Aplicarea dispozitiilor art. 5221 Cod procedura penala. Conditii

Aplicarea dispozitiilor art. 5221 Cod procedura penala. Conditii.

Cod Procedura penala, art. 5222

In situatia in care inculpatul a dat declaratii in cursul urmaririi penale, dupa care s-a sustras de la judecata, fiind sfatuit in acest sens de parinti lui, insa a exercitat caile de atac ordinare prevazute de lege impotriva hotararii de condamnare, nu se impune rejudecarea cauzei dupa extradare, intrucat acesta a avut cunostinta de derularea intregului proces penal impotriva sa. Prin decizia penala nr. 14/27.07.2009 Tribunalul Harghita a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul G.F.O, impotriva sentintei penale nr.771 din 04 noiembrie 2008 pronuntata de Judecatoria Miercurea Ciuc in dosarul nr. 1421/258/2008.
S-a facut aplicarea art. 192 alin.2 Cod procedura penala.
S-au retinut urmatoarele:
Prin sentinta penala nr.771/04.11.2008, pronuntata de Judecatoria Miercurea Ciuc in dosar nr. 1421/258/2008, in baza art. 522/1 Cod procedura penala, s-a respins ca inadmisibila cererea de rejudecare dupa extradare formulata de petentul G. F. O, nascut la data de 19 august 1980, detinut in Penitenciarul Miercurea Ciuc.
In baza art.192 pct. 2 Cod procedura penala inculpatul a fost obligat sa plateasca statului sumei de 140 RON cheltuieli judiciare.
Prima instanta a condamnat inculpatul la pedeapsa inchisorii de 5 ani inchisoare prin sentinta penala nr. 447/13.04.2006 pentru savarsirea infractiunii de furt calificat. Prin decizia penala nr. 250/05.12.2006 Tribunalul Harghita a admis apelul declarat de catre petent, prin aparator din oficiu, si a desfiintat partial sentinta penala nr. 447/13.04.2006 a Judecatoriei Miercurea Ciuc. Prin decizia penala nr. 17/R/17.01.2007 Curtea de Apel Targu Mures a respins recursul declarat de catre petent, prin aparator din oficiu, impotriva deciziei penale nr. 250/05.12.2007 pronuntate de Tribunalul Harghita.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Miercurea Ciuc intocmit in data de 27.09.2004 in dosarul penal nr. 2610/P/2004 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a petentului pentru savarsirea infractiunii de furt calificat. Petentul a dat declaratii in calitate de invinuit in dosarul nr. 2610/P/2004 in datele de 29 2.2004 (fila 114 si 115 dosar) si 11.02.2005 (fila 116), dupa ce s-a dispus inceperea urmaririi penale impotriva sa pe data de 22.12.2004 (fila 7 din dosar).
In toate etapele procesului penal in fata instantei de judecata - pe parcursul solutionarii dosarului nr. 2951/2005 in care a fost pronuntata sentinta penala nr. 447/13.04.2006 si pana la solutionarea dosarului nr. 1576/43/2006 de catre Curtea de Apel Targu Mures prin decizia penala nr. 17/R/17.01.2007, petentul nu a participat la judecarea cauzei, fiind reprezentat de aparatori din oficiu, fara a comunica adresa la care sa fie citat in cursul procesului. Petentul nu numai ca a fost reprezentat de catre aparatori din oficiu, dar a si exercitat si caile de atac prevazute de lege.
Avand in vedere cele mai sus enuntate, prima instanta a apreciat ca petentul a avut cunostinta de procesul penal intrucat a dat declaratii in cursul urmaririi penale, iar pe parcursul judecatii a fost reprezentat de aparator din oficiu si a exercitat caile de atac prevazute de lege. Lipsa petentului pe parcursul procesului se datoreaza culpei acestuia deoarece, dupa ce a dat declaratii in cursul urmaririi penale a parasit tara, sustragandu-se judecatii. S-a retinut ca acest aspect reiese si din referatul de evaluare intocmit in dosarul penal nr. 2951/2005 al Judecatoriei Miercurea Ciuc unde se mentioneaza, la fila 45, faptul ca "inculpatul nu doreste sa se intoarca in Romania, nici macar pentru solutionarea procesului penal,, fiind sfatuit si de catre parinti sa ramana in Ungaria si sa se stabileasca acolo. Prin urmare, inculpatului nu i-a fost incalcat in nici un fel dreptul la aparare recunoscut in art. 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
impotriva acestei hotarari a declarat apel apelantul G. F. O , solicitand admiterea apelului, dupa desfiintarea hotararii atacate sa se dispuna rejudecarea dupa extradare.
In motivele cererii s-a aratat ca instanta de fond gresit a invocat exceptia inadmisibilitatii, cererea de rejudecare putand fi eventual respinsa ca nefondata, in nici un caz inadmisibila si ca instanta de fond a interpretat in mod subiectiv considerentele Deciziei nr. 5454/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dreptul persoanei extradate de a beneficia de rejudecarea unei cauze ar putea fi restrictionat numai in situatia in care persoana condamnata a fost prezenta la unul din termenele de judecata sau la pronuntarea hotararilor ori a avut cunostinta despre desfasurarea judecatii, nu este relevanta daca persoana extradata a cunoscut sau a participat la desfasurarea urmaririi penale, pentru ca aceste imprejurari nu inlatura obligatia instantelor de judecata de a cita partile si de a asigura ca acestea au cunostinta despre judecata.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta de apel a considerat ca nu poate admite sustinerile apelantului prin care acesta invoca decizia nr. 5454/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, deoarece chiar in decizia invocata de acesta se prevede faptul ca dreptul persoanei extradate de a beneficia de rejudecarea cauzei poate fi restrictionat daca a avut cunostinta despre desfasurarea cauzei.
S-a aratat ca, apelantul a fost prezent in fata organelor de urmarire penala, a dat declaratii in fata acestui organ, a fost asigurata apararea prin numirea unui aparator din oficiu, si apelantul de astazi si-a exercitat caile de atac prevazute de lege, astfel ca inculpatul s-a sustras de la judecarea unui proces penal in care era parte si despre a carui existenta avea cunostinta.
S-a retinut ca, vazand procesele verbale de confruntare privind pe inculpatii I. C. si C. L, rezulta fara echivoc ca apelantul a avut cunostinta de acest proces, precum si declaratiile date in fata organelor de cercetare penala (f.114) si in fata Parchetului de pe langa Judecatoria Miercurea Ciuc (filele 115, 116).
Din cele prezentate mai sus, instanta de apel a constatat ca inculpatul s-a sustras de la judecarea cauzei in care era parte, deci a avut cunostinta despre desfasurarea judecatii, astfel ca in cauza se poate retine o conduita procesuala culpabila a persoanei extradate, care nu poate fi invocata in sustinerea cererii de rejudecare, conduita neprotejata de prevederile art. 34 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea juridica internationala in materie penala si  conventia pentru extradare.
Impotriva acestei decizii a declarat, in termen legal, recurs inculpatul G.F.O, care a solicitat casarea hotararii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare, intrucat rejudecarea cauzei este un drept al condamnatului, neavand relevanta daca inculpatul a participat sau a avut cunostinta de urmarirea penala.
Examinand hotararea atacata prin prisma motivelor de recurs invocate, instanta de control judiciar a respins recursul declarat, pentru urmatoarele considerente:
Dispozitiile art. 522 indice 1 Cod procedura penala, trebuie coroborate cu considerentele deciziei nr. 5454/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in care  se prevede cu claritate ca persoana extradata va beneficia de rejudecarea cauzei numai in cazul cand nu a avut  cunostinta de derularea intregului proces penal, aceasta incepand deci cu cercetarile efectuate in  cursul urmaririi penale.
Cum inculpatul G.F.O s-a sustras de la judecarea cauzei, consideram ca nu poate beneficia de prevederile art. 522 indice 1 Cod procedura penala, atata vreme cat acest inculpat a avut  tot timpul cunostinta de desfasurarea procesului penal ( fapt probat si prin aceea ca acest inculpat a promovat  apel si recurs in cauza ) dar a refuzat sa se prezinte la judecata, fiind sfatuit astfel de catre parintii sai.
Ca atare, in baza art. 385 indice 15 pct. 1 lit. b Cod procedura penala, instanta de control judiciar a respins ca nefondat recursul inculpatului, in considerarea faptului ca hotararea atacata este legala si temeinica.
Vazand si dispozitiile art. 192 alin. 2 Cod procedura penala.