Clauze atributive de competenta. Necompetenta generala a instantelor romane

Partile au convenit printr-un contract redactat in limba engleza, asupra instantei competente si legii aplicabile, semnat pe fiecare pagina de reprezentantul legal al reclamantei.
Potrivit art. 23 din Regulamentul 44/2001 par?ile unui raport juridic pot incheia o conven?ie prin care sa convina asupra instan?elor judecatore?ti competente in solu?ionarea litigiilor ce au survenit sau pot surveni in legatura cu raportul lor juridic.
Competen?a astfel determinata este una exclusiva, cu excep?ia cazului in care par?ile convin in sens contrar. In consecin?a, ori de cate ori par?ile au incheiat o clauza atributiva de competen?a, instan?ele desemnate prin acea clauza au competen?a exclusiva in solu?ionarea cauzei.
Contractul este semnat pe fiecare pagina de reprezentantul legal al reclamantei, iar clauza atributiva este formulata intr-o maniera clara ?i precisa, rezultand in mod indubitabil acordul par?ilor privind competen?a exclusiva a instan?elor italiene de a solu?iona cauza. In condi?iile in care administratorul societa?ii lucreaza in domeniul IT ?i ?i-a asumat contractul prin semnare pe fiecare pagina, nu sunt serioase ?i credibile sus?inerile sale privind necunoa?terea limbii engleze.
Prin urmare, clauza atributiva de competen?a este valabila, respectand rigorile impuse de art. 23 alin. 1 din Regulamentul Bruxelles I.

                                          Decizia civila nr. 500/R din 03.12.2014 a Curtii de Apel Galati

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr.1291/121 din 07.02.2011, reclamanta S.C. S.S.D. S.R.L. a chemat in judecata pe parata S. SpA, solicitand obligarea acesteia sa inceteze actiunea de promovare, activitatea de publicitate, vanzare, distributie si export a unor programe de calculator; sa ia masuri de retragere a tuturor copiilor acestor programe si sa instiinteze clientii cu privire la motivul retragerii, incetarii promovarii si distribuirii programelor; sa inceteze modificarea sub orice forma a acestor programe; sa restituie reclamantei codurile sursa ale proiectelor dezvoltate de aceasta; sa fie obligata parata la plata cheltuielilor de judecata.   
In motivare, reclamanta a aratat ca intre S.C. S.S.D. S.R.L., in calitate de prestator si      S. SpA, in calitate de beneficiar, au fost incheiate mai multe contracte comerciale. Astfel, prin contractele nr_/01.04.2009, nr_/01.07.2009, nr_/01.10.2009, nr_/01.01.2010, nr_/01.01.2010, nr_/01.06.2010 (contracte de prestari servicii informatice) prestatorul a transmis beneficiarului dreptul de folosinta asupra operei sale. Parata a copiat codurile sursa ale proiectelor si a comercializat modulele.
In drept, cererea a fost intemeiata pe disp. art.3 alin.1, art.74 din Legea nr.8/1996,  Legea nr. 11/1991 si Directiva nr.91/250/CEE. 
In aparare, parata a depus intampinare, prin care a invocat exceptiile lipsei dovezii calitatii de reprezentant a persoanei care a semnat actiunea, lipsei competentei instantelor din Romania in solutionarea cererii, lipsei calitatii procesuale active a reclamantei. In motivare, a aratat ca temeiul pretentiilor reclamantei il constituie contractele incheiate intre parti. Pentru anul 2010 raporturile comerciale au fost reglementate de contractul comercial de asistenta pentru servicii de dezvoltare din 04.01.2010, iar prin acesta partile au convenit expres asupra competentei exclusive a instantelor din Padova pentru solutionarea oricaror litigii legate de contract. A precizat ca nici cele trei contracte anterioare nu pot fi supuse jurisdictiei instantelor din Romania, cat timp acestea au fost incheiate in Padova asa cum se precizeaza in mod expres la finalul lor. A mai aratat ca pe fond, actiunea este neintemeiata.
In drept, au fost invocate disp. art.115 C.proc.civ., art.977, 978, 981 C.civ., art.3 alin.1 din Legea nr.8/1996, art.1 alin.3, art.2 alin.1 si art.6 alin.1 din Directiva CE nr.24/2009.
Prin sentinta civila nr. 1079/11.02.2014 a Tribunalului Galati a fost respinsa cererea ca inadmisibila.
Pentru a decide astfel, instanta a retinut urmatoarele:
Prin sentinta comerciala nr.1195/19.12.2013 pronuntata de Tribunalul Galati in dosarul nr.6494/121/2013 s-a admis exceptia necompetentei generale a instantelor romane si s-a respins cererea avand ca obiect pretentii formulata de reclamanta S.C. S.S.D. S.R.L., in contradictoriu cu parata S.SpA, ca inadmisibila.
S-a retinut ca intre parti s-a incheiat contractul comercial de asistenta pentru servicii de dezvoltare din 04.01.2010 prin care au convenit, potrivit art.13 pct.13.1, ca orice declaratii sau acorduri anterioare cu privire la obiectul prezentului contract sunt nule si inaplicabile. Ca urmare, contractele de prestari servicii informatice nr.12/01.07.2009 si nr.13/01.10.2009, singurele opozabile paratei, intra sub incidenta acestei clauze din contractul comercial din 04.01.2010, in sensul ca orice clauza contrara acestui contract este nula. Prin art.11 din contractul cadru partile au convenit ca in caz de litigiu instanta competenta este cea din Padova, iar aceasta competenta a instantei italiene se aplica tuturor contractelor incheiate anterior datei de 04.01.2010.
Statuarea printr-o sentinta irevocabila ca instanta din Padova este competenta a solutiona litigiile nascute din contractele incheiate intre S.C. S.S.D.  S.R.L. si SIAV SpA anterior datei de 04.01.2010 se impune si in cererea avand ca obiect drepturi de autor intemeiate pe aceleasi contracte, ca efect pozitiv al puterii lucrului judecat, fiind inadmisibil a se contrazice printr-o noua hotarare cele retinute irevocabil cu privire la necompetenta instantelor romane.
Reclamanta a criticat solutia instantei de fond, in principal, sub urmatoarele aspecte:
1). Hotararea este data cu aplicarea gresita a legii. Instanta nu a analizat apararea ce viza nevalabilitatea contractului deoarece era incheiat in limba engleza, iar administratorul societatii era cunoscator doar al limbii romane si italiene, prin urmare era redactat intr-o limba pe care reprezentantul societatii reclamante nu o cunostea.
In plus, nu are nicio legatura cu contractele de  software invocate ca temei al pretentiilor.
2). In conditiile in care se constata necompetenta solutia nu este de respingere a cererii ca inadmisibila, ci  de declinare in favoarea instantei competente.
Persoana fizica autorizata V.M. a declarat recurs sustinand, in esenta, ca instanta a lasat nesolutionata cererea de interventie in interes propriu formulata la data de 22.10.2013.
Prin decizia civila nr. 500/R/2014 a Curtii de Apel Galati s-a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta si ca inadmisibil recursul declarat de intervenient.
Pentru a decide astfel, instanta a retinut urmatoarele:
1. Recursul declarat de intervenient este inadmisibil.
Conform dispozitiilor at. 2811 alin. 1 Cod procedura civila, in ipoteza in care instanta omite sa se pronunte asupra unei cereri incidentale sau accesorie, singura cale prevazuta de lege pentru remedierea situatiei este formularea unei cereri de completare a hotararii si nu promovarea unei cai de atac.
2. Recursul declarat de reclamanta este nefondat.
In mod corect, tribunalul a apreciat ca aceasta cerere nu este de competenta instantelor romane, fiind valabila clauza atributiva de competenta.
Astfel, intre parti au fost incheiate trei contracte CPSI _/1.04.2009, CPSI  _/1.07.2009 si _/1.10.2009, redactate in limba romana. Ulterior, la data de 4.01.2010, partile au semnat un contract cadru, redactat in limba engleza, avand ca obiect "termeni si conditii in baza carora beneficiarul poate da furnizorului, iar furnizorul este interesat sa accepte comenzi de prestare de servicii" (art. 2), cu precizarea ca prin notiunea de servicii se intelege "servicii de dezvoltare de software"  (art. 1.1. raportat la expunerea de motive - Avand in vedere faptul ca beneficiarul doreste ca furnizorul sa se angajeze sa realizeze anumite servicii de dezvoltare de software pentru beneficiar).
Potrivit dispozitiilor art. 10.1 din contract, acesta a intrat in vigoare la momentul semnarii si va avea o durata nelimitata, cu exceptia cazului in care va fi reziliat de oricare dintre parti in baza unui preaviz de un an.
Desi reclamanta sustine ca si dupa acest moment au mai fost incheiate alte doua contracte in limba romana, din actele depuse la dosar rezulta ca acestea nu au mai fost semnate de parata, ceea ce conduce la ideea ca incepand cu anul 2010 intre parti s-a aplicat contractul cadru ce reglementa serviciile de dezvoltare de software.
Potrivit art. 11 - Jurisdic?ie ?i lege aplicabila din contractul cadru par?ile au convenit in mod expres asupra competen?ei exclusive a instan?elor din Padova pentru solu?ionarea oricaror litigii care rezulta sau sunt in legatura cu prezentul contract.
In spe?a, modulele pentru care se solicita protec?ia drepturilor de autor sunt realizate in anul 2010, fiind supuse astfel prevederilor contractului cadru.
Potrivit art. 23 din Regulamentul 44/2001 par?ile unui raport juridic pot incheia o conven?ie prin care sa convina asupra instan?elor judecatore?ti competente in solu?ionarea litigiilor ce au survenit sau pot surveni in legatura cu raportul lor juridic.
Competen?a astfel determinata este una exclusiva, cu excep?ia cazului in care par?ile convin in sens contrar. In consecin?a, ori de cate ori par?ile au incheiat o clauza atributiva de competen?a, instan?ele desemnate prin acea clauza au competen?a exclusiva in solu?ionarea cauzei.
Condi?iile pe care o clauza atributiva de competen?a trebuie sa le indeplineasca sunt expres stabilite in art. 23 alin. 1 din Regulamentul CE nr. 44/2001.
Toate aceste condi?ii sunt indeplinite in spe?a.
Prima este ca macar una dintre par?i sa fie domiciliata pe teritoriul unui stat membru.
Celelalte condi?ii de forma pe care trebuie sa le indeplineasca sunt:
- trebuie sa fie incheiata in scris ori, daca a fost incheiata verbal, trebuie sa existe confirmare scrisa sau (hotararea din 11 noiembrie 1986 C 313/85 SpA Iveco Fiat impotriva Van Hool NV);
- trebuie sa fie incheiata intr-o forma acceptabila cu practicile statornicite intre par?i sau;
- in comer?ul interna?ional trebuie sa fie incheiata intr-o forma conforma cu uzan?a cu care par?ile sunt sau ar trebui sa fie la curent ?i care, in cadrul acestui tip de comer?, este cunoscuta pe larg ?i respectata cu regularitate de catre par?ile din contractele de tipul pe care il implica domeniul comercial respectiv.
Cerin?a formei scrise este "destinata a garanta faptul ca acordul par?ilor este exprimat intr-o maniera clara ?i precisa ?i este probat, in mod cert." (Hotararea din 6 mai 1980, C 784/79, Porta-Leasing GmbH contra Prestige Interna?ional).
In cauza ?i aceasta condi?ie este indeplinita in varianta de la lit. a.
Contractul este semnat pe fiecare pagina de reprezentantul legal al reclamantei, iar clauza atributiva este formulata intr-o maniera clara ?i precisa, rezultand in mod indubitabil acordul par?ilor privind competen?a exclusiva a instan?elor italiene de a solu?iona cauza. In condi?iile in care administratorul societa?ii lucreaza in domeniul IT ?i ?i-a asumat contractul prin semnare pe fiecare pagina, nu sunt serioase ?i credibile sus?inerile sale privind necunoa?terea limbii engleze.
Prin urmare, clauza atributiva de competen?a este valabila, respectand rigorile impuse de art. 23 alin. 1 din Regulamentul Bruxelles I.