Legea nr.10/2001. Persoana indreptatita la masuri reparatorii. Acte doveditoare. Preluare abuziva

Legea nr.10/2001. Persoana indreptatita la masuri reparatorii. Acte doveditoare. Preluare abuziva
Actele doveditoare ale preluarii abuzive a proprietatii ori, dupa caz, ale calitatii de persoane indreptatite, in absenta actului normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, dupa caz, s-a pus in executare masura preluarii abuzive si in absenta unor probe contrare, sunt orice inscrisuri doveditoare ale dreptului de proprietate, cat si actele de dispozitie ale organelor locale ale puterii sau administratiei de stat, ce au dispus de imobil ulterior anului 1989.
Curtea de Apel Iasi, decizia civila nr. 77 din 12 mai 2010
Prin cererea inregistrata la Tribunalul Iasi, reclamantii C.D. (fosta B.) si R.I. au contestat dispozitia nr. 2623 din 13.12.2007 prin care s-a respins cererea de acordate masuri reparatorii pentru imobilul notificat din Iasi, formulata de B.S. si C.D., motivat de faptul ca nu s-a facut dovada calitatii de persoana indreptatita conform dispozitiilor art.3, alin.1 lit.a coroborate cu cele ale art.4 din Legea nr.10/2001, a preluarii abuzive a imobilului notificat conform dispozitiilor art.2 din Legea nr.10/2001.
In motivarea contestatiei s-a sustinut ca dovada calitatii de persoane indreptatita, ca mostenitori a fost facuta cu inscrisurile atasate la notificare, acte de stare civila si certificate de mostenitor, iar intinderea dreptului de proprietate a fost dovedita atat cu actele de vanzare-cumparare, cat si a existentei constructiilor.
Tribunalul Iasi, prin sentinta civila nr.385 din 4 martie 2009, a respins pentru lipsa calitatii procesual pasive contestatia formulata de reclamantii C.D. si R.I., in  contradictoriu cu paratii Primaria Municipiului Iasi si Comisia de aplicare a Legii nr.10/2001.
Totodata, a fost admisa in parte contestatia formulata de reclamantii  C.D., si R.I., in contradictoriu cu paratul Primarul Municipiului Iasi si a fost anulata dispozitia nr.2623/13.12.2007 emisa de Primarul Municipiului Iasi. A fost obligat paratul sa emita in favoarea reclamantilor dispozitie privind acordarea de masuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul teren in suprafata de 224 m.p. situat in Iasi. Insa cererea reclamantilor privind acordarea de masuri reparatorii cu privire la constructii si suprafata de 696 m.p. a fost respinsa.
Pentru a pronunta hotararea, instanta de prim grad a retinut ca reclamantul R.I. era nepotul defunctului B.A. (nascut la 3 octombrie 1900 si decedat la 16.10.1991), in calitate de fiu al  defunctei B.S., decedata la 1.01.2008.
Reclamanta C.D. era nepoata defunctului B.A., nascut la 03.10.1900, si fiica defunctului B.Al. nascut la 18.06.1933. Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 3390/21.08.1921, B.A. - tatal a cumparat imobilul situat in Iasi, compus din suprafata de 920 m.p. si constructie cu destinatia de moara. La adoptarea Legii nr.10/2001, autoarea reclamantului R.I. (B.S.) si reclamanta C.D. s-au  adresat cu notificare Prefecturii Iasi, in vederea obtinerii de masuri reparatorii pentru imobilul situat in Iasi, compus din constructie formata  din 5 camere si terenul in suprafata de 920 m.p.
Contestatia formulata de cei doi reclamanti impotriva acestei dispozitii era intemeiata in parte.
Tribunalul a retinut ca reclamantii au facut dovada calitatii de mostenitori ai defunctului B.A. - tatal si a faptului ca acesta a avut in proprietate imobilul situat in Iasi, compus din constructii (moara) si suprafata de 920 m.p. teren, ca autorul reclamantilor a facut  demersurile legale pentru obtinerea unei  autorizatii de construire a unei locuinte in octombrie 1931, dar nu s-a demonstrat si finalizarea acestor  demersuri, respectiv edificarea constructiei.
Tribunalul a constatat ca reclamantii nu au probat existenta constructiei si a preluarea acesteia de stat, de la B.A.
In considerentele sentintei au fost analizate probele administrate, ce au format convingerea instantei in darea hotararii, au fost redate si interpretate dispozitiile Legii nr.10/2001 si ale normelor metodologice de aplicare incidente in cauza, H.G. nr.250/2007, conchizandu-se ca prezumtia instituita de art.1 lit.e opereaza numai pentru suprafata de 224 m.p.
Tribunalul a solutionat si exceptiile invocate de parati privind lipsa calitatii procesuale pasive a Primariei Municipiului Iasi si a Comisiei pentru aplicarea Legii nr.10/2001, ce sunt structuri functionale conform Legii nr.215/2001 a administratiei publice locale si parti in proces, in sensul art.41 C.pr.civ.
Impotriva hotararii Tribunalului Iasi au declarat apel atat reclamanta, cat si paratul Primarul Municipiului Iasi.
In apel, Primarul Municipiului Iasi a formulat critici cu privire la aplicarea gresita a legii sub aspectul retinerii preluarii abuzive a imobilului si incadrarii in una din situatiile prevazute de art. 2 din Legea nr.10/2001. S-a sustinut ca nu s-a facut dovada detinerii imobilului de autorul reclamantilor, in sensul art.23 din lege si a normelor de aplicare, imobilul nu figura intre cele ce au intrat sub incidenta Decretului nr.167/1948, iar certificatul emis de Comitetul provizoriu al Comunei Urbane Iasi - Sectiunea financiara pentru perioada 1948-1951, in care s-a mentionat "nationalizat conform Decretului nr.176/1948 pe exc. 1948" nu avea nici o relevanta, dispozitia contestata fiind temeinica si legala.
In apel, reclamantii au formulat critici cu privire la aplicarea gresita a legii in stabilirea intinderii dreptului asupra suprafetei de 920 m.p. si a constructiilor aferente, in prezent demolate, drept dovedit cu inscrisurile depuse la dosar. Imobilul a existat pana in anul 1978, fiind nationalizat in 1948, chiar daca in anexa la decretul de preluare nu au fost mentionate toate constructiile.
Prin declaratia de apel, a fost invocata pe cale de exceptie, nulitatea actelor prin care autoritatile locale au atribuit in proprietate altor persoane fizice, terti, teren in proprietate pe amplasamentul in litigiu, fara o identificare stiintifica.
Intr-un alt motiv au fost formulate critici cu privire la acordarea despagubirilor si pentru constructiile preluate abuziv.
In apel, la cererea partilor s-a administrat proba cu inscrisuri si o noua expertiza tehnica topometrica.
Din cuprinsul si concluziile raportului de expertiza si din inscrisurile atasate, intre care titlul de proprietate al autorului reclamantilor, rezulta ca B.A. a avut in proprietate imobilul din Iasi, compus din 920 m.p. teren, constructiile insa fiind demolate. Expertul a stabilit ca pe teren, conform Planului fotogrammetric si actului de proprietate, au existat doua corpuri de proprietate in care au functionat o gradinita pentru copii si un depozit de var, in prezent demolate.
In evidentele fiscale, pana in anul 1969, a fost inscris B.A. cu imobilul identificat in planurile de situatie anexa la raportul de expertiza, teren si constructii.
Pe terenul revendicat in temeiul Legii nr.18/1991 au fost efectuate puneri in posesie si a fost stabilit dreptul de proprietate pentru alte persoane fizice, terti, o parte din teren fiind afectata de servituti. Reclamantii au prezentat acte de proprietate numai pentru 920 m.p., pentru care au formulat notificare si constructiile demolate.
Apelul declarat de Primarul Municipiului Iasi nu este intemeiat.
Cu inscrisurile depuse la dosar, acte de stare civila, certificate de mostenitor si titluri de proprietate reclamantii au dovedite ca sunt persoane indreptatite, in sensul art.4 din Legea nr.10/2001 la masuri reparatorii.
Existenta unor neconcordante in inscrisurile depuse la dosar, privind numarul si data actului prin care imobilul a fost preluat de stat, modalitatea de preluare prin nationalizare sau prin alta forma - cu titlu sau fara - nu a exclus imobilul de la regimul juridic reglementat prin Legea nr.10/2001 si nu a stins dreptul reclamantilor la masuri reparatorii.
Astfel, in certificatul nr.29316/09.10.1953 emis de Sectiunea Financiara - Comuna urbana Iasi se mentiona nationalizarea unui imobil in anul 1948 prin Decretul nr.176/1948, fiind impus in evidentele fiscale cu cladiri. Pentru perioada ulterioara (1948 - 1951), B.A. a fost impus cu cladiri cu valoarea locativa indicata si impozit pe teren, imobilele ce nu au fost identificate. Insa din coroborarea acestui inscris si evidentelor fiscale pana in anul 1969, a rezultat ca B.A. a avut in proprietate imobilul compus din teren si constructii, notificat la data preluarii de autoritatile locale ale orasului Iasi, cat si un alt imobil nationalizat in anul 1948, care nu constituia obiectul notificarii.
Astfel, reclamantii au dovedit ca autorul lor a avut in proprietate in municipiul Iasi suprafata de 920 m.p. pe care se aflau si constructii, fiind inscris in evidentele fiscale pana in anul 1969.
In conformitate cu art.23 si art.24 din Legea nr.10/2001 si Normele metodologice aprobate prin H.G. nr.250/2007, in absenta unor probe contrare existente, intinderea dreptului de proprietate se prezuma a fi cea recunoscuta din actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, dupa caz, s-a pus in executare masura preluarii abuzive.
In cauza, dovada intinderii dreptului de proprietate a fost pe deplin dovedita, prin autorizatii de constructii, evidente fiscale, contract de vanzare-cumparare pentru 920 m.p. si constructii.
Preluarea  a avut loc ulterior anului 1969, cand autorul reclamantilor a fost radiat din rolul fiscal, inlauntrul perioadei pentru care Legea nr.10/2001 reglementeaza regimul juridic al locuintelor (6 martie 1945 - 22 decembrie 1989).
In referatul intocmit in faza administrativa a solutionarii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate conform Legii nr.18/1991, anexa la dispozitia nr.719/13.04.1993 la situatia juridica a terenului, se mentiona ca terenul nu figura la donatii si nici la exproprieri si ca nu a fost despagubit conform adresei R.A.J.A.C. nr. 2942/1995.
Reclamantii nu aveau un drept de proprietate reconstituit in temeiul Legii fondului funciar. La data notificarii si a solutionarii contestatiei asupra imobilului a dispus autoritatea administratiei publice locale in temeiul Legii nr.18/1991 si al Legii nr.215/2001.Cum statul a dispus de imobil,  date fiind neconcordantele din certificatele depuse la dosar - modalitatea prin care a fost preluat in absenta unui titlu este una abuziva, in sensul art. 2 din Legea nr.10/2001.
Curtea a avut in vedere ca proprietarul imobilului l-a detinut pana in anul 1969, conform evidentelor fiscale, iar prezumtia instituita de art.24 din Legea nr.10/2001 este aceea ca l-a avut in proprietate in anul in care a fost deposedat.
In consecinta este incident art.2 lit.i) din lege care include in categoria imobilelor preluate abuziv si pe acelea "preluate fara titlu valabil sau fara respectarea dispozitiilor legale in vigoare la data preluarii, precum si cele preluate fara temei legal prin acte de dispozitie ale organelor locale ale puterii sau ale administratiei de stat".
Dreptul la masuri reparatorii pentru reclamanti este actual si dovedit, fiind indeplinite toate conditiile impuse de Legea nr.10/2001.
Pentru considerentele expuse, apelul declarat de Primarul Municipiului Iasi nu este intemeiat, acesta fiind respins.
Curtea a retinut ca fiind intemeiat apelul declarat de reclamanti. Astfel, intinderea dreptului sub aspectul suprafetei de teren si al existentei corpurilor de proprietate la data preluarii este dovedita, fiind in limita a 920 m.p. si a constructiilor actualmente demolate.
Terenul nu era liber, restituirea in natura nefiind posibila, deoarece o parte era detinuta de persoane fizice, in urma atribuirii in proprietate in cadrul procedurii instituite de Legea nr.18/1991,  iar o alta parte era afectata de amenajari de utilitate publica.
Competenta de a solutiona notificarea si propunerea masuri reparatorii in modalitatea despagubirilor revenea Primarului Municipiului Iasi, conform art.21 alin.4 si art.26 din Legea nr.10/2001.
Criticile formulate privind nulitatea actelor de atribuire a terenului pe exceptie nu au putut fi primite pentru prima data in calea de atac. Conform art.294 C.pr.civ., in apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nu se pot face alte cereri noi. Nulitatea actelor de atribuire in proprietate conform Legii nr.18/1991 (titlu, ordin al prefectului, hotarari ale Comisiei judetene pentru aplicarea Legii nr.18/1991) nu sunt exceptii de procedura sau mijloace de aparare, in sensul art.294 alin.1 C.pr.civ., teza a doua. Acestea sunt aparari pe fondul cauzei, intr-o actiune in nulitate motivata pe alt temei de drept ce isi are izvorul in Legea nr.18/1991, in Legea nr.169/1997 sau in Legea nr.10/2001. Intrucat terenul detinut de persoanele fizice nu se mai afla la dispozitia municipiului Iasi, nu mai facea parte din domeniul sau privat, Primarul avea competenta de a dispune numai masuri reparatorii, in modalitatea despagubirilor, conform Titlului VII din Legea nr.247/2005.
Prin aplicarea gresita a legii tribunalul a admis in parte contestatia, desi au fost facute dovezi sub aspectul intinderii dreptului si a indreptatirii la masuri reparatorii pentru 920 m.p. in total si constructiile demolate.
In temeiul art.296 C.pr.civ., curtea de apel a admis apelul declarat de reclamanti si, schimband in parte sentinta, l-a obligat pe Primarul Municipiului Iasi sa emita dispozitie pentru acordarea de masuri reparatorii si pentru suprafata de 696 mp (total 920 mp) situata in municipiul Iasi, precum si pentru constructiile amplasate pe teren, in prezent demolate.