprietarilor de apartamente din imobil, in lipsa ie?irii din indiviziune nu se poate retine un abuz de drept sau un refuz nejustificat al intimatului  cu privire la realizarea lucrarilor de constructie . Acestea ar conduce practic, la ocuparea si folosirea de catre intimata, in mod exclusiv, a unei suprafe?e din par?ile comune indivize, ceea ce nu poate fi primit in lipsa sistarii de indiviziune, intrucat prin aceasta s-ar incalca dreptul de proprietate al apelantului  asupra cotei lui  de proprietate din aceste parti comune. Daca s-ar merge pe ideea suplinirii consimtamantului intr-o astfel de situatie, si alti coproprietari ar putea pretinde ulterior sa construiasca in acelasi mod, urmand ca ceilalti  coproprietari, care nu construiesc, sa ramana fara teren in mod nejustificat, injust si cu incalcarea evidenta a regulilor juridice referitoare la proprietatea comuna.
In raport de cele de mai sus, se constata ca in mod nelegal, cu incalcarea regimului juridic al coproprietatii, apelantul parat a fost obligat sa consimta la emiterea autorizatiei de constructie, astfel incat se impune schimbarea hotararii atacate in sensul respingerii actiunii. Faptul ca apelantul nu intelege sa renunte la o parte din dreptul sau de proprietate nu poate fi considerat ca o exercitare abuziva a dreptului sau. O astfel de solutie este si echitabila cata vreme, dupa cum a aratat chiar intimata prin concluziile ei, si apelantul a dorit sa edifice un garaj pe acest teren iar intimata nu a fost de acord.
Fata de cele de mai sus, in baza art. 296 Cod proc. civ. si 636, 641 din Codul civil, urmeaza a se admite apelul cu consecinta schimbarii hotararii atacate in sensul respingerii actiunii fata de paratul apelant.