Aplicarea legii penale mai favorabile. Neagravarea situatiei inculpatului in propria cale de atac

Conform art. 5 Cod penal, in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabila.
Infractiunea de furt calificat prevazuta de dispozitiile art. 208 alin. (1)- 209 alin. (1) lit. i), g) din Codul penal din 1969 este reglementata de dispozitiile art. 229 alin. (1) lit. b), d) C. pen., fiind sanctionata in ambele reglementari cu pedeapsa inchisorii, in Codul penal din 1969 limitele pedepsei fiind prevazute de la 3 la 15 ani, iar in actualul Cod penal de la 1 la 5 ani.
- infractiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit.  g, i Cod penal anterior   ( furt savarsit pe timp de noapte si prin efractie)  pedepsita cu inchisoare de la 3 ani la 15 ani  ( interzicerea drepturilor accesorii fiind obligatorie conform art. 64 Cod penal anterior )-  este incriminata si in actualul Cod penal la art. 228 alin. 1, art.  229 lit. b , d  (   furt in timpul noptii si prin efractie ), fiind pedepsita cu inchisoare de la unu la 5 ani ( fara interzicerea obligatorie a drepturilor , art. 65 Cod penal  avand un continut diferit si  de stricta si limitata aplicare, inaplicabil in prezenta speta).
Este evident ca noile reglementari sunt mai favorabile atat sub durata pedepsei, categoriile alternative de pedepse,  pedepselor accesorii si pedepselor complementare.
Cu privire la institutia recidivei si a concursului  de infractiuni, instanta de fond a  apreciat ca sunt mai favorabile dispozitiile Codului penal anterior, deoarece tehnica de calcul a pedepsei rezultante in caz de concurs de infractiuni si de recidiva duce  la o rezultanta a duratei pedepsei finale mai reduse, si implicit mai favorabil - insa avand in vedere ca dupa pronuntarea sentintei penale apelate (mai 2013) a intervenit Decizia Curtii Constitutionale nr.265 din 06 mai 2014 care impune obligativitatea analizei aplicarii legii penale mai favorabile global si nu pe institutii autonome (asa cum s-a pronuntat sentinta penala apelata).
In aceste situatii, analizand aplicarea Codului penal din 1969, daca pedepsele aplicabile inculpatului pentru infractiunile prev. de art.208  alin.1 - 209 alin.1 lit.g, i (3 - 15 ani) ar fi orientate spre minimul de 3 ani inchisoare, aplicandu-se ulterior regulile concursului de infractiuni prev. de art.33, 34 Cod penal din 1969 si retinerea starii de recidiva prev. de art.37 lit.b Cod penal din 1969 s-ar ajunge la o pedeapsa rezultanta de executat de 3(trei) ani inchisoare.
Analizand aplicabilitatea Noului Cod penal - ceea ce a realizat instan?a de fond si retinand pedeapsa principala aplicata de 2 ani, prin aplicarea regulilor concursului de infractiuni prev. de art.39 Cod penal -pedeapsa rezultanta ar fi de 2 ani si 8 luni inchisoare (prin adaugarea unui spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv 1/3 din 2 ani) si, in consecinta, pedeapsa aplicabila ar fi mai mare decat cea deja aplicata de instanta de fond.
Chiar daca sentinta penala apelata la momentul verificarii de instanta de control judiciar prezinta aspecte de nelegalitate in ceea ce priveste institutia aplicarii legii globale a legii penale mai favorabile conform Deciziei Curtii Constitutionale nr.265/2014 - instanta de apel nu poate reforma aceasta sentinta intrucat s-ar ajunge la o pedeapsa mai mare in propria cale de atac a inculpatului, agravandu-i-se situatia (fiind astfel incalcate dispozitiile art.418 Cod procedura penala cat si ale Deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie  nr.10/2 iunie).
In sustinerea acestui argument, Curtea a analizat si ipoteza aplicarii unor pedepse minime pentru infractiunile de furt calificat, prev. de art.229 Noul Cod penal (respectiv de cate 1 an inchisoare), insa limitele trebuie majorate cu inca jumatate conform art.39 Noul Cod penal, deci intre 1 an si 6 luni si 7 ani si 6 luni).
In aceasta situatia, prin aplicarea dispozitiilor art.39 Cod penal s-ar fi ajuns la o pedeapsa prin contopire  de 1 an si 6 luni inchisoare la care se adauga un spor de 6 luni (respectiv 1/3 din pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare) si ar fi rezultat tot o pedeapsa rezultanta de 2 ani inchisoare.
Acest rationament nu poate fi aplicat intrucat pedeapsa rezultanta aplicabila ar fi alcatuita dintr-o pedeapsa de baza - 1 an si 6 luni si un spor obligatoriu - de 6 luni, incat s-ar ajunge din nou la agravarea situatiei juridice a inculpatului in propria cale de atac, incalcandu-se dispozitiile art.418 Cod procedura penala.