Incadrarea art. 85, necitarea Primarului in calitate de reprezentant al unitatii administrativ teritoriale.

Prin sentinta civila nr. 276 din 17 martie 2008, pronuntata de Judecatoria Gheorgheni in dosarul nr. 436/234/2007, s-a admis exceptia prescrierii dreptului material la actiune al reclamantilor, invocata de S.C. BTT SA Bucuresti si exceptia inadmisibilitatii actiunii in revendicare, invocata de S.C. BTT SA; s-a respins actiunea reclamantilor G. A. si G. A, impotriva paratilor Comuna Voslobeni, prin Primar, F.M, S.C. Biroul de Turism pentru Tineret SA si Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Harghita.
Prin decizia civila nr. 163 din 11 decembrie 2008, pronuntata de Tribunalul Harghita, Sectia civila in dosarul nr. 436/234/2007, s-a respins exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Gheorgheni, invocata in apel de apelanti si s-a respins apelul formulat de G. A.  si G. A., impotriva sentintei civile nr. 276 din 17 martie 2008 a Judecatoriei Gheorgheni.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs, in termen legal, reclamantii G. A. si G. A. si au solicitat, in principal, trimiterea cauzei spre rejudecare, intrucat instanta de apel nu s-a pronuntat asupra aspectului invocat de reclamanti privind necitarea legala a comunei Voslobeni, prin Primar, pe intreg parcursul dosarului de la instanta de fond.  In subsidiar, s-a solicitat modificarea in tot a deciziei atacate si pe cale de consecinta admiterea apelului, constatarea nulitatii sentintei pronuntate de Judecatoria Gheorgheni si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante, conform art. 297 alin. 1 Cod procedura civila, invocandu-se totodata faptul ca instanta nu s-a pronuntat asupra exceptiei inadmisibilitatii actiunii in constatare, privind constatarea titlului preferabil, invocat de catre S.C. BTT SA Bucuresti. Pe fondul cauzei, s-a solicitat ca in urma desfiintarii sentintei primei instante sa se dispuna admiterea actiunii asa cum a fost formulata.
  Reclamantii au invocat in drept  prevederile art. 304 pct. 5,8 si 9 Cod procedura civila.
In motivarea recursului s-a aratat ca cu ocazia judecarii apelului, reclamantii au invocat ca si motiv de nulitate ale sentintei atacate faptul ca la instanta de fond la toate termenele de judecata a fost lipsa de procedura cu parata Comuna Voslobeni, prin Primar, intrucat instanta de fond in mod eronat a citat Primaria comunei Voslobeni. S-a mai aratat ca prin actiunea introductiva s-a solicitat citarea in calitate de parata a Comunei Voslobeni, neexistand identitate intre Comuna Voslobeni prin Primar si Primaria comunei Voslobeni.
Desi reclamantii au invocat acest motiv de nulitate a sentintei primei instante, instanta de apel  nu s-a pronuntat asupra acestei exceptii invocata la termenul din 27 noiembrie 2008, desi
judecatorii apelului au constatat personal aceasta nulitate, intrucat la termenul din 16 octombrie 2008 au hotarat citarea Comunei Voslobeni prin Primar in cadrul apelului.
Reclamantii au reiterat in recurs exceptia necitarii legale a Comunei Voslobeni prin Primar si lipsa de procedura cu aceasta parte pe toata perioada derularii procesului la instanta de fond, solicitand pentru acest motiv constatarea nulitatii sentintei judecatoriei si trimiterea cauzei spre rejudecare.
S-a invocat totodata faptul ca instanta de apel in mod gresit a respins exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Gheorgheni. Astfel, la termenul din 27 noiembrie 2008 reclamantii au indicat valoarea imobilului la suma de 510.000 lei (RON) iar instanta de apel nu a pus in discutia partilor valoarea indicata de catre apelanti. Contrar prevederilor legale, instanta de apel a respins aceasta exceptie raportandu-se la contractul de vanzare-cumparare  incheiat intre S.C. B. SA si F. M, precum si la raportul de evaluare depus la instanta de fond, fara a da posibilitatea reclamantilor sa dovedeasca cele sustinute de ei , intrucat reclamantul este cel care indica valoarea obiectului in litigiu, iar raportarea instantei de apel la anumite inscrisuri datate din anul 1993, nu poate fi primita.
Reclamantii au invocat si faptul ca in mod eronat instanta de apel a retinut prin decizia atacata imprejurarea ca instanta de fond nu a schimbat temeiul juridic al cererii de chemare in judecata. Astfel, instanta de fond a caracterizat capatul de cerere privind revendicarea ca pe o cerere la care se aplica prevederile Legii nr. 10/2001, fara a pune in discutia partilor  cauza cererii de chemare in judecata  si cauza actiunii, aspect care este contrar principiilor disponibilitati si contradictorialitatii care guverneaza procesul civil.
Instanta de fond si cel de apel nu au retinut faptul ca imobilul in litigiu a fost vandut cu mult timp inainte de aparitia Legii nr. 10/2001 si datorita acestui fapt trebuiau comparate titlurile si nu aplicate in mod retroactiv si unilateral prevederile Legii nr. 10/2001 fara a tine cont de inscrisurile de la dosar.
S-a relevat totodata faptul ca instanta de apel  in mod gresit a considerat ca prima instanta s-a pronuntat in conformitate cu prevederile legale chiar daca s-au depus anumite inscrisuri si dupa inchiderea dezbaterilor.
Sustinerea instantei de apel prin care se arata ca nu actele care au fost depuse tardiv, dupa inchiderea dezbaterilor, au determinat luarea solutiei de catre prima instanta , nu are suport real si este in contradictie totala cu afirmatiile instantei de fond care face referire numai la inscrisurile depuse de catre intimata dupa inchiderea dezbaterilor.
In procesul civil exista obligativitatea comunicarii tuturor inscrisurilor depuse la dosarul cauzei, iar inscrisurile la care au facut referire reclamantii au fost depuse dupa inchiderea dezbaterilor si nu le-au fost comunicate, iar instanta de fond s-a pronuntat pe baza acestora fara a le da posibilitatea reclamantilor sa-si formuleze apararea.
  Reclamantii au mai invocat faptul ca instanta de apel in mod gresit a considerat ca Judecatoria Gheorgheni a admis in mod corect exceptia prescrierii dreptului material al actiunii introductive n baza Legii nr. 10/2001. Instanta de fond si instanta de apel au omis in mod intentionat sa arate ca temeiul de drept al actiunii este art. 480 si urm. Cod civil, iar Legea nr. 10/2001 nu poate fi aplicata retroactiv la anul 1993, cand s-a instrainat proprietatea reclamantilor.
Exceptia inadmisibilitatii actiunii in revendicare a fost admisa de catre prima instanta tot in baza Legii nr. 10/2001 insa aceasta lege nu se aplica in cazul reclamantilor, care se judeca sub imperiul legilor existente la data cand li s-a luat in mod abuziv proprietatea.
In fata instantei de fond, la termenul din 19 februarie 2008, S.C. BTT SA Bucuresti a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii in constatare privind constatarea titlului preferabil, iar instanta de fond nu s-a pronuntat pe aceasta exceptie. Sustinerea instantei de apel prin care se arata ca acest aspect ar fi putut fi invocat eventual de catre S.C. B SA, care insa nu a declarat apel, nu poate fi primita intrucat instanta de apel avea obligatia sa constate ca instanta de fond nu s-a pronuntat pe aceasta exceptie, sa desfiinteze hotararea apelata si sa trimita cauza spre rejudecare.
Aceleasi chestiuni au fost sustinute si in privinta motivului de apel, prin care s-a aratat ca prima instanta nu s-a pronuntat asupra exceptiei lipsei calitati procesuale active a reclamantilor invocata de catre S.C. B. SA Bucuresti prin intampinare. Exceptia invocata fiind o exceptie dirimanta este obligatorie pentru instanta, iar legea nu lasa la aprecierea instantei daca trebuie sa se pronunte sau nu.
Referitor la fondul cauzei, s-a aratat ca instanta de apel in mod gresit a considerat ca sentinta atacata este ferita de critici, iar apelul este neintemeiat.
Sub acest aspect s-a precizat ca antecesorii reclamantilor de la care a fost nationalizat imobilul in litigiu in baza Decretului nr. 92/1950 faceau parte din categoria persoanelor exceptate de la nationalizare, intrucat G. A. era casnica iar G. I. era ofiter in rezerva.
Pe de alta parte,  Statul Roman nu si-a intabulat niciodata dreptul sau de proprietate in CF nr. 6756 Tomesti nr. top. 11206, 11207, 11210.
In mod gresit instanta de fond si cea de apel au refuzat sa admita faptul ca actiunea introductiva este intemeiata pe dispozitiile art. 480 si urm. Cod civil , omitand in mod intentionat sa arate ca reclamantii se judeca pe drept comun si nu pe lege speciala.
De asemenea, sustinerea ca dreptul reclamantilor la actiune este prescris, nu este intemeiata, intrucat dreptul de proprietate nu este supus prescriptiei extinctive.
Constatand ca Statul Roman nu a avut niciodata calitatea de proprietar, nefiind intabulat in cartea funciara si ca dreptul de proprietate al antecesoarei reclamantilor nu s-a pierdut, se poate deduce ca statul nu avea vocatia transmiterii catre parat a dreptului de proprietate  asupra imobilului in litigiu. Vanzatorul S.C. BTT SA si cumparatorul Fluieras Moise au fost de rea-credinta intrucat au cunoscut faptul ca in cartea funciara terenul pe care se afla constructia edificata de antecesoarea reclamantilor, era intabulat pe numele acesteia la data intocmirii actelor de   vanzare-cumparare.
La toate acestea, trebuie adaugata si prevederea din contractul de vanzare-cumparare in care se arata ca in situatia in care fostul proprietar va fi repus in drepturi, vanzatorul nu-si asuma raspunderea pentru eventualele daune.
  Examinand decizia atacata prin prisma motivelor de recurs si in raport de prevederile art. 306 alin. 2 Cod procedura civila si avand in vedere actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele:
  Prin actiunea civila inregistrata la Judecatoria Gheorgheni reclamantii G.A. si G. A. au solicitat in contradictoriu cu paratii Comuna Voslobeni prin Primar, F. M., S.C. B. SA Bucuresti si Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Harghita urmatoarele:
- sa se constate inaplicabilitatea Decretului nr. 90/1950 privind terenul aferent constructiei, inscris initial sub mentiunea de cota 1/3 pare, in CF 6756 Tomesti, cu nr. top 11206, 11207, 11210 si a constructiei neintabulata initial in cartea funciara intitulata "Vila Decebal", ambele proprietatea numitei A. G., nascuta K., situate in comuna Voslobeni-Izvorul Muresului;
- sa se constate ca imobilul, teren si constructii, descris mai sus, a fost preluat de catre Statul Roman fara  titlu valabil;
- sa se constate nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare nr. 98 din 7 decembrie 1993 incheiat in baza procesului verbal de adjudecare a licitatiei nr. 17 din 22 noiembrie 1993 intre Biroul de Turism pentru Tineret SA Bucuresti si F. M., prin care a fost instrainat imobilul constructie neintabulat in cartea funciara;
- sa se constate nulitatea absoluta a titlului de proprietate  nr. 23583 din 8 mai 1996 emis de Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Harghita pentru o suprafata de teren de 1347 mp atribuit numitului F.M.;
- sa se dispuna rectificarea CF 6756 Tomesti la pozitia B7, in sensul revenirii in aceasta carte funciara a corpului funciar cu nr. top 11206/1, pe numele fostului proprietar de la pozitia B+6 din aceasta carte funciara si radierea dreptului de proprietate  a numitului F. M. de pe acest numar top;
- sa se dispuna rectificarea CF 8494 Tomesti cu nr. top 11206/1 teren de 1306 mp in sensul radierii dreptului de proprietate  a numitului F. M. si inscrierea imobilului pe numele vechiului proprietar, antecesorul reclamantilor;
- sa se dispuna restabilirea situatiei anterioare a cartii funciare precizate prin compararea titlurilor, stabilind ca dreptul de proprietate  al antecesoarei reclamantilor, dobandit prin cumparare si construire este preferabil si anterior drepturilor paratilor dobandit de la un neproprietar prin cumparare, cu reinscrierea dreptului de proprietate al antecesoarei reclamantilor;
- sa fie obligati paratii sa lase imobilul mai sus descris in deplina proprietate si linistita posesie;
- sa fie obligati paratii la plata cheltuielilor de judecata .
Prin actiunea dedusa judecatii reclamantii au chemat in judecata Comuna Voslobeni, prin Primar. Cu toate acestea pe parcursul judecarii cauzei, in fata prim ei instante a fost citat Primarul comunei Voslobeni, fara a se preciza daca acesta a fost citat ca reprezentant al unitatii administrativ-teritoriale, chemate in judecata, sau in alta calitate.
  In apel, de asemenea, a fost citat initial in calitate de parat Primarul comunei Voslobeni, iar la termenul din 16 octombrie 2008 s-a dispus citarea in cauza a Comunei Voslobeni, prin Primar. Instanta de apel a retinut lipsa de procedura cu aceasta parte, inca nu a clarificat daca pe parcursul judecarii cauzei in prima instanta procedura de citare a fost legal indeplinita. Conform prevederilor art. 85 Cod procedura civila judecatorul nu poate hotari  asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor, afara numai daca legea nu dispune altfel.
Dispozitiile legale referitoare la citare au caracter imperativ, deoarece au fost prevazute pentru respectarea principiului contradictorialitatii si al dreptului la aparare, iar nerespectarea lor atrage nulitatea hotararii pronuntate.
Avand in vedere ca in speta prima instanta s-a pronuntat in contradictoriu cu Primarul comunei Voslobeni, care nu a fost citat in calitate de reprezentant al unitatii administrativ - teritorial chemata in judecata, instanta de recurs retine ca sentinta pronuntata de judecatorie este lovita de nulitate, fiind incident in cauza motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 5 Cod procedura civila.
Pentru aceste motive se impune casarea atat a deciziei civile pronuntate de instanta de apel, cat si a sentintei civile pronuntate de judecatorie si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante.
In recurs au fost invocate mai multe motive de nelegalitate a hotararilor judecatoresti pronuntate in fazele procesuale anterioare, insa avand in vedere ca nerespectarea prevederilor legale referitoare la citare primeaza, instanta de recurs apreciaza ca acestea nu se mai impun a fi analizate, urmand ca aspectele invocate de recurentii reclamanti sa fie avute in vedere cu ocazia rejudecarii cauzei.
In consecinta, in temeiul art. 312 alin. 5 Cod procedura civila curtea a admis recursul declarat de reclamanti si a casat integral decizia pronuntata de tribunal si sentinta pronuntata de judecatorie si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecatoria Gheorgheni.
In rejudecare, instanta va proceda la citarea partilor cu respectarea prevederilor legale aplicabile in materie. De asemenea, se va clarifica si valoarea imobilului in litigiu in raport de care urmeaza a se stabili competenta materiala de solutionare a cauzei, in conditiile in care reclamantii invoca o anumita valoare, iar din actele depuse la dosar rezulta o alta valoare, urmand ca sub acest aspect sa se aiba in vedere si pozitia partilor din proces. Totodata, se vor pune in discutie si se vor solutiona si celelalte aspecte invocate pe parcursul judecarii cauzei referitoare la temeiul cererii de chemare in judecata, exceptiile invocate de parti si chestiunile legate de fondul cauzei.