Legea nr. 10/2001. Calitate procesuala pasiva. A.V.A.S.

Legea nr. 10/2001. Calitate procesuala pasiva. A.V.A.S.
Pentru imobilele evidentiate in patrimoniul unor societati comerciale privatizate, altele decat cele prevazute la art. 21 alin. 1 si 2, persoanele indreptatite au dreptul la despagubiri in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv, corespunzatoare valorii de piata a imobilelor solicitate.
Urmare modificarilor aduse prin Legea nr. 247/2005, A.V.A.S. nu mai are competenta de a acorda masuri reparatorii in echivalent, ci doar de a emite o decizie cu propunerea acordarii masurilor reparatorii, conditia ceruta de lege fiind ca societatea comerciala sa fie privatizata. Modalitatea de acordare si stabilire a cuantumului masurilor reparatorii este decisa de Comisia Centrala constituita pentru stabilirea despagubirilor.
Curtea de Apel Iasi, decizia civila nr. 69 din 28 aprilie 2010
Prin cererea inregistrata la Tribunalul Iasi, la data de 28.07.2005, reclamanta a chemat in judecata Primaria Municipiului Iasi/Primarul Municipiului, Prefectura Iasi, S.C. "I." S.A., A.V.A.S. Bucuresti pentru acordarea masurilor reparatorii in temeiul Legii nr.10/2001, pentru imobilul preluat abuziv de stat.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca era succesoarea lui C.M.-E., de la care s-a preluat prin expropriere de stat imobilul situat in municipiul Iasi, compus din suprafata de 1.272 m.p. si casa de locuit in suprafata de 171,73 m.p.
Reclamanta a sustinut ca autoritatile competente, desi notificate prin executorul judecatoresc in anul 2001, nu au solutionat cererea prin dispozitie si respectiv decizie.
Cauza a fost conexata cu dosarul nr.71209/2006 al Tribunalului Iasi, in care reclamanta a contestat dispozitia nr. 687 din 22.03.2006 data de Primarul Municipiului Iasi, prin care s-a respins cererea formulata de reclamanta privind retrocedarea imobilului - constructie si teren in suprafata de 1.272,73 m.p. - cererea fiind tardiva, formulata peste termenul prevazut de art.22 alin.1 din Legea nr.10/2001.
Intr-un prim ciclu procesual, Tribunalul Iasi, prin sentinta civila nr.531 din 28.02.2007, a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Primariei Municipiului Iasi, a Prefecturii judetului Iasi si A.V.A.S. cu sediul in Bucuresti si a respins actiunea formulata de reclamanta in contradictoriu cu paratii Primaria Municipiului Iasi, Prefectura judetului Iasi si A.V.A.S. A fost respinsa actiunea formulata de reclamanta in contradictoriu cu parata S.C. "I." S.A. Iasi.
Totodata, a fost respinsa si cererea conexata, formulata de reclamanta in contradictoriu cu Primarul Municipiului Iasi privind dispozitia nr. 687/22.03.2006.
A fost admisa actiunea formulata de reclamanta in contradictoriu cu paratul Primarul Municipiului Iasi, asa cum a fost formulata, fiind obligat paratul Primarul Municipiului Iasi sa emita decizie motivata pentru solutionarea notificarii din 2001 privind constructia demolata.
In solutionarea exceptiilor, prima instanta, in aplicarea art.22 alin.1 si art.33 alin.1 din Legea nr.10/2001, a retinut ca notificarea trebuie adresata unitatii detinatoare a imobilului S.C. "I." S.A. Iasi, iar pentru constructia demolata Primarului Municipiului Iasi, astfel ca Prefectura si Primaria Municipiului Iasi nu aveau calitate procesuala pasiva.
Tribunalul a constatat ca unitatea detinatoare nu era societate comerciala integral privatizata, pentru a fi incident art.29 din lege, astfel ca A.V.A.S. nu avea calitate procesuala pasiva, iar pentru constructia demolata erau aplicabile prevederile art. 22.
Pe fondul actiunii s-a retinut ca reclamanta era persoane indreptatita la masuri reparatorii, formuland in termen notificarea. Restituirea in natura nu mai era posibila, pe teren construindu-se o fabrica, in prezent S.C. "I." S.A.
In cursul judecatii, societatea comerciala a emis decizia nr.774 din 28.11.2005, prin care propunea masuri reparatorii in echivalent, conform Titlului VII din Legea nr.247/2005. Prima instanta a constatat ca Primarul Municipiului Iasi era competent in solutionarea notificarii pentru constructia demolata, reclamanta solicitand prin cerere numai obligarea la emiterea dispozitiei motivate. Cum Primarul nu a solutionat cererea, persoana indreptatita se putea adresa instantei de judecata competente pentru ca entitatea competenta sa emita dispozitia sau decizia, ce finalizeaza faza procedurii administrative.
Referitor la actiunea conexata inregistrata la 03.05.2006, ce avea ca obiect dispozitia nr. 687/22.03.2006 data de Primarul Municipiului Iasi, notificarea cu nr. 153 din 08.11.2005 era tardiva, solutia data fiind legala.
In considerentele sentintei au fost redate si interpretate dispozitiile art.21 alin.1 din Legea nr.10/2001 republicata, modificata prin Legea nr.247/2001, fiind retinut ca persoanele indreptatite nu sunt repuse in termenul de solutionare a notificarii. Tribunalul a constatat ca dispozitiile art.21 alin.5 din lege, potrivit carora nerespectarea termenului prevazut pentru trimiterea notificarilor (14.02.2001 - 14.02.2002) atrage pierderea dreptului de a solicita in justitie masuri reparatorii in natura sau echivalent, au fost declarate constitutionale prin Decizia nr.21/27.01.2004 a Curtii Constitutionale a Romaniei. Sanctiunea procesuala era decaderea, termenul prevazut de art.21 din Legea nr. 10/2001 fiind incompatibil cu institutia repunerii in termen.
Curtea de Apel Iasi, prin decizia civila nr. 15 din 23.01.2008 a solutionat apelul declarat de reclamanta impotriva sentintei civile nr.531/2007 a Tribunalului Iasi, pe care a desfiintat-o in parte, dispunand trimiterea cauzei spre rejudecare a actiunii promovate de reclamanta in contradictoriu cu S.C. "I." S.A. Iasi si cu A.V.A.S.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civila si de proprietate intelectuala, prin Decizia nr. 2441 din 05 martie 2009, a respins ca nefondat recursul declarat de A.V.A.S. impotriva deciziei nr.15/23.01.2008 a Curtii de Apel Iasi, hotararea fiind definitiva.
In cel de-al doilea ciclu procesual, atat problemele de drept dezlegate de instantele de control judiciar sunt obligatorii pentru instanta de prim grad, cat si limitele investirii ce au autoritate de lucru judecat. Trimiterea s-a dispus urmare incalcarii de tribunal a principiului disponibilitatii in procesul civil, instituit de art.129 C.pr.civ.
Prima instanta s-a pronuntat numai cu privire la dispozitia nr.687/2006 emisa de Primarul Municipiului Iasi, fara a se pronunta si asupra deciziei nr.774 din 28 noiembrie 2005 emisa de S.C. "I." S.A. Iasi, ce a facut obiectul contestatiei deduse judecatii. Instanta de trimitere trebuia sa lamureasca daca procesul de privatizare al societatii detinatoare a terenului s-a finalizat, situatie de natura a determina aplicarea art.29 alin.1-4 din Legea nr.10/2001, cu consecinte asupra calitatii procesuale a A.V.A.S.
In consecinta, pentru reclamanta, solutia din apel de admitere si schimbare in parte a hotararii date de tribunal si neexercitarea caii de atac a recursului impotriva deciziei civile nr. 15/2008 a Curtii de Apel Iasi, a avut ca efect intrarea in puterea lucrului judecat, a partii din dispozitivul sentintei civile nr.531/2007, ce a fost pastrat.
In rejudecare, tribunalul ca prima instanta, potrivit indicatiilor obligatorii ale instantelor de control judiciar a fost legal investit numai prin contestatie impotriva deciziei nr.774/28.11.2005 data de S.C. "I." S.A.
Prin sentinta civila nr.2084 din 21 decembrie 2009, Tribunalul Iasi a admis exceptia lisei calitatii procesuale pasive a paratei A.V.A.S. si a respins actiunea formulata de reclamanta in contradictoriu cu parata A.V.A.S., ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva. A fost respinsa actiunea reclamantei in contradictoriu cu parata S.C. "I." S.A Iasi.
A fost mentinuta decizia nr.774 din 28.11.2005 emisa de parata S.C. "I." S.A. Iasi, ca fiind temeinica si legala.
S-a retinut in justificarea solutiei, tribunalul insusindu-si concluziile expertizei tehnice efectuate de A.C., ca intreaga suprafata de 1.272 m.p. aflata pe amplasamentul proprietatii autorului reclamantei era ocupata de constructii si cai de acces, descrise in lucrare si anexe, nefiind libera in sensul art.11 din Legea nr.10/2001.
Tribunalul a constatat, in aplicarea si interpretarea art.22, art.21 din Legea nr.10/2001 redate in considerentele sentintei si din documentatia ce a stat la baza emiterii deciziei contestate, ca A.V.A.S. nu avea calitate procesuala pasiva, procesul de privatizare nefiind incheiat.
Pe fondul cauzei, solutionarea notificarii prin respingerea cererii de restituire in natura si propunerea de acordare de titluri de despagubire in procedura instituita prin Legea nr.247/2005 era corecta.
In apelul declarat impotriva hotararii Tribunalului Iasi, reclamanta a formulat urmatoarele critici:
Din inscrisurile emise de S.C. "I." S.A. si O.R.C. Iasi cu privire la structura actionarului la data notificarii, precum si la momentul solutionarii cauzei, a rezultat ca A.V.A.S. era actionar la societatea comerciala. Critica a vizat faptul ca societatea comerciala, in conditiile in care nu era integral privatizata, nu putea solutiona notificarea, ci A.V.A.S., ceea ce impunea pentru instanta anularea deciziei contestate si obligarea A.V.A.S. la emiterea unei noi decizii.
Un alt motiv de nelegalitate, desi s-a precizat in considerente faptul ca Primarul Municipiului Iasi va fi obligat sa solutioneze notificarea prin emiterea dispozitiei in privinta platii prin echivalent a contravalorii constructiilor, in dispozitivul hotararii nu s-au mai facut niciun fel de precizari.
Intimata-parata A.V.A.S. a reiterat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, solicitand respingerea apelului ca neintemeiat.
Apelul nu este intemeiat pentru urmatoarele considerente:
Obiectul judecatii, in rejudecare asa cum s-a aratat, a fost stabilit de instanta de recurs si apel, respectiv decizia civila nr.15/2008 a Curtii de Apel Iasi.
Instantele au retinut ca procesul civil este guvernat de principiul disponibilitatii, Primarul a fost obligat sa emita dispozitia pentru constructia demolata, aspect intrat in puterea lucrului judecat, ce nu poate fi obiect al altei judecati, respectiv in rejudecare (art.1201 C.civ., art.166, art.315 C.pr.civ.).
Tribunalul nu avea obligatia de a se pronunta prin dispozitiv asupra platii prin echivalent, ceea ce nu s-a cerut in primul ciclu procesual.
Redarea in considerentele hotararii, in stabilirea situatiei de fapt, a fazelor procesuale parcurse si a hotararilor pronuntate, schimbate in parte in apel, nu constituia omisiune asupra pronuntarii prin hotarari, in sensul art.129 C.pr.civ., tribunalul a solutionat corect cauza, in limitele obiectului stabilit, in rejudecare de instantele de control judiciar.
In solutionarea exceptiei calitatii procesuale a A.V.A.S. si pe fondul cauzei, solutia tribunalului este legala.
Prin motivele dezvoltate de apel si cu inscrisurile depuse la dosar a fost facuta dovada certa in sensul art.2, art.21 ale Legii nr.10/2001 si Cap. II din H.G. nr.250/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitara a legii, ca unitatea detinatoare era parata-intimata societatea comerciala, care are inregistrat bunul in patrimoniul sau. In cadrul procedurii instituite prin Legea nr.10/2001, Capitolul III "Proceduri de restituire" si art.25, unitatea detinatoare este obligata sa se pronunte prin decizie asupra notificarii, ceea ce s-a dispus prin decizia nr.774/2005 contestata si obiect al rejudecarii.
In art.21 alin.1 si 2 Legea nr.10/2001 face distinctie intre societatea comerciala la care statul sau o autoritate a administratiei publice centrale sau locale este actionar, categorie in care este inclusa si S.C. "I." S.A. si societatile comerciale integral privatizate.
Pentru a fi incident art.29 alin.3 din Legea nr.10/2001, asa cum se sustine prin motivele de apel, pentru ca masurile reparatorii in echivalent sa fie propuse de institutia publica care efectueaza sau, dupa caz, a efectuat privatizarea, in speta A.V.A.S., trebuie indeplinite cumulativ conditiile ca imobilul sa faca parte din patrimoniul societatii comerciale si sa fie privatizata in cauza, cea de a doua conditie nu este indeplinita.
Faptul ca A.V.A.S. era doar actionar, facea aplicabil numai art.21 alin.1 din Legea nr.10/2001.
Curtea a avut in vedere ca la data intrarii in vigoare a Legii nr.247/2005, notificarea nu era solutionata (decizia fiind emisa la 28 noiembrie 2005), ceea ce a facut incident in cauza Titlul VII din lege, care stabileste "Regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv". Prin decizia contestata s-a respins cererea de restituire in natura si s-a propus conform Legii nr.247/2005 acordarea de titluri de despagubire.
In art.4 din decizie s-a dispus comunicarea deciziei impreuna cu intreaga documentatie aferenta secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor si persoanei indreptatite.
Solutia sustinuta prin motivele de apel nu avea temei legal in conditiile in care restituirea in natura nu era posibila, iar pentru acordarea despagubirilor, oricare ar fi fost modalitatea si cuantumul, competenta revenea altei autoritati (art.16 din Titlul VII, Legea nr.247/2005).
Cum A.V.A.S. nu avea competenta data prin lege, la situatia de fapt stabilita, de a emite decizie in solutionarea notificarii pentru imobilul in litigiu, nu avea nici o obligatie corelativa dreptului la masuri reparatorii conform Legii nr.10/2001 fata de reclamanta si nici calitate procesuala pasiva in cauza de parte in proces, in sensul art.41 C.pr.civ.
In apel reclamanta a solicitat proba cu inscrisuri, depunand la dosar hotarari judecatoresti pronuntate in alte cauze, ca practica judiciara in materie, alaturand concluziilor scrise informatiile date de Oficiul Registrului Comertului din 30.10.2009, cu nr. 22.420, act depus in dosar si la judecata in prima instanta.
In cauza nu s-a dovedit ca societatea intimata era integral privatizata. Numarul actiunilor detinute de A.V.A.S. si echivalentul in lei noi de 688.209,90 era cu mult superior valorii de circulatie a terenului, stabilita conform Raportului de evaluare pentru municipiul Iasi a terenurilor pentru anul 2010, la cererea Camerei Notarilor Publici Iasi, pe care instantele au obligatia de a-l aplica. Curtea a retinut ca obiectul actiunii era "obligatia de a face", de a emite decizia, ce nu a fost modificat in termenele si modalitatea ceruta de lege.
In alin.2 art.16 din Cap.V Titlul VII din Legea nr.247/2005 se prevede ca notificarile ce nu au fost solutionate in sensul alin.1 se predau pe baza de proces-verbal de primire, Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, ceea ce s-a si dispus prin decizia atacata, sens in care a dispus si I.C.C.J. - Sectiile Unite, prin Decizia nr. 52/22.02.2008 in interesul legii.
Sub acest aspect, dintr-un alt punct de vedere, decizia fiind emisa in cursul judecatii si sub imperiul Legii nr.247/2005, se putea retine ca actiunea a ramas fara obiect.
Trimiterea pentru rejudecare s-a dispus pentru a se verifica daca A.V.A.S. avea sau nu calitate procesuala, neimpunandu-se administrarea altor probe la prima instanta, in aplicarea art. 292 C.pr.civ., decat a inscrisurilor aratate in motivarea apelului, in calea de atac.
Pentru considerentele expuse, atat pe exceptie cat si pe fond, hotararea data de tribunal este legala si temeinica, fiind pastrata conform art. 296 C.pr.civ.